Page 27 - 1956-05

W‘ DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Fruntaşi ai cooperaţiei meşteşugăreşti Reparaţii de fîsiîîni şi — = Activitateaculturala -—

Meşteşugarii şi-au strîns la­ MEŞTEŞUGARII DOVEDESC riei, dar se străduiesc s-o facă. podisrâ din autoimpuneri se poate desfăşura la un nivel şi mai înalt

olaltă sculele mărunte ; cala­ HĂRNICIE Oameni ca Petru Martiş, Ni- Nu de mult, în comuna Hăş- Un lucru bun, pe care clubul tificatele de boală. Au fost aspru tovarăşi. Acest lucru nu-i întîm-
poade, ciocane, cutite, ştoagă- colae Oprişa, Octavian Balog, dat din raionul Hunedoara, a „7 Noiembrie“ al minei Lonea criticaţi şi acei care îşi pierd plător. Numărul cititorilor nu
avut loc o adunare cetăţenească îl are, îl constituie brigada ar­ vremea în timpul serviciului va creşte atîta vreme cît nu se
re, acvine, stufăre. In aceeaşi La producţia globală reali­ Nicolae Trifa, Nicolae Simon, pentru votarea autoimpunerilor tistică de agitaţie, care, deşi prin vorbării lungi şi inutile. întreprind acţiuni concrete şi
zi, după vreme îndelungată de zată în trimestrul I al acestui Toader Simon, Gheorghe Hi- pe anul acesta. Suma totală vo­ destul de tînără, s-a impus prin Aşa, de pildă, a fost criticată susţinute pentru atragerea lor.
chibzuială, 26 de oameni au an, planul a fost îndeplinit în riza şi alţii — meşteşugari cu tată s-a ridicat la 4.760 lei. Con­ priceperea şi curajul cu care a tovarăşa Elena Mihuţ, care
muncit împreună. Se înfiinţase proporţie de 112%, iar la pres­ experienţă, — îi ajută cu mul­ tribuţia fiecărui cetăţean al co­ atacat problemele. Efectivul a- obişnuieşte să vorbească la te­ In general, în munca bibliote­
la Baia de Criş, cea dintîi sec­ tări de serviciu depăşit cu 13%. tă bunăvoinţă. Că doar ei i-au munei, a fost fixată după sta­ cesteia e alcătuit din 18 tovarăşi lefon timp îndelungat chestiuni cii se resimte o serioasă lipsă
ţie de cizmărie de pe meleagu- Nici luna aprilie n-a dezminţit calificat şi pe Constantin Ze- rea materială ce o posedă şi care, în majoritatea lor, depun particulare atunci cînd se gă­ de sprijin atît din partea comi­
rNe Bradului. faima de oameni harnici a riu, Petru Todica, Ioan Lăză- după posibilităţile de muncă. interes şi tragere de inimă, seşte în serviciu. Aici trebuie să tetului U.T.M., cît şi din partea
meşteşugarilor din Baia de ruţ II, Lazăr Oprişa şi Cons­ participă regulat la repetiţii, în­ arătăm că tovarăşa Mihuţ s-a comitetului de întreprindere.
...ŞI MAI TÎRZIU Criş. In luna amintită, valoa­ tantin Oprişa. Adunarea cetăţenească a ho- tr-un cuvînt sînt oameni pe ca­ supărat foc, şi după ce a încer­ Chiar şi tovarăşii de la comite­
tărît ca din banii aceştia să se re se poate conta. Responsabi- cat mai întîi să demonstreze că tul de partid ar putea face mai
MULTE ALTELE rea producţiei globală a atins repare fîntînile şi podurile din tul brigăzii e tovarăşul Adrian dînsa-i organ ales şi, prin ur­ mult în această direcţie. Mai^ a-
126,8%, calitatea produselor— _ RASPLATA BINEMERITATA raza comunei, să se facă porţi Novac, iar printre cei mai con­ mare, după părerea ei, incritica- les, ar trebui să înţeleagă că a
la căminul cultural şi la cele ştiincioşi membri ai brigăzi me» bilă, s-a apucat să oprească pe îndruma nu înseamnă a chema
Sînt 7 ani de atunci. Numă­ îndeosebi a bocancilor pentru Pentru merite deosebite, U- două şcoli şi altele. Numeroşi rită să fie amintiţi tovarăşii cîte unul din membrii brigăzi, bibliotecara şi a o întreba „cum
rul cooperatorilor meşteşugari mineri, — sporind simţitor. De niunea regională a cooperati­ cetăţeni ai Hăşdatului şi-au plă­ Constantin Băieţelu, Iuliana To- acolo unde îi întîlnea, întrebîn- mai merge".
