Page 26 - 1956-05
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 588
VIAŢA DE PARTID fie scriu FOILETON
?? ? (Jlua-L mintea, atta-L leafa! }
irizaţiilor de perfid Acţiuni obşteşti In biroul sectorului IV B al maiştrilor mineri sau, poate, a ^
Din iniţiativa comitetelor e- minei Lupeni se lucrează in- secretarei. O face însă Stroici. 3
xecutive ale sfaturilor populare tens. Aşa ar crede, cel puţin, Pentru asta e plătit cam de >
comunale şi cu sprijinul depu
PETROŞANI. r(De la redac DOCUMENTELE CONGRESULUI AL XX-LEA AL P.C.U.S. realizat, eu am dres“ etc. Oare taţilor şi al ţăranilor muncitori, ori cine ar deschide uşa şi ar două ori cît Elena Ardeleanu, j
ţia ziarului „Steagul roşu“). — ÎN DEZBATEREA ACTIVULUI DE PARTID AL COMITETU aceasta nu e o apucătură sec în satele Cozia, Almăşul Sec,
tară, o încercare de a supra Popeşti, Cîrjiţi şi Chergheş intra în birou. La o masă Zoi- adevărata secretară a sectoru
Zilele acestea a avut loc la LUI RAIONAL P.M.R. PETROŞANI pune persoana sa comitetului s-au efectuat lucrări de repara
Petroşani adunarea activelor de partid, de a ignora munca rea drumurilor şi săparea şan tan Goritz, ajutorul şefului de lui. In state Mircea Stroici e j
de partid ale comitetelor raio colectivului ? ţurilor.
nal şi orăşenesc, în cadrul că straţiei, să îmbunătăţească con Adunarea activului de partid sector, iar la alta Mircea Stro- miner, în birou al doilea se- J
reia s-a dezbătut raportul de ducerea politică a organizaţii a criticat de asemenea faptul îndeosebi s-a atras atenţia De asemenea, în satele Co
legaţiei C.C. al P.M.R. care a lor de masă, să asigure ca ho- că la mina Lupeni comitetul de asupra necesităţii de a se ajuta zia şi Popeşti s-au strîns su ici. cretar. E, cum s-ar zice, m i-j
participat la lucrările celui de tărîrile odată adoptate să fie partid nu ajută birourile să birourile organizaţiilor de ba mele restante din autoimpuneri
al XX-lea Congres al P.C.U.S. traduse în viaţă. pregătească temeinic adunările ză să muncească în colectiv necesare construcţiei căminului Stroici are în faţă un formu- ner-secretar. )
generale spre a lua în discuţie prin activizarea tuturor mem cultural.
La adunare au participat Tovarăşul Suder Viliam, d i acele probleme de care depinde brilor acestora. Munca colecti Iar cu pătrăţele multe. Pare După acte Stroici e maistru ••
membrii şi activiştii comitetu rector general al D.G.C.V.J. a îndeplinirea sarcinilor care le vă cere să se acorde o mai ma NICOLAE DRAGUŞ
lui raional de partid, membri stau în faţă. însăşi Comitetul re atenţie pregătirii plenarelor să ponteze şuturile minerilor miner. A absolvit doar şcoala 9
şi activiştii Comitetului orăşe arătat că în primul trimestru al de partid al minei Lupeni ma comitetelor, adunărilor genera Excursie
nesc Petroşani, secretari ş acestui an la minele din Valea nifestă o slabă preocupare pen le ale organizaţiilor de bază, din sector. Da, asta trebuie că de maiştri mineri. Dar nu-i \
membri ai comitetelor orăşe Jiului s-a reuşit să se ridice tru pregătirea plenarelor sale anunţării din timp a membrilor Comitetul raional A.V.S.A.P,
neşti şi de întreprinderi din ra productivitatea muncii în căr din care cauză ele nu sînt ur de partid pentru ca ei să vină Haţeg a organizat duminică 20 face. Altfel, de ce ar trage cu place meseria. Nici abatajele}
ion, secretari de organizaţii de bune cu 12 la sută iar pe ex mate de îmbunătăţiri în pro pregătiţi spre a putea contribui mai a.c., o excursie la Sarmi-
