Page 28 - 1956-05
P. 28
Pag. 4 7 DRUMUL SOCIALISMULUI. V.. 303
Un document de seamă Vizita lui Ch. Fineau la Kiev şi Erevan De duminică 157 de ani de la naşterea lui
pînă joi
tn slujba încrederii reciproce KIEV (Agerpres)". - TASS zentanti ai presei şi radiodifu HONORE DE BALZAC
şi colaborării internaţionale ziunii. I • In conformitate cu hotă-
1 In cursul zilei de 21 mai dL rîrea guvernului sovietic de In mai 1799, s-a născut ma Nu se poate aduce o vină
In ultima vreme, principiul tratativelor posibilităţile dezvol- Christian Pineau, ministrul A- L. F. Palamarciuk a urat oas reducere a forţelor armate ale rele scriitor francez Honoré de lui Balzac pentru faptul că el
facerilor Externe al Franjei, ca peţilor călătorie plăcută prin U* Uniunii Sovietice şi de retra Balzac. Trăind în prima jum ă ri-a arătat calea ieşirii din orîn-
re a sosit la Kiev, a făcut o gere a unor unităţi de pe teri tate a secolului trecut, el a duirea de stat burgheză, sau ca
vizită lui N. T. Kalcenko, pre niunea Sovietică* toriul R. D. Germane, la 18 asistat în deplină maturitate nu s-a înrolat efectiv în miş
şedintele Consiliului de Miniş mai un prim grup de soldaţi şi la evenimentele care au zgu carea revoluţionară din epoca
tratativelor bazate pe egalitate tării relaţiilor comerciale ale ce- tri al R.S.S. Ucrainene. In ca Apoi s-a apropiat dé micro ofiţeri ai armatei sovietice au duit profund Europa în gene sa, pentru că el nu a înţeles
drul unei convorbiri prieteneşti părăsit teritoriul R. D. Ger ral şi Franţa în special. Cînd sensul dezvoltării societăţii şi
îrt drepturi este aplicat pe sca- lor două ţări şi au convenit să N. T. Kalcenko a vorbit oaspe fon domnul Christian Pineau. mane. clasele sociale din Franţa se nici nu a intuit forţa sociala
ţilor despre economia şi cultu definesc cu claritate, cînd bur care urma să dărîme burghezia
ră tot mai largă în relaţiile in- încheie un acord pe termen ra Ucrainei, despre viaja şi mun Permiteti-mi, a spus el, să • Agenţia Associated Press ghezia joacă rolul de frunte de la putere şi să întroneze o
ca poporului ucrainean, despre a anunţat că preşedintele Ei nouă orînduire. De altfel nici
ternationale. Faptele dovedesc lung, ale cărui tratative vor în- perspectivele dezvoltării conti aduc mulţumirile mele guver senhower a numit un grup în lupta pentru putere, cînd nu pare să fi avut o orientare
special „pentru studierea im romantismul în literatură este politică certă.
cu prisosinţă această realitate a cepe în septembrie 1956 la Pa- nue a economiei naţionale a nului şi poporului ucrainean portantei reducerii forţelor ar curentul dominant, Honoré de
R.S.S. Ucrainene şi a răspuns mate, anunţate de Uniunea So Balzac, apare ca cel mai pu Uriaşa sa operă însă, numă
zilelor noastre. După vizitele în- ris. Se subliniază de asemenea la numeroase întrebări. pentru atitudinea deosebit de vietică“. Din grup fac parte o ternic scriitor al acelui timp, rul enorm de romane scrise,
serie de experţi militari şi alte prin realismul operelor sale, prin care sînt arătate cu o deo
treprinse de N. A. Bulganin şi faptul că dacă se vor înlătura După aceea, dl. Christian P i prietenească şi cordială care au personalităţi. prin critica ascuţită pe care o sebită măiestrie şi ascuţime ra
neau a luat parte la dejunul face stării de lucruri din so cilele de care suferă societatea
N. S. Hruşciov în India, Birma- măsurile discriminatorii din co- oferit de L. F. Palamarciuk, manifestat-o fată de delegaţia 1 • La 18 mal ambasadorul cietatea epocii sale. burgheză, ne obligă să vedem
ministrul Afacerilor Externe al R.P.F. Iugoslavia în CJ.R.S.S., în Honoré de Balzac un scrii
nia, Afganistan şi Anglia, la 15 mert, Uniunea Sovietică va spo- R.S.S. Ucrainene. franceză. i Velko Miciunovici, a tinut o cu- Prin excelenţă scriitor rea tor realist, progresist pentru
| KIEV (Agerpres J’. — TASS vîntare la postul de televiziu epoca în care a trăit şi încă
mai a sosit la Moscova delega- ri cu aproximativ 3-4 ori vîn- ' La 22 mai au părăsit Kievul, Vom păstra mult timp o im*- ne din Moscova cu prilejul a- list, Balzac deschide o nouă proaspăt pentru epoca noaslra.