a sporit cu ‘fiecare zi. S-au în­ altfel trebuie spus că în ceea velor meşteşugăreşti a acor­ tit contribuţia din autoimpunere ma, Dumitru Maxim, tînăra du-i plină de reproş : „spune
fiinţat secţii şi ateliere noi, mo­ ce priveşte calitatea s-au în­ dat colectivului cooperativei chiar în adunarea aceea. In to­ Magdalena Craibic, Gheorghe drept, tovarăşe, cum te simţi a- Biblioteca clubului din Lonea.
dele deosebite au creat mîinile treprins multe acţiuni bine „Moţul“ din Baia de Criş, stea­ tal, în adunare, s-au strîns 410 Chirilă, Constantin Olea, Sofia cum după ce mă batjocorişi ?“, numără peste 2.000 de cărţi date
oamenilor. La Băiţa, Buceş, chibzuite. A fost introdus con gul de cooperativă fruntaşă pe lei, iar pînă acum cîteva zile, Breacner şi alţii care răspund cu pe la cititori şi nerestituite încă
Gurabarza, Brad, Ţebea şi Ba­ trolul pe faze şi operaţiuni de regiune. Au fost distribuite cetăţenii achitaseră din auto­ promptitudine la chemările bri­ împotriva oamenilor de acest din anul 1953. Tovarăşa Nico­
ia de Criş, funcţionează acum lucru, fapt ce a permis identi­ premii în bani meşteşugarilor impuneri aproape 2.000 lei. găzii. Fără îndoială că la mina fel, brigada trebuie să lupte me­ lae, a întocmit o evidenţă a a-
ateliere pentru repararea încăl­ ficare defecţiunilor pe parcur­ fruntaşi, iar brigada artistică Lonea există şi tineri din aceia reu, pînă îi va obişnui să pri­ cestora, evidenţă pe care a
ţămintei. Colective de croitori sul procesului de fabricaţie, a- a cooperativei a interpretat un Tot în adunarea de votare a ca surorile Borca, de pildă, ca­ mească ajutorul în adevărata luat-o tovarăşul Ruse, directo­
harnici dovedesc pricepere în dică înainte ca produsul creat program de cînfece, scheciuri autoimpunerilor, s-a ales şi noul re „n-au timp“ pentru activita­ iui lumină. rul clubului, şi cu care nu s-a
multe alte localităţi. Fierari, să fie prezentat recepţiei. In şi dansuri. comitet de cetăţeni care să con­ te culturală, după cum există şi mai făcut nimic. Se desprinde
cojocari, tîinplari, frizeri, crea­ cadrul cooperativei au fost con­ ducă lucrările ce se vor executa din aceia ca Vasiu Constantin, La clubul din Lonea a obţinut de aici superficialitatea cu care
stituite 7 brigăzi de calitate şi S-au prezentat în faţa coo­ din autoimpunere. Printre cei Sniida Iosif II şi alţii care dau succese şi formaţiunea de tea­ e privită această latură a mun­
economii, ai căror membri au peratorilor, cu acest prilej, re­ aleşi sînt şi Ludovic Sas, preşe­ pe la repetiţii doar cînd au chef. tru, care, prezentîndu-se la faza cii culturale. Tovarăşul Ruse se
reuşit să recupereze, în scurt ferate urmate de discuţii. Me­ dinte, Ludovic Peto, secretar, In brigadă însă, aşa după cum raională cu piesa „Căsătoria“ de mulţumeşte să intre, din cînd în
Petru Ungur, membru şi alţii. am arătat, precumpănesc ele­ N. Gogol, a fost selecţionată cînd, în bibliotecă, s-o întrebe
tori de artă populară, oameni timp, materiale în valoare de rită amintite aci, observaţiile mentele conştiincioase şi dato­ pentru faza regională. E bine ca pe tovarăşa Nicolae „ce mai
privind calitatea produselor — Autoimpunerea niijios d@ rită lor aceasta a desfăşurat de în viitorul repertoriu, această face“ şi apoi să plece. In ceea
de meserii deosebite se întrec 4.361 lei. la înfiinţarea ei şi pînă acum o să caute a se orienta mai stăru­ ce priveşte comitetul de între­
mult îmbunătăţită în ultimul înfrumuseţare a satelor activitate rodnică. In atenţia itor înspre problemele contem­ prindere, nici acesta nu se do­
în cele 34 secţii ale cooperati­ Consiliul de conducere al timp dar încă nesatisfăcătoare porane şi legate de procesul de vedeşte c.ii nimic mai grijuliu.