bază, propagandişti, mineri şi ploatări cu 5 la sută. blemele care au fost analizate. la rezolvarea problemelor ce se segetuza. creionul cîte o linioară în fie- sectorului nu-i plac. S-a obiş- j
muncitori fruntaşi în produc pun. Participarea largă a mem
ţie, ingineri, tehnicieni, condu — Aceste succese nu sînt în Munca organizaţiilor de p ar brilor de partid la munca de Cu acest prilej, participanţii care pătrăţel? nuit cu biroul, care, nu pu- 3
cători de întreprinderi, lucrători să pe măsura posibilităţilor noa tid nu poate fi îmbunătăţită fă conducere, la rezolvarea pro la excursie au ascultat confe
cu munci de răspundere în a- stre — a spus vorbitorul. Ele ră o largă desfăşurare a criti blemelor importante va da or rinţa ţinută de prof. dr. Octa Dar numai de, pontat nu-i tem să nu fim de acord cu eh j
paratul de stat. puteau să fie mai mari. Apro cii şi autocriticii. Tovarăşul ganizaţiilor de partid posibili vian Floca intitulată „Istori
vizionarea minelor din Valea Cristea Aron a arătat că deşi tatea să evite greşelile, să exer cul aşezămintelor romane din arde lui Stroici. N-are omul e abatajul cel mai curat şi mai j
La adunare a participat to Jiului cu material lemnos, cu Comitetul de partid al minei cite o conducere calificată a co Sarmisegetuza“.
varăşul Gheorghe Apostol, mem piese de schimb, etc. s-a îmbu Lupeni are lipsuri, deşi unii din lectivelor în rîndul cărora ac chef de lucru. Altfel n-ar mo- plăcut dintre toate abatajele ^
bru în Biroul Politic al C.C. al nătăţit. In minele de cărbuni membrii acestuia sînt „onori tivează. După conferinţă participan
sînt create condiţii mai bune fici“, în şedinţele sale critica ţii au fost conduşi la muzeu şi ţăii pînă apucă să tragă încă sectorului IV B. Aici şi m un-j
P.M.R. de muncă. Avem un corp nu nu se face auzită. Membrii bi Adunarea activului de amfiteatru unde li s-au dat
Toţi participanţii la discuţii meros de ingineri şi tehnicieni rourilor organizaţiilor de bază partid a constituit o analiză a ample explicaţii asupra acestor o linioară. Poate că nici nu ca-i mai u şo ară: linioara şi
care au obligaţia să studieze şi nu critică pe membrii comite mănunţită a muncii organizaţi urme străvechi.
au subliniat însemnătatea isto să rezolve operativ problemele tului de partid pentru lipsa de ilor de partid din Valea Jiului, moţăie, poate că visează ceva pătrăţelul, pătrăţelul şi lini- ,
rică a Congresului al XX-lea legate de creşterea producţiei ajutor şi îndrumare. organizaţiilor de masă şi a or NICU SBUCHEA
al P.C.U.S., care a îmbogăţit şi productivităţii muncii. Ce ar ganelor apartului de stat în lu frumos. Şi într-adevăr... oara... 3
învăţătura marxist-leninistă cu fi trebuit să mai facem pentru Dezvoltarea criticii şi auto mina învăţămintelor trase din Cuvîntul pionierilor
teze noi de mare importanţă a asigura creşterea productivi criticii constituie o cerinţă im documentele Congresului al ...Se făcea că el, Mircea Strc- — Tovarăşe Goritz, ce leafă j
pentru activitatea tuturor par tăţii într-un ritm mai mare? Ar portantă a democraţiei interne XX-lea al P.C.U.S. Au fost cri Pionierii şi şcolarii din satul
tidelor comuniste şi muncito fi fost bine dacă organizaţiile de partid. Această cerinţă nu ticate numeroase lipsuri exis Tîrnăviţa, raionul Ilia, şi-au ici, era miner. Şi încă miner are Stroici ? l-am întrebat pe j
reşti. de partid ar fi acordat o atenţie poate fi înfăptuită fără să se tente în munca de primire în luat angajamentul ca în cins
mai mare mobilizării întregu ia măsuri eficace de înlăturare partid, în munca politică de tea zilei de 1 iunie „Ziua copi fruntaş. Era în abataj cu pi- ajutorul şefului de sector.