plecînd spre Erevan, Christian propiatei aniversări a Decla eră în istoria literaturii. Dacă
tia guvernamentală franceză în zările şi achiziţiile de mărfuri Pineau, ministrul Afacerilor Ex presie foarte frumoasă despre raţiei de la Belgrad. In cuvîn- pînă la el, literatura constituie Dacă în volumele sale nu se
terne al Franjei, împreună cu tare el a subliniat necesitatea un mijloc de a exprima senti poate afla calea ieşirii din orîn-
frunte cu primul ministru Guy într-o perioadă de 3 ani. Pentru sojia, persoanele care îl înso acest minunat oraş vizitat. istorică a colaborării ţărilor so mentalismul romantic, bolnăvi duirea în care au trăit eroii
ţesc şi un grup de ziarişti fran cialiste. săi, în schimb în ele se găseşte
Mollet şi ministrul de externe înlesnirea transporturilor dife- cezi. •'-"i*1 H In încheiere, tin să vă încre cios, acesta, rupe cu tradiţia convingerea cum că orînduirea
dinţez că reprezentanţii poporu • După cum transmite agen şi înţelege ca prin literatură să socială pe care o descrie, prin
Christian Pineau, pentru a duce ritelor mărfuri a fost realizat un Pe aeroport oaspeţii au fost lui sovietic şi îndeosebi repre ţia France Presse, guvernul studieze şi să analizeze viaţa nedreptatea şi putreziciunea sa
însoţiţi de L. F. Palamarciuk, britanic a hotărît să acorde au arătîndu-i toate aspectele, pu- este sortită pieirii.
tratative în scopul îmbunătăţi- acord, care stabileşte deschide ministrul Afacerilor Externe al zentanţii poporului ucrainean, torizaţii de export cu destina nînd în faţa cititorilor eroii din
R.S.S. Ucrainene, şi de alji con care vor sosi în Franţa vor fl ţia R.P. Chineză pentru un ma toate stratele sociale, cu toate Opera scriitorului Honoré de
rii relaţiilor dintre cele două rea unei linii de navigaţie între ducători ai republicii, de repre- primiţi cu aceeaşi ospitalitate. re număr de produse. durerile şi frămîntările lor, fă- Balzac este şi astăzi căutată
cînd un aspru rechizitoriu asu
ţări şi în general a situaţiei in- porturile franceze şi porturile | • Zilele trecute au declarat pra orînduirii burgheze. de masele de cititori şi studie^
grevă 500.000 învăţători japo rea acesteia constituie un miR
ternationale. l- i sovietice din Marea Baltică* nezi. Motivul grevei rezidă In scurta sa viaţă (a trăit 51 loc important în cunoaşterea e-
într-un proiect guvernamental, de ani) el munceşte enorm pocii şi orînduirii sociale care
Primirea cordială făcută dePrintre punctele ce au ocupat EREVAN (Agerpres)'. TASS care are ca scop împiedicarea de mult şi izbuteşte ca în „Co
La 22 mai ora 15,55 (ora lo personalului didactic de a lua media umană“, care cuprinde a generat zguduitoarele eveni
populaţia Moscovei, precum şi un loc important în declafâţiă cală) ministrul Afacerilor Ex^ parte la viaţa politică. mente ce s-au succedat în pri
mai multe serii de romane să ma jumătate a secolului tre
tratativele desfăşurate sub sem- Cu privire la tratativele sovieto- terne al Franţei, Christian Pi • Agenţia TA'SS a anunţat ne redea în mod veridic scene cut.