vei „Moţul“, pentru a da pro­ cooperativei s-a orientat just Zilele trecute, locuitorii satu­ brigăzii au stat problemele cele producţie. E destul de grăitoare de altfel
duse multe, trainice şi pe gus­ şi în ceea ce priveşte mărirea — nerealizarea sarcinei de re­ lui Sîngătin, au hotărît în una­
tul cumpărătorilor. In spriji­ ducere a preţului de cost şi nimitate, ca prin autoimpunere mai acute din cadrul minei, şi Oarecare rezultate a obţinut atitudinea pe care au avut-o to­
nul hărniciei lor vin mecanis­ numărului de sortimente fa­ îndeplinirea în proporţie scă­ să efectueze o serie de lucrări.
zută a indicelui de producti­ Astfel, în cursul anului 1956, s-a s-a orientat înspre acele lipsuri şi fanfara. Fără îndoială că ar varăşii de aici atunci cînd bi­
bricate. In acest scop a fost a- hotărît să se împrejmuiască
şcoala cu gard de ciment, să care, prin existenţa lor frînează putea obţine succese mai remar­ bliotecara i-a anunţat că prin lo­
mele. De la 4 maşini pentru menajată de curînd o secţie ca­ vitate. facă o magazie de lemne, să
cusut feţe, aduse de coopera­ re execută produse pentru se­ Colectivul cooperativei „Mo­ electrifice localul şcolii etc. De bunul mers al producţiei, încar­ cabile dacă tovarăşul Iosif Bc- cul unde fusese instalată chiu­
tori la înfiinţarea celei dintîi zonul de vară, adică încălţă­ ţul“ din Baia de Criş, sprijinit asemenea, s-a hotărît electrifi­
secţii, s-a ajuns la procese minte din paie, sandale din de­ îndeaproape de organizaţiile carea căminului, împrejmuirea că preţul de cost şi stînjcnesc luşec, responsabilul acesteia ar veta din sala bibliotecii, curge
mecanizate aproape în întregi­ şeuri şi altele. grajdului reproducătorilor şi re­
de partid, sindicat şi de tine­ pararea unui număr de 7 po­ productivitatea muncii. Printre şti să se apropie cu mai multă apă. A spune cuiva în asemenea
duri.
me şi la lucrul pe bandă. Au CADRE NOI ret, se va dovedi capabil să cei criticaţi în programele brigă­ căldură de oamenii cu care lu­ situaţie „să se mai plimbe cu
fost instalate maşini pentru înlăture lipsurile existente şi ANA STICI
zii a fost şi conducerea minei crează şi dacă el ar încuraja, barca“, nu înseamnă de loc a-1
şerfuit, subţiat şi ştanţat tal­ Peste 70% din muncitorii să se ridice la nivelul sarcini­
pentru lipsa de grijă ce a m a­ iniţiativele venite din rîndul a- ajuta. Dimpotrivă.
pa, tăiat rame, şlefuit bran- cooperativei „Moţul“ Baia de lor ce revin unei unităţi coope­
nifestat-o în ceea ce priveşte cestora. Această lai ură a muncii cul­
zeuri şi şteifuri, cusut talpa, Criş, sînt tineri. Ei n-au pă­ ratiste fruntaşă pe regiune.