Atît expunerea făcută la în lui colectiv la realizarea sarci a manifestărilor de înăbuşire masă, în conducerea de către lului“ să distrugă un număr de
ceputul adunării de către tova nilor de producţie, dacă ar fi şi respingere a criticii. Mem partid a organizaţiilor sindica 20.000 cărăbuşi de mai. khamerul în mîini. înfipsese 700 lei,cel mult 700 lei 9
răşul Ioan Barna, membru al exercitat un control mai eficace brii de partid trebuie educaţi le, U.T.M. ş.a. A fost combătu
C. C. al P. M. R., prim-secrctar asupra conducerilor administra să ia poziţie faţă de lipsuri, tă tendinţa unor conducători Acest angajament, pionierii pikhamerul în stratul lucios — Sigur ? )
al comitetului raional de par tive spre a determina folosirea să le combată cu toată tăria. din economie care au încercat şi şcolarii l-au dus la îndepli
tid, cît şi discuţiile care au ur din plin a posibilităţilor de ob Critica şi autocritica îndrepta să se sustragă de la controlul nire distrugînd 26.0'TD cărăbuşi. şi-un bulgăr mare de cărbu — Sigur 1 )
mat, au scos în evidenţă fap ţinere a unor succese cu mult tă împotriva lipsurilor de tot de partid. Organelor şi organi In această acţiune s-au evi
tul că după cel de-al 11-lea mai mari, dacă ar fi făcut o re felul, făcută din dorinţa since zaţiilor de partid li s-a cerut să denţiat pionierii Miron Bete, ne s-a rupt Göritz n-a spusadevărul, 3
Congres al P.M.R., munca or partizare mai judicioasă a mem ră de a ajuta la îmbunătăţirea exercite un control permanent Victoria Cismaş şi Ioviţă Bete.
ganelor şi organizaţiilor de brilor de partid pe locurile de muncii, va duce la ridicarea ni în sectoarele de activitate res — Uf 1 exclamă el înciudat. De asta m-am convins numai 3
partid din Valea Jiului s-a îm muncă. velului activităţii organizaţiilor pective, spre a asigura tradu IOAN SIMION
bunătăţit. Organizaţiile de par şi membrilor de partid. cerea fermă în viaţă a sarcini — Ce-i, M ircea? îl întrebă d_u_păşi caemama - c) ercetat
tid conduc cu mai multă pri Unii participanţi la adunare lor puse de partid. Chitanţa nr. 1
cepere lupta pentru lichidarea au subliniat în cuvîntările lor Studierea documentelor Con Göritz. flat că în 3 luni, -a--d*i-c-ă- ---f--e--b-r--ua-3\
rămînerii în urmă a producţiei că realizarea sarcinilor pe care greşului a! XX-lea al P.C.U.S în încheierea lucrărilor ad u Cîţiva ţărani muncitori se —¦Ce să fie ? S-a rupt. rie, martie şi aprilie, Mircea 3
de cărbune faţă de necesităţile cel de-al II-lea plan cincinal le a ajutat organizaţiile de partid nării activului a luat cuvîntul hîrîiau între e i : fiecare dorea
economiei naţionale, pentru pune în faţa industriei carboni membri de partid, la înţelege tovarăşul Gheorghe Apostol, să predea cota de lină mai întîi — Ce s-a rupt, frate ? Stroici a încasat un salariu >
creşterea productivităţii muncii fere nu e pe deplin posibilă fă rea însemnătăţii conducerii co membru în Biroul Politic al şi nici unul nu se lăsa bătut.