neau, şi persoanele care îl în că H. Stassen împuternicitul din viaţa pariziană, din viaţa
nul prieteniei şi sincerităţii au franceze, se numără şi proble- soţesc au sosit la Erevan. special al S.U.A. în probleme provinciei, din viaţa privată. V. SURUGIU
le dezarmării a făcut o decla
dovedit încă odată viabilitatea ma lărgirii relaţiilor culturale, Pe traseul Kiev-Erevan, oas raţie în legătură cu hotărîrea
peţii francezi au făcut o scurtă guvernului sovietic de a reduce
contactelor personale între con- in anexa declaraţiei sînt pre- escală la Rostov-pe-Don, unde efectivul forţelor armate şi ar
au vizitat monumentele oraşu mamentelor. H. Stassen a spus
ducătorii statelor în rezolvarea văzute o serie de măsuri care lui. printre altele... „Statele Unite
au studiat textul integral al
diferitelor probleme internatio- sg asigure dezvoltarea multila- declaraţiei sovietice, pe care
cercurile americane îl interpre
nale, în realizarea unei mai bu- terală a acestor legături. Prin- tează ca o indicaţie că Uniu
nea Sovietică doreşte să con
ne înţelegeri. > tre ele se numără colaborarea în tinue „tratative serioase pentru
a obţine un sistem general“ de
Tratativele ce s-au desfăşurat domeniul literaturii, artei, ştiin- dezarmare.
la Moscova între Guy Mollet, {ej( tehnicii, învătămîntului, o- | • Ziarul „Borba" a publicat
un articol a lui Velko Vhaho-
preşedintele Consiliului de Mi- crotirii sănătăţii, etc. In acest vici, membru al C.C. al Uniu
nii Comuniştilor din Iugosla
niştri al Republicii Franceze, sens vor fi intensificate schim- , Subscripfiile la împrumutul de sfat via intitulat „Răspuns domnu
lui Morgan Phillips“. Autorul
Christian Pineau ministrul Afa- burile de delegaţii, material atacă pe baze de fapte poziţia
conducătorilor laburişti fată de
cerilor Externe şi persoanele ca- tehnico-ştiinţific, organizarea de al U.R.S.S. au depăşit plafonul stabilit mişcarea muncitorească.
re i-au însoţit, pe de o parte, şi turnee ale teatrelor, transmiteri • După cum anunţă agenţia
TASS între K. E. Voroşilov,
4;. Bute31™]». preşedintele de concerte şi altele. De ase- MOSCOVA '(Agerpres)". — Pe baza directivelor primite preşedintele Prezidiului Sovie
TASS transmite următorul co din partea Consiliului de Mi tului Suprem al U.R.S.S. şi
Consdiului de Miniştri al URSS, menea, vor fi lărgite schimbu- municat al Ministerului Finan niştri al U.R.S.S., Ministerul Elisabeta a Ii-a, regina Marii
ţelor al U.R.S.S. 3 Finanţelor al U.R.S.S. a dispus Britanii a avut loc un schimb de
N S Hruşciov membru al Pre- rile de publicaţii periodice, de încetarea în întreaga ţară a mesaje.
împrumutul de stat pentru subscripţiilor la împrumut.
tî.R.S.S., V?r.°V1M^t.ulMiVolwotoPvr,empri-m3l turAişti tşmi dedlpegaDţrieisăspsoirtaiDver.oaoe • Recenta experienţă ameri
dezvoltarea economiei naţionale Ministrul de Finanţe cană cu o bombă cu hidrogen
vicepreşedinte al Consiliului de pp a U.R.S.S. (emisiunea 1956) al U.R.S.S. aruncată deasupra atolului Bi
Mxititnnjioşttrrii aoli U .R .S .S . şcii mmminiicsftrruntoate .zifaqrvelner3fhrialncterazteatcivoemleentedap- la lansat pentru suma de 32 mi kini a provocat puternice pro
liarde de ruble, a fost plasat A. ZVEREV ; teste ale opiniei publice. Nu
palreAcufmacerşiilorcuExatleţrinecoanlduUcRătSoSri, Mg oscova. MMaaîj0oHritaateeaa lloorr ssuubpui- pînă la sfîrşitul zilei de 21 mai meroase organizaţii şi perso
sîFnovciheetiacti, *lape19dAenms„aihitas 19p5a6r.te,Resz-ualu- nm•iia*czăcsftaashubicillcirereseaealueunnopoerr ctcoăornnitmtaacctteeecoccunuioi-- pentru 34.305.323.000 de ruble. 22 mai 1956 nalităţi japoneze au adresat
, i i c* turale mai strinse, printre care conducătorilor americani pro
teste vehemente.