O activitate slabă se desfă­ turale din cadrul clubului „7
cuit şi multe altele. truns pe deplin tainele mese­ L. ZEICONI

corespondentă repunerea în circulaţie a vago- şoară la bibliotecă. Tovarăşa Noiembrie“ Lonea, trebuie în

Directivele celui de-al II-lea utilaj minier putea însă să ob­ netelor răsturnate de-a lungul li­ Elena Nicolae a avut într-un mod serios întărită. Comitetul
Congres al partidului, au pus ţină realizări şi mai mari dacă niei în urma caramboalelor. A- timp rezultate bune în munca
în faţa oamenilor muncii din Sp@resc produetîwifafea myraeii uzina ar fi fost aprovizionată la ceastă critică a avut efect; în- sa, fapt care dovedeşte din par­ de întreprindere are datoria de
industrie sarcini de mare răs­ şi redyc prefyl d3 e0 cosi timp cu unele materiale, ca la­ suşindu-şi-o conducerea minei a tea ei pricepere. Cu toate aces­
pundere în ceea ce priveşte creş­ minate fieroase, din care pro- luat măsurile cuvenite de îndrep­ tea însă, activitatea în direcţia a trage cu toată tăria la răspun­
terea neîntreruptă a producti­ file grele din oţel aliat, oţel aliat tare a lipsei semnalate. Un loc muncii cu cartea se desfăşoară
vităţii muncii şi reducerea sis­ pentru scule etc., tablă, m ateria­ important l-a ocupat în reper­ necorespunzător. Nu se poate dere pe tovarăşul Varga, res­
tematică a preţului de cost — le nefieroase, nisip pentru tur­ toriu] brigăzii chiulangii ca, de admite ca dintr-o întreprindere
izvorul ridicării nivelului de trai nătorii etc. pildă, Ioan Păun şi Petru Mirci minieră cum e Lonea, să nu fie ponsabilul cultural, care nu vrea
al poporului nostru. care, pentru a-şi prelungi con­ înscrişi la concursul „Iubiţi car­
de mină cu 386,09 la sută şi la nomii, îmbunătăţirea calităţii Din lipsa acestor materiale nu cediul medical au falsificat cer­ tea“ decît un număr de 21 de să audă de sarcinile ce-i revin
In lupta pentru înfăptuirea servicii prestate cu 46,66 la producţiei şi reducerea rebutu­ s-au putut confecţiona lanţuri
sarcinilor de plan pe anul 1956, sută. Un alt factor care a con­ rilor. 3 0 OO OO 3 0 OC C C 3 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 OO OO O 3 B pe această linie.
colectivul Uzinei de reparat u- tribuit la creşterea productivită­
tilaj minier din Petroşani, a reu­ ţii muncii şi la reducerea pre­ Controlul exercitat de con­ Numai în acest fel munca cul­
şit să obţină în această direcţie, ţului de cost, constă în elabora­ ducerea întreprinderii şi comite­
realizări deosebit de importante. rea şi aplicarea unui plan de tul de întreprindere asupra în­ turală de la Lonea va lua un
măsuri tehnico-organizatorice deplinirii sarcinilor de către fie­
In cursul trimestrului I al a- care a dus la creşterea indicilor care secţie în parte, cît şi con­ nou avînt.
cestui an, planul valoric al pro­ de utilizare a maşinilor la fo­ trolul organizaţiei de partid asu­
ducţiei globale a fost realizat losirea capacităţii lor reale. Pe pra conducerii uzinei şi a sec­ V. DAN
în proporţie de 119,98 la sută, baza planului în unele secţii, ca ţiilor, au dat posibilitate,' aces­
iar cel al producţiei marfă de­ mecanică, turnătorie, construcţii tora să descopere la timp lipsu­ calibrate pentru craţere de mi­
păşit cu 11,68 la sută. Produc­ metalice etc, s-a trecut de la rile şi cauzele lor şi să ia măsu­
tivitatea muncii a crescut în a- lucrul într-un singur schimb, la rile ce se impuneau. In urma C a re e sta re ană, matriţe pentru crampoane, muncii culturale în M ihalţ?