şi reducerea preţului de cost, ră înlăturarea unor practici dău C.C. al P.M.R. Gheorghe Salcu, mai paşnic, — ...creionul cu care pontezi mediu de 1.014 lei J Cîţi secre- 3
pentru utilizarea din plin a teh nătoare în munca organizaţii lective pentru ridicarea munci, privea la ei cum nu-şi văd de
nicii moderne, şi a celorlalte lor de partid şi de masă cum de partid la nivelul cerinţelor, Lucrările adunării au subli treabă. Dar văzînd că nu se ~ Nu-i nimic, Mircea. Iată. tari de sector mai i-au aseme- )
condiţii existente în minele Văii este rutina, birocratismul, ne pentru evitarea greşelilor. A- niat marea însemnătate a stu potolesc, s-a înfuriat şi le-a
Jiului în vederea realizării pla glijarea studierii şi extinderii dunarea activului de partid a dierii documentelor Congresului zis-o de la obraz. Göritz îi oferi o lamă. nea salarii ? Stroici. Poate-i 3
nului la toţi indicii. experienţei înaintate. subliniat că în numeroase or al XX-lea al P.C.U.S., folosirii
gane de partid există preocu de către organizaţiile de partid — Mă, nu vă este nu ştiu Ajutorul şefului de sector singurul. Sau, mai şti, or f i)
Munca multor organizaţii de Majoritatea vorbitorilor au din Valea Jiului a bogatelor în cum ? Cine a venit primu ?
partid a fost înviorată datorită subliniat că traducerea în via pare pentru aplicarea princi văţăminte ce se desprind din are uentru băiatul ăsta visător poate şi alţii. In luna februa- j
preocupării pentru respectarea piului muncii colective de con aceste documente în lupta pen Toţi au tăcut şi i-au făcut
normelor leniniste ale vieţii in tă a normelor democraţiei in ducere. Totuşi s-a subliniat că tru traducerea în viaţă a sarci loc lui Gheorghe îalcu să-şi o mare afinitate. E gata să fa- rie i s-a acordat peste salariu ;
terne de partid. Tovarăşul Mir- terne de partid constituie ga nilor măreţe pe care Congresul pună primul lîna pe cîntar. Co
cea Moldovan, secretarul comi ranţia întăririi activităţii fiecă în privinţa conducerii colective partidului nostru le-a pus în lectorul i-a dat chitanţa nr. 1, că orice pentru el. E gata să-şi o primă de 291 lei. In martie i \
tetului de partid al minei Lo- rei organizaţii de partid şi au mai există lipsuri serioase. faţa celor ce muncesc. apoi l-a felicitat. In ziua aceea
nea, a arătat că învăţînd din criticat cu severitate multe din în comuna Răhău din raionul pună chiar şi onoarea-n joc I s-a plătit spor de noapie, d e şi3
documentele Congresului al lipsurile care există în această ^La Petrila, de exemplu, tova Sebeş s-au colectat, numai în
XX-lea al P.C.U.S. şi din do privinţă. Tovarăşul Mîrza Au răşul Ghenea 11ie, secretarul cîteva ore, 236 kg. de lină. Şi Stroici ştie asta. Ştie şi ta- nimeni nu-şi aminteşte să-l fi j
cumentele Congresului partidu comitetului de partid nu ţine
lui nostru, organizaţiile de par rel secretarul Comitetului oră seama de părerile şi propune MONICA UNGUR ce. Doar tăcerea-i de aur. văzut vreodată noaptea în şut. 3
tid de la mina Lonea au obţi şenesc din Vulcan a arătat că rile celorlalţi membri ai comi
nut realizări de seamă în acti o parte a birourilor organiza tetului. A nu ţine seama de pă ...Stroici e secretarul secto- Totuşi i s-a dat. Şi dacă Go- j
vizarea multor membri de par ţiilor de bază din Vulcan nu se
tid, în creşterea răspunderii co îngrijesc de ţinerea cu regula rerile şi propunerile juste ale rului IV B, mai bine zis, face ritz, i-a dat, el de ce n-ar fi J
muniştilor pentru starea de lu ritate a adunărilor generale, celorlalţi membri ai comitetu
cruri din întreprinderi. Pârtiei nu le pregătesc temeinic, lip lui sau biroului înseamnă a ta pe secretarul. Nu-i secretar. E acceptat. 3