tpanţlfelj? IsmS it consemnatetn nî?n „Destea naulgmăcroălecştiivtuulruni eedlee îbnalFetrana-l „Ziariştii chilieni în Romînia“
• La 20 mai Cabinetul de
so v ieto -fra n S ' temnatâ de T aru lui Mare U-R'S;S; , Un articol apărut în ziarul chilian „El Siglo“ Miniştri din Coreea de Sud a BASCHET Progresul Zlatna—Avîntul Sebeş 3-1
conducătorii celor două guverne. Intr-uninterviu acordat la prezentat în bloc demisia sa
SANTIAGO (Agerpres). — rotti, Hernán Urbe, Carlos Jor- iui Li Sîn Man. Un meci în care factorul ho- Progresul Deva—Progresul Brad 1-3
Declaraţia face o amplă ana- Paris corespondenţilor de presa, tărîtor au fost calităţile tehnice
In ziarul chilian „El Siglo“ a quera şi Augusto Olivares. Ei ale jucătorilor, s-a desfăşurat Metalul 30 Dec.—Metalul Călan 2-3
liză a căilor de îmbunătăţire a 9 ,uy a subliniat faptul apărut recent următorul articol au cunoscut ospitalitatea ^romi- pe terenul Şcolii pedagogice
relaţiilor franco-sovietice şi a că tratativele au dus la rezul- nească. Şi ei nu sînt singurii mixte din Deva, între echipele Recolta Baru M.—Minerul Lonea 1-7
intitulat : „Ziariştii chilieni în compatrioţi ai noştri care au „Voinţa“ Deva şi „Tînărul di-
principalelor probleme interna- tate raa' rodnice decit se Romînia“* namovist“. Cooperatorii au ob In cadrul categoriei C : Fla
ţionale litigioase. La rezolvarea aştepta, la realizarea unei mai mai f feoslt Pac«olo InşiiRoamulnstata.JbViluit ţinut victoria la limită (72—71), căra 14 a realizat un joc bun
acestora, subliniază declaraţia, bune înţelegeri intre cele doua .Trei vechi reporteri chilieni legături culturalo prieteneşti ge cu toate că la pauză „Tînărul învingînd pe Metalul 108 cu
e necesară întărirea încrederii ţări, care va contribui la stabi- neralul Carlos Vergara Mon- dinamovist” conducea cu 32-30. scorul de 2—1. Echipa Loco
reciproce între state, indepen- Urea unei încrederi reciproce. In vor pleca în Romînia. Aceştia motiva Simeria a pierdut al 4-
dent de deosebirile care există cuvîntarea sa radiotelevizata de sînt Pedro Gajardo de la „La *srŞ t™/0™1 Carl°Ş.!î“ 1 di‘ MOTOCICLISM lea joc consecutiv, de data a-
Nación“, Hernán Milas, de la ?nte al‘e Personalităţi. In San- ceasta la Arad, unde a jucat cu
în sistemele lor politice, econo- posturile din Moscova, Guy Mo- .Ercilla", şi Ignacio Carranza, $ .8 » , Oenta. eWhano-rorn n Comiietul raional A.V.S.A.P. Flamura roşie 7 Noiembrie. Scor
de la „Las Ultimas Noticias". de cultură desfăşoară o intensă Petroşani a organizat duminică final 4-2 în favoarea echipei a-
mice şi sociale, respectarea prin- a SPUS: „Plec cu convinge- Ei au st desemnaţi de Cercul activitate sub preşedinţia lui 20 mai un concurs de regulari rădene.
cipiilor Cartei Naţiunilor Unite, rea ca de acum încolo se poate Humberto Mewes. tate şi rezistenţă. Pe traseul
aplicarea consecventă a prind- pune capat dezbinam tragice a ziariştilor, luîndu-se în consi care măsura 132 km., motoci- Categoria B.: Metalul Hune
piilor coexistentei paşnice etc. naţiunilor şi sa se organizeze deraţie exclusiv meritele lor Romînia apreciază această cliştii au fost întîmpinaţi de
pacea... Sint convins^ profund profesionale. prietenie cu Chile şi a invitat numeroşi oameni ai muncii. Pe doara a jucat la Oraşul Stalin
Un loc de seamă îl ocupă în convins că această vizită va trei ziarişti de-ai noştri să vină parcursul traseului Petroşani — cu Metalul Uzinele de tractoare.
declaraţie problema dezarmării, contribui la întărirea prieteniei Care este origina acestei că să-i cunoască viaţa. A făcut a* Haţeg — Sarmisegetuza şi re Scor final 0—0.
asupra căreia reprezentanţii lătorii ?. Guvernul de la La ceasta fără nici un fel de obli tur, motocicliştii au executat şi
Şi..,Pac„ii_ în lumea întreaga . Moneda (numele reşedinţei gu gaţie cu caracter politic sau de probe de tragere. Rezultatele Minerul Lupeni a pierdut în
U.R.S.S. şl Franţei au-căzut de vernului chilian — N.N.j, din oricare altă natură. Mai mult cele mai bune la individual au deplasare cu 2—3 în faţa echi
Poporul nostru, credincios motive care nu au nimic de-a încă, nici nu a desemnat pe a- fost obţinute de c ă tre : Iosif pei Avîntul Reghin.