ceastă perioadă cu 40 la sută, lucrul în două şi trei schimburi. măsurilor luate s-au redus rebu­
preţul de cost fiind redus fa ­ Aplicarea a 9 inovaţii şi raţio­ turile la piese din oţel cu 1,21 la roţi şi pinioane pentru locomo­
ţă de sarcina planificată cu nalizări, a contribuit de aseme­ sută, şi la piese din fontă cu
16,85 la sută. nea la mecanizarea muncii şi la 2,06 la sută. De asemenea, s-a tivele electrice şi Diesel, vago- Simţind că sîntem de la ziar, moaşă. Nu e un lucru de nimic cum că organizarea muncii vo­
perfecţionarea proceselor tehno­ trecut la verificarea modelelor să redai agriculturii o suprafaţă luntare prin care s-a scos de
Cum a reuşit colectivul aces­ logice ceea ce a determinat de la turnătorie pentru încadra­ nete standard etc. Uzina are în tovarăşul Cornel Medriş, preşe- de 200 hectare. Am notat acest sub apă suprafaţa de pămînt a-
tei uzine să obţină asemenea creşterea producţiei şi a produc­ rea lor în prevederile STAS şi lucru în carnet ca pe un fapt mintită mai sus, se datoreşte în
realizări ? In aceasta un rol im­ tivităţii muncii. eliminarea adausurilor de pre­ plan să confecţioneze 500 va- i dintele sfatului popular din co­ de mare cinste şi am început a- primul rînd lui. Acelaşi lucru a
portant l-a avut organizarea ju ­ lucrare, iar pentru respectarea poi a întreba cîte ceva despre căutat să îl arate şi tovarăşul
dicioasă a procesului de produc­ Organizarea mai bună a în­ calităţii materialelor (oţel tur­ gonete de mină cu o capacitate muna Mihalţ raionul Alba ne munca culturală. Teofil Petreanu, instructorul de
ţie şi a muncii în secţii. Datori­ trecerii socialiste pe bază de o- nat) s-au luat măsuri să se partid. Şi el, ca şi preşedintele
tă acestui fapt s-a ajuns ca pla­ biective concrete, care a cuprins toarne şarje pe calităţi de ma­ de 1.000 litri, dar din lipsă de luă mai pe ocolite, străduin- Am aflat că în Mihalţ activi­ şi secretarul s-a străduit să ne
nul să fie depăşit la principa­ peste 80 la sută din muncitorii teriale; s-a introdus dezoxidarea du-se să facă totul pentru ca tatea culturală e trecută pe ul­ convingă cum că meritul pentru
lele sortimente şi în special la uzinei, a făcut să crească inte­ indirectă a oţelurilor carbon tablă de 5 mm. nu a putut con­ să plecăm de acolo cu o im­ timul plan. Sfatul nu cunoaşte această treabă îi revine exclusiv
armături metalice pentru galerii resul acestora în îndeplinirea şi etc. Astfel s-a reuşit să se rea­ fecţiona nici unul. presie bună. nici mersul şi nici conţinutul lui.
depăşirea planului de producţie, lizeze economii în valoare de acesteia. Pentru tovarăşii de
în aplicarea metodelor înaintate 1.110.000 lei. Pentru a veni în sprijinul Vedeţi, tovarăşi, spuse el, noi aici vina că se munceşte nesa­ Fără îndoială că succesele pe
de muncă şi realizarea de eco- harnicului colectiv al Uzinei de avem azi o mare realizare. Am tisfăcător pe această linie, o care le obţinem trebuie arătate;
Colectivul Uzinei de reparat poartă Nicolae Laszlo, directo­ ele constitue un obiect de mîn-
reparat utilaj minier din Petro­ scăpat de inundaţie o supra­ rul de cămin şi mai ales învă­ drie, un stimulent în cucerirea
ţătorul Ioan Rusan, care nu mai unor rezultate şi mai grăitoare.
şani, cei care sînt răspunzători faţă de cca. 200 hectare. E ceva! vrea să activeze. Acest lucru e A te făli că ele sînt un rezuh
de aprovizionarea acesteia cu Nu-i aşa ? de altfel adevărat. Directorul tat al muncii tale, şi nu al mun­
— Este! căminului cultural din această cii noastre, înseamnă a da do­
materiale sînt datori să facă tot comună nu munceşte pentru că vadă de îngîmfare, înseamnă a
— Nu se făcea nimic, tova­ „nu poate“, iar tovarăşul Rusan te face vinovat faţă de colecti­
ce le stă în putinţă pentru a răşi, v-o spun eu. Am luat însă pentru că „nu vrea“. Şi, fiind­ vul în mijlocul căruia munceşti.