parea activă a masei largi de sind în felul acesta pe unii abate de la principiul conduce-
comunişti la munca de partid membri de posibilitatea de a ru colective, înseamnă a înde maistru miner. Adică a fost Şi acum cîteva cuvinte d e s-;
a făcut posibil ca comitetul de participa din plin la viaţa de părta de la munca de condu
partid şi organizaţiile de bază partid. In acest sens au fost cere pe ceilalţi membri ai or maistru miner. Acum numai e. pre Göritz. Se spune despre <
să exercite un control mai cali date ca exemplu negativ şi o r ganului — fapt care e profund
ficat şi eficace asupra admim- dăunător. Atunci cînd vorbeşte Secretarul sectorului e o fată, el că se poartă urît cu tinerii 3
ganizaţiile de bază nr. 2 de ia despre realizări, fov. Tanczer
Am 4 ani decînd sînt propa mina Petrila, organizaţia de Geza, secretarul Comitetului de Elena Ardeleanu care, de alt- din sector. Nu cu toţi. Cu
gandist la învăţărnîntul de par bază de la mina Uricani şi al partid de la mina Aninoasa,
tid. In primii ani mă descur tele. spune: „eu am făcut, eu am fel, ia şi salariul de secretară Stroici nu se poartă urît. Dim- 3
cam cam greu în această mun
că fiindcă nu aveam destulă ex conform schemei. Stroici 2 potrivă. ^
perienţă în ce priveşte condu
cerea unei convorbiri. Din a- maistru miner. Adică a fost Despre Mircea Stroici se spu- 3
ceastă cauză multe convorbiri
se desfăşurau monoton, partici maistru miner. Acum nu e nici ne că deşi e tînăr, e lipsit de 3
pau la discyţii un număr mic de
tovarăşi şi aceştia tratau pro secretar, nici maistru miner. E ambiţie, de mîndrie. In loc s;
blemele mai mult la suprafaţă, miner. Aşa-i trecut în statul de lucreze în mină ca maistru mi- )3
fără a face legătură între tezele
teoretice şi viaţa practică plată. Un miner care lucrează ner se mulţumeşte cu ceea ce j
a întreprinderii noastre. Unii
cursanţi nu luau cuvîntul la în birou. i-a oferit Göritz — un post de 3
convorbiri. Dar nici eu nu fo
loseam metodele cele mai bune Dar să spunem faptelor pe secretar plătit cu leafă de mi- -ţ
pentru a-i antrena la discuţii.
Mă mulţumeam doar să arăt la nume. Mircea Stroici e ţinut ner. Un alt tînăr n-ar fi accep- 3
sfîrşitul convorbirii cine nu a
luat cuvîntul. la biroul sectorului pentru a tat această situaţie care nu )
Cu timpul am reuşit să acu trece posturile în nişte formu- face cinste unui om cinstit. 3
mulez experienţă şi să-mi per
fecţionez metodologia. Dacă la lare. De fapt, asta ar fi treaba A. PADURARU .
început pregăteam, de multe ori,
superficial cuvîntul introductiv, SFATUL MEDICULUI Brînză buna omul concretului. Pînă nu m-
acum acord o mare atenţie a- păie cu mîna sa, pînă nu gustă
cestei probleme. înainte de Hemoragia nazala (Episfaxis) în burduf de cîine cu gura sa, nu crede nimic.
pregătirea cuvîntului intro
ductiv studiez de asemenea si Sîngele este un organ foarte gia nazală poate fi uneori o ma Această veche zicătoare ro- Concret şi basta 1
tuaţia djri întreprinderea noas preţios al organismului. O pier nifestare de apărare a organis mînească, se mai potriveşte şi Să mergem la concret atunci.
tră, dacă e vorba de o lecţie cu dere neînsemnată de sînge nu mului, care îl fereşte pe bolnav astăzi unor stări de fapte. In ca <— Iţi aminteşti, nene casiere,
caracter economic. Studiez mai aduce nici un neajuns organis de o eventuală ruptură a unor zul de fată, brînza bună nu-i
ales situaţia din acele secţii din mului, însă o pierdere de sînge decît apă minerală, iar burdu ziua de 10 mai 1956 ?
care fac parte cursanţii. Acest repetată, sau în cantitate mare, vase din creier. In toate celelal ful de cîine, o clădire dărăpă — Da, era o zi tare bună. Eh.