asigura o aprovizionare ritmică măsuri, am mobilizat, tovarăşi, că unul „nu poate”, iar celălalt
cu materialele necesare îndepli­ oamenii. M-am folosit mai ales „nu vrea“ munca culturală se In Mihalţ există toate posi­
desfăşoară anevoios, iar tov. de
nirii planului de producţie. In , de... la sfatul popular stau liniştiţi, bilităţile să se termine în acest
an căminul cultural, care va fi
acest fel colectivul Uzinei de re­ — D eputaţi! unul dintre cele mai frumoase

parat utilaj minier va obţine — Nu, de pompieri. Am su­

realizări tot mai mari pe linia nat alarma şi imediat au fost

sporirii producţiei şi producti­ toţi la sfat. Aceştia au plecat

vităţii muncii şi reducerea pre­ apoi şi au făcut mobilizarea.

ţului de cost. Realizarea e într-adevăr fru-

convinşi, că aceasta de fapt nu din regiunea noastră. Dacă nu

Cînd ajunsei la o aruncătură L um inâ pe o oo cotele de lapte, ajutor zoo-ve- intră în atribuţiunile lor. Tov. se va da însă bătălie serioasă
de băţ de stină, cîinii mă sim­ oo terinar şi medicamente pentru secretar al sfatului Cornel Or- pentru formarea echipelor artis­
ţiră şi se repeziră lătrînd de oo c u lm ooooo o combaterea bolilor. deanu care răspunde din partea tice ce trebuie să activeze în­
la locurile lor. Cît te-ai şterge oo o o o o o o oo comitetului executiv de această tr-un cămin, dacă nu se va de­
la ochi, am fost împresurat de o ooooo OOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC 3 0 X 0 Dar mai sînt şi alte avanta­ problemă „nu ştie nimic“. El are pune muncă încordată pentru
oo oo o o oo JO C 3 0 OO OOOO OO OO OC o o n c OOOC X 'O O C O 3 0 0 0 je. Datorită condiţiilor create, alte lucruri mai mari, duce, pa- crearea unei activităţi culturale
să-mi-te, muncă de lămurire susţinute, atunci căminul cultu­
ei. neam !... Primul meu dascăl face ca plotogul căci n-ai alta turile groase ale generaţiilor producţia de lapte şi lînă a ral nu va folosi la nimic. Comu­
— Hooo !... boalele n a ib i; ciobănesc a fost moş Lie. Are s-o schimbi? Şi, culmea, nu a- de frunze galbene, cîte un fir crescut pe cap de oaie. Intovărâ- pentru lărgirea sectorului socia­ na Mihalţ are tineret destul,
lăsaţi creştinul în pace. Şi moş 104 ani şi e tot cioban şi-acum. veai nici apă s-o speli. Căci la list în agricultură. Păcat însă
Isaia, mă despresura de paz­ Cînd mă trimitea după oi, îmi această altitudine (900 m.), apa de iarbă roşietic, cu cîte o floa­ şiţii au putut contracta un ma­ >) că nu se întreabă ce zic oamenii există în ea resurse artistice cu
re rătăcită în singurătatea fer­ re număr de oi şi miei. Veni­ din comună despre această mun­
nicii colţoşi ai turmei. spunea: „Isaia dănţuieşte“ — era o bogăţie. că de lămurire, cînd se mărgi­ ajutorul cărora se pot face lu­
mecătoare a pădurilor, se le­ turile ţăranilor muncitori au cruri de mare importanţă pentru
Poate aşa ar fi trebuit să cu­ asta însemna că trebuie să-mi — La noi, în trecut, apa se găna la umbră. neşte să îndemne pe alţii să se
nosc pe moş Isaia Popa Lungu, las fluierul şi ajutat de floco- crescut. De pildă, Alisandru înscrie în întovărăşire, iar el viaţa culturală a oamenilor de
stă frumuşel la o parte. Acest aici. Secţia culturală a Sfatului
înconjurat de oi şi păzit de d i ­ sul de Leu, să fac o roată în aducea din rîul Rudei. Şi-au Dar dimineaţa despre care Popa a primit pentru două oi, exemplu al său e urmat şi de popular raional Alba, tovarăşii
mîncat viaţa bietele femei că- vreau să vorbesc, nu e aceasta. 24 kg de brînză. Ioan Leca Le­ alţii, cum e, de pildă, Nicolae
ni. Intîmplarea a făcut însă, ca jurul turmei. rînd apă cu ciubărul şi găleata. E dimineaţa de 16 octombrie lea a primit 70 kg de brînză, Laszlo, directorul căminului cul­ care lucrează în aceste proble­
Cine avea cai ori boi, aducea me de la comitetul raional de
tocmai în acea zi, cînd eu îl Isaia Popa Lungu a văzut cu butoiul. Dar cîţi aveau ase­ 1954, cînd a luat fiinţă întovă­ Crăciun Dăvîncă 80 kg brînză, tural, Ioan Rusan şi alţii care
menea putere ? Beam tot apă ar fi chemaţi să fie în fruntea partid, au datoria să ia măsu­
căutam, să lucreze la cîmp. multe în acest timp. A trecut clocită. Umblam cu cămaşa răşirea zootehnică din Plop. iar moş Isaia Popa Lungu a acţiunilor şi nu în coada lor.