lucru îl fac pentru ca să pot le este însoţită de numeroase pri te cazuri, este necesară oprirea nată, părăsită, care adăposteş
ga tezele teoretice de problemele de urgenţă a hemoragiei, întru- te izvorul acestei minunate ape. cînd mal apuc eu zile de-alea...
concrete ale economiei şi pentru Unde ? Nu departe de Deva. La — Aşa, dar îţi aminteşti cînd
a crea prin aceasta o bază largă mejdii. Orice ruptură a unui cît o pierdere mai mare de sîn 2-3 kilometri de hotarul comunii
a discuţiilor în cadrul convor Buruiene, pe valea Şoimuşului, ai refuzat să dai bilet la cursa
birilor. vas, dă loc la o pierdere de sîn ge este foarte primejdioasă. într-o frumoasă poiană încon de Bulzeşti unui cetăţean pe nu
jurată de pădure.
In cadrul convorbirilor iau ge, adică la o hemoragie. me Comşa din Ribiţa, pe moti
cuvîntul în mod voluntar de o- Locuitorii satelor de prin îm vul că nu dai bilete ne distan
bicei cam aceiaşi tovarăşi. To Una din cele mai des întîlnite Cum procedăm ? prejurimi, cunosc bine acest iz
varăşul Petru Halalai. de exem hemoragii este hemoragia na vor. Apa lui, este băută de a- ţe mici ?
plu, ia cuvîntul primul la fieca zală. Introducem un tampon de va ceştia şi astăzi cu multă plă — Calomnie 1
re convorbire şi nu se fereşte sa cere. Numai că cel care intră la — Dar cînd nu voiai să dai
dezbată problemele cele mai care se feresc să ia cuvîntul, birile acestor lecţii le-am pre In interiorul nasului, pe am tă în nara sîngerîndă şi aşezăm izvor, trebuie să fie om curajos,
grele. Acelaşi lucru îl fac mai deşi vin pregătiţi la convorbiri. tins să cunoască în mod teore bele părţi ale peretelui care bolnavul cu capul în sus punîn- puternic, capabil să suporte vreo bilete celor doi oameni care tre
mulţi tovarăşi. Sînt însă unii, Pentru a-i antrena să ia cuvîn desparte nasul, se află o mul du-i o batistă cu apă rece pe eventuală dărîmare a acestei buiau s-ajungă la Deva si a
printre care se numără Elena tul, am întrebuinţat mai mul tic ce este productivitatea mun ţime de vinişoare. Ruptura unei nas. Nu este corectă culcarea clădiri vechi şi dărăpînate. fost nevoie să se intervină pe
Mîţu, Dumitru Mărunţi şi alţii, te metode. Am încercat să nu cii şi care sînt căile de ridicarea vinişoare produce sîngerarea accidentatului pe spate. In felul
mesc pe acel care voiam să ia ei. In ce priveşte practica am nasului. acesta, regiunea capului este i- Locuitorii de prin partea lo la autorităţile locale ?
cuvîntul. După ce era numit, pretins cursanţilor să cunoască rigată- de o mai mare cânii- cului. mai riscă din cînd în cînd — Calomnie !
cursantul lua cuvîntul, spunea şi să scoată în evidenţă în ca Care sînt cauzele acestor he tate de sînge, iar hemoragia se şi se aventurează la izvorul cu Sigur, nu-ţi place atunci cînd
cîteva cuvinte, apoi tăcea. Vă- drul discuţiilor cum se duce moragii ? prelungeşte şi bolnavul înghi pricina. Tovarăşii de la sfaturi
zînd că această metodă nu dă te sîngele. Sîngele înghiţit dă le populare din Buruiene şi Şoi- îţi sînt date pe faţă „afacerile“
rezultate, am început să practic munca în întreprinderea noastră O cauză foarte des întîlnită accidentatului reflexe de vomă muş, sînt însă mai prudenţi. Ei rentabile. Dar nu-i nimic, nene
alta şi anum e: dau cuvîntul este aceea produsă prin lovirea care la rîndul lor măresc he nu se aventurează prin aceste Ioan Igreţ, conducerea o "ă
unui tovarăş care se anunţă vo Pentru ridicarea productivităţii nasului. Alteori, hemoragia se moragia. locuri părăsite, şi pe motivul cerceteze şi o să facă aşa cum
luntar. După ce a terminat ce a muncii. Ştiind că li se pretinde datoreşte urîtului obicei al uno că, doamne fereşle 1 ar putea e mai bine. O să scapi şi dum
avut de spus, întreb pe unul ra de a-şi introduce degetul în Dacă avem la îndemînă o râmîne comunele fără „gospo neata de casierie, şi oamenii da
dintre cei pe care îi doresc să-i acest lucru la convorbiri, cursan nas şi a produce astfel sgîrîituri. tabletă de antipirină, o sfă- dari“. un casier. Dar nu-i nimic, o
antrenez în discuţii, ce părere ţii s-au străduit să cunoască O altă cauză, este lipsa din or rîmăm în puţină apă şi muiem să-ţi rămînă pensia.
are el despre problema respec bine felul în care muncitorii din ganism a vitaminei C, fapt ca tamponul în această soluţie. Ne- Vina pentru că a ajuns în
tivă. Cel întrebat ia cuvîntul şi re produce slăbirea vaselor ca avînd antipirină, putem între halul acesta, este deci numai a Sîntem în mai
îşi spune părerea. Dacă văd că întreprindere luptă pentru ri pilare. buinţa şi apă sărată. izvorului, care, în ultimul timp sau. în aprilie ?
se pierde îi pun întrebări ajută dicarea productivităţii muncii si s-a delăsat şi se complace în
toare. Mă feresc însă să între ce lipsuri sînt în această pri înmulţirea unor microbi (în Dacă o persoană are repetate tr-o astfel de stare de dărăpă- Iată o adevărată dilemă.
rup pe cursanţi în timpul dis cazul bolilor infecţioase) şi aşe hemoragii sau dacă prin metoda nare. E cazul ca izvorul cu pri
cuţiilor. In cazul cînd se expri vinţă. Tovarăşul Vasile Irinca, zarea acestor microbi pe pereţii descrisă mai sus nu se opreşte, cina, să-şi verifice atitudinea După calendar, sîntem în luna
mă greşit, sau cînd fac vreo con a arătat, de pildă, la o con vaselor, aduce după sine slăbi atunci trebuie să cerem ajutorul fată de sfaturile populare mai
fuzie, o notez, iar după ce a vorbire că una din cauzele prin rea acestora. O mică sforţare în medicului specialist care recurge susnmintite şi să-şi lichideze cît mai, dar după gazeta de stra
terminat, iau cuvîntul şi lămu cipale care frînează ridicarea astfel de condiţii, duce la he la injecţii (calciu, vitamina K, mai curînd... lipsurile.
resc problema respectivă fără productivităţii muncii în între moragie. hemosistan), care grăbesc înche dă din Miercurea, sîntem în a-
a-i reproşa însă celui care a prinderea noastră este aceea că garea sîngelui. In cazuri mai Sn erfar
greşit. unele secţii nu respectă terme Cauza unor hemoragii nazale grave, medicul — recurge la prilîe. Cum ne descurcăm ? P ri
nul stabilit pentru livrarea pie îndelungate o pot forma anu tamponarea şi lp termo-caute- în funcţie de casier
In cadrul discuţiilor, unii to selor. Din această cauză secţia mite tulburări în procesul de rizarea vasului de sînge rupt. vim calendarul, privim şi gaze
varăşi mai obişnuiesc să se de montaj nu-şi poate realiza la închegare al sîngelui. Acestea Ca să te angajezi undeva în
piardă în generalităţi, sau să se timp planul. Legînd teoria de se pot datora la rîndul lor unor Persoanele care fac des he tr-un post oarecare, nu-i mare ta de stradă... In ce lună sîn
moragii nazale, trebuie de ase lucru. Dar ca să te angajezi ca
practică, cursanţii scot în evi tulburări în funcţionarea fica menea să ceară consultul me sier şi încă la Autogara din tem ?