murdară, pînă se făcea neagră ri pentru ca activitatea cultu­
Ara. nu de puţine ori chiar pe lin­ cum e corbul. Mîncam cartofi O cascadă de aer subţire şi primit peste 150 kg brînză. Tovarăşul secretar, s-a stră­ rală a Mihalţului să se desfă­
copţi, ca să nu gătim cu apă.
Isaia ..clănlueşte“ gă moarte. Intr-o noapte, stă­ rece se revărsa dinspre culmile S-a făcut lumina-n sat duit tot timpul să demonstreze şoare potrivit cerinţelor şi vas­
tea culcat pe drumul pe care Mai puneţi, dragi cititori, pe bandajate cu zăpadă, şi se a- telor posibilităţi ce există aici,
deasupra, birurile grele, lipsa
M-a primit simplu şi fără venea lupul. Şi cum avea co­ unei asistenţe medicale. Mai a- runca înspre culmile îndepăr­ Adierile răcoroase ale înse­ V. AFLOAREl
joc alb şi căiţă albă. lupul l-a dăugaţi la aceasta şi lipsa asis­
urmă de îndoială confundat şi era gata să-i ia tenţei zoo-veterinare. Gîndiţi- tate «le apusului. Faţa soarelui rării îmi atingeau faţa. Fiinţa
— Bucuros de oaspeţi ? am căiţa din cap. vă la haitele de lupi care mîn-
cau zeci de oi. Adăugaţi bezna era roşie de frig. La căminul mea se topise, se idealizase şi,
întrebat eu. — Noroc c-a sărit clinele neştiinţei de carte. Imaginaţi-
— Buc.uros ! Poftiţi, poftiţi Altfel... Numai cîinele, săracul, vă o casă, care Ia bătaia vîn- cultural, organizaţia de bază ca un fir lung de aţă, sufle­
n-a mai scăpat. In patru l-au tului, scîrţîie din toate încheie­
şi luaţi loc, şi-mi arătă grinde- rupt. N-a mai zis nici pîs. De turile de lemn, iar opaiţul scoa­ dezbatea Statutul întovărăşiri­ tul se părea că se deapănă în
iul plugului. atunci am învăţat minte, nu te fum... şi veţi avea o imagi­
mai clormoam decît la loc ferit, ne „pitorească“ a vieţii de cio­ lor zootehnice. Toţi au căzut urma mea...
Şi după ce i-am pus cîteva bar umil dintre noi, toată noap­ ban din trecut.
întrebări la întîmplare, i-am tea „dănţuia“. de acord asupra înfiinţării în­ Intorsei capul şi privi în d ă­
spus dorinţa mea. Şi situaţia aceasta a durat
ani de-a rîndul... tovărăşirii. S-au pregătit şi a- răt. Satul Plop părea o diha­
— Apoi, despre întovărăşi­
rea noastră de la Plop, sînt Orizonturi roşii gitat-ni. nie mare, cu ochi mulţi, fosfo­ Cît va mai dura nepăsarea?