Brad, asta este într-adevăr o a-
denţă şi alte lipsuri care frînea facere rentabilă. Aşa s-a gîndit Noroc că ne-a lămurit un ce
şi Ioan Igreţ, care s-a angajai
ză creşterea productivităţii mun casier la întreprinderea de mai tăţean binevoitor.
cii şi duc la ridicarea preţului sus.
de cost. — Puteţi fi sigur. Vă spun
Ce şi-a zis e l : „Pensie am.
dar nu strică încă un salariu, din sursă oficială, că sîntem în
şi-apoi... biletul şi sperţul, bile
tul şi...“ luna măi.
Aşa că a pornit la treabă... — Păi atunci cum rărrrîno cu
Vrea omul un bilet ne auto
bus ? Vrea şi casierul o bere... ceea ce se vede la gazeta de
Vrea cineva un loc rezervat ?
Vrea şi casierul o ţuică. Vrea stradă, că doar e oglinda co
călătorul un loc mai bun ? Vrea
şi casierul un 5-10 lei, acolo, munii ? Cele mai noi ştiri, cele
aşa de omenie.
— Concret, tovarăşe, concret! mai noi evenimente, cele mai
o să strige Igreţ cînd o auzi ce se
vorbeşte despre el. Că aşa-i el, noi sfaturi, unde se publică da
că nu la gazeta de stradă ? Sau,
depărteze de la fondul proble La începutul activităţii mele tului intestinelor şi a altor or dicului, pentru a se descoperi şi poate că aici în Miercurea tim
mei. Pe aceştia îi aduc la linia de propagandist obişnuiam să gane. trata din timp cauza acestor pul a rămas cu o lună în urmă,
pe care trebuie să decurgă dis trag eu concluziile la sfîrşitul Sînt apoi stări ale organis hemoragii. sau ?...
cuţiile tot prin întrebări ajută convorbirilor asupra felului cum mului în care hemoragia nazală
toare. constituie o adevărată supapă Dr. LADISLAU KILENYI — Nu, n-a rămas în urmă.
au decurs discuţiile. Acum fo de siguranţă. Astfel. în boala medic consultant principal
Mă străduiesc să mă comport losesc altă metodă. Cer cursan O.R.L. de la Spitalul unificat Toţi oamenii sînt în luna mai.
cît se poate de corect cu cursan ţilor să-şi dea şi ei părerea asu
numai colectivul gazetei mai
trăieşte în aprilie.
ţii. Aceasta nu înseamnă însă pra felului cum a decurs convor hipertensivă, de pildă, hemora Deva — E clar. Iţi mulţumesc că
că în cercul nostru de învăţă- birea. După aceea iau şi eu cu- m-ai scos din încurcătură. A-
mînt critica şi autocritica nu vîntul şi fac unele complectări şi cum sînt sigur că sîntem în 'vi
sînt folosite din plin. Nu în recomandări.
seamnă de asemenea, că eu nu Folosind aceste metode am Atitudine de nepăsare na mai. Păcat numai că cei din
colectivul gazetei de stradă mai
pretind cursanţilor să fie punc reuşit să măresc interesul cursan Rîul Galbena, trece prin ora proximativ 20 metri, în anul trăiesc încă în aprilie. Ar trebui
tuali, să cunoscă bine proble ţilor de a participa cu toţii la şul Haţeg. Atunci cînd cad ploi 1955, nici pină în prezent nu s-a oamenii ajutaţi. Să li se dea un
mele, să ştie să facă o legătură discuţii şi de a aprofunda pro multe apele se revarsă distru- reparat. Este cazul, ca organele
logică între teorie şi practică. blemele. gînd recoltele gospodăriei agri în drept, să ia măsuri urgente calendar, să li se precizeze
Am avut lecţii în care s-a vor cole de stat şi a gospodăriei de repararea digului.
bit despre importanţa creşterii VASILE MÎRZA agrozootehnice. printr-o adresă oficială în ce
propagandist la cercul Istoria
lună şi zi ne găsim şi apoi... ^ă
so tină de treabă în rînd cu toa
productivităţii muncii şi redu P.C.U.S. anul II din Atelierele Cu toate că digul de apărare IOAN ŞTEF tă .lumea. GH. PAVEL
corespondent
cerii preţului de cost. In convor C.F.R. Simeria a fost rupt pe o lungime de a- (după corespondenţele fov.
BODEA T. şi CLEJ N.)