A trecut un timp. Din ini­ rescenţi. îmi amintii de moş Problema bibliotecii centrale ional au rămas însă neimpresîo-
ţiativa organizaţiei de bază, s-a Isaia. din Petroşani e cunoscută nu naţi. Mai precis, au făcut şi ei
făcut adunarea publică. Mem­ — Peste tot am „iletrică“. Şi numai de către organele compe­ ceva ; au făcut promisiuni. Ul­
brii de partid au depus cere­ în pivniţă am făcut lumină. Şi tente raionale, ci chiar şi de că­ timele le-au făcut nu demult.
multe de povestit. Pînă au a- Dar s-o luam rile. S-a constituit comitetul de în inima mea, în sufletul meu, tre cele regionale. Lucrătorii de
juns oamenii aici, comuniştii aici au arătat, şi pe drept cu­ Cititorii din oraşul şi raionul
iniţiativă. Membrii comitetului căci am învăţat carte. Şi tru ­ vînt, greutăţile în care se zbat, Petroşani nu vor promisiuni
au avut mult de muncit. de la capăt şi agitatorii au mers din casă-n pul l-am curăţit, căci apa lim- datorită spaţiului necorespunză­ goale-; ei vor măsuri concrete
tor în care lucrează. Ei au ară­ şi grabnice. Ajunge cu nepăsa­
Din albastrul şters al ceru­ casă şi-au lămurit oamenii. Şi. pede şi curată, am adus-o pe tat că sala de lectură, sală ex­ rea şi tărăgănarea ce s-a mani­
trem de necesară, a fost trans­ festat pînă acum 1 Comitetul ra­
lui adînc, soarele, alb de fier­ Cel care a citit pînă acum la 16 octombrie 1954, în satul ţevi pînă-n casă. Invîrt robi­ formată de către cooperativa ional de partid trebuie să ia
binte ce era, ploua cu foc pes­ despre viaţa lui moş Isaia, ar „Sprijinul minier“ în atelier de măsuri hotărîte pentru ca citi­
Plop, s-a inaugurat întovărăşi­ netul şi am apă. Cine ar fi croitorie. torii să poată veni la bibliotecă
te capetele noastre. Dar să mă putea sp u n e: ce viaţă fără gri­ rea zootehnică „Cel de-al doilea crezut că la 900 metri înălţi­ nestingheriţi, întreb uinţîndu-şi
Faţă de această situaţie, to­ cu folos timpul liber.
ierte cititorul dacă am uitai să ji ! Cită poezie în munţii aceş­ Dimineaţa era măreaţă... Congres al P.M.R.“ cu 42 de me, printre turnurile semeţe de
geana de foc a unui soare cu­ familii. Aceasta însemna tot stînci, să avem apă şi lumină.
prezint pe moş Isaia. tia ! Cît farm ec!... Dar e oare rat, începuse a se aprinde du­ satul.
poetic, ca fiind cioban şi neavînd pă piscurile înalte ale munţi­ — Acum, întovărăşiţi! se bu­ Vînlul nu mai sufla şi glasul
Isaia Popa Lungu e cioban, lor rîpoşi, neguri fumegînde, cură de o serie de înlesniri a- răguşit al ierburilor aspre, a-
şi în toamna acestui an, va îm­ cu ce mînca brînza, să cobori pluteau în văzduhul adînc al cordate de statul democrat- muţise. O solemnă tăcere dom­
plini 60 de ani. cu sacul la cîmpie, să umbli văilor. Nici un murmur de pi- popular — spune moş Isaia. nea în cer şi ne pămînt. S-ar
zile întregi, cerşind din poartă rîu, nici un ciripit de pasăre, Ni s-au asigurat păşuni cores­ fi zis că numai satul Plop, mai
— La 12 ani, am încălţat în poartă pe la chiaburi, după respira singur în această tă-
opincile pe vîrful Tişerii. Mi se un pumn de mălai ? E ferme­
părea că acolo m ani şi năs­ cător oare, să umbli luni de
cut. Am crescut cu bîta-n mînă
şi fluierul în gură. Ce mai doi- zile cu aceeaşi cămaşă, pînă se nici o şoaptă de vînt. Prin pa­ punzătoare, avem reduceri la cere>
T, BUDIU varăşii de la sfatul popular ra­ V. D.