acord- că va avea un rol impor- face cu adevăratele interese ale ceşti ziarişti, ci t încredinţat Csulay (11 penalizări), Ignat
ţării noastre, nu întreţine rela alegerea lor Cercului ziariştilor Peter (14 penalizări), şi Mihai Categoria A.: Un spectacol
tant în micşorarea încordării in-principiilor sale de sprijin activ ţii diplomatice cu Romînia, ca însuşi. Mitra (17 penalizări).
şi alte guverne latino-america- fotbalistic 'care într-adevăr a
ternationale şi eliberarea po- lupta pentru destinderea si- ne. Cu toate acestea, în Romî Astfel, Romînia procedează Pe echipe s-au clasat pe lo plăcut celor peste 6.000 specta
nia, popor de origină latină, se în alt mod decît Statele Unite cul I Ştefan Vescan (Ernest tori prezenţi pe stadionul „Mi
poarelor de cheltuieli militare tuatiei internaţionale, de pace, manifestă o veche atitudine de care selecţionează persoanele Podranschi, Ignat Peter) II. Ni- nerul“ au realizat jucătorii echi
prietenie faţă de Chile. In 1953, care le pot vizita sau care-i pot colae Pascu (Mihai Mitra, pei Minerul din Petroşani. A-
excesive. In scopul rezolvării salută ca o realizare deosebit un mare număr de chilieni au fi oaspeţi. Gheorghe Erechy) III. Iuliu ceasta a învins pe Progresul
participat la Festivalul Mondial Crapos (Andy Perl, Henrich Oradea cu scorul de 4-0 (2-0).
ei, cele două guverne vor de- de importantă „Declaraţia cu al Tineretului care a avut loc Este neîndoielnic că proce Bandei). Au marcat Moldovan, Demien şi
deul ales de Romînia se dove- Gabor (2).
pune eforturi susţinute pentru privire la tratativele sovieto- la Bucureşti şi, între aceştia, deşte a fi mai demn“. VOLEI
Etqpa viitoare:
reducerea forjelor armate şi ar- franceze“. El consideră că acest au fost şi ziariştii Julio Lanza- O întîlnire pasionantă s-a
desfăşurat pe terenul „Flamura Campionatul region al:
mamentelor statelor, precum şi document de însemnătate mon- roşie“ din Deva între echipele
masculine de volei „Dinamo“ Metalul 115—Metalul Călan
a folosirii energiei atomice nu- dială va favoriza înţelegerea în- Deva şi „Dinamo“ Hunedoara.
Fl. Roşie Lupeni—Progresul Zlatna
mai în scopuri paşnice. In acea- tre popoare, va aduce un aport Victoria a revenit echipei D i
namo Deva cu scorul de 3—2. Dinamo Orăştie—Minerul Alba
stă direcţie U.R.S.S. a făcut de- preţios la însănătoşirea atmos-
FOTBAL Progresul Brad—Minerul Aninoasa
ja paşi hotărîti, reducînd din ferei internaţionale.
In cadrul „Cupei R.P.R." la Progresul Deva—Locomotiva Teiuş
nou nivelul forţelor sale arma T. SILVESTRU fotbal s-au întîlnit duminică e-
chipele: Metalul Ghelar—Minerul Lonea
te şi al armamentelor. Această
Locomotiva Alba—Avîntul Sebeş
nouă reducere masivă poate în Se dezvoltă relaţiile economice Parlamentul grec a început discutarea
lesni tratativele ce se vor des CATEGORIA C.
făşura sub egida Comitetului sovieto-indiene politicii guvernului în problemaCiprului Flacăra 14—Fl. roşie ^ Nov. Arad
Metalul 108—Constructorul Craiova
O.N.U. pentru dezarmare. DELHI (Agerpres). — TASS desfăşurat în India vaste lucră ATENA (Agerpres). — TASS ceastă acţiune a provocat la
La 21 mai a fost semnat la ri pentru studierea resurselor transm ite: Atena demonstraţii antiengleze Locomotiva Simeria—Metalul Arad
Relaţiile comerciale au consti Delhi un acord prin care India petrolifere ale ţării. Specialiştii în cursul cărora au fost omo-
achiziţionează din Uniunea So sovietici au recomandat ca în La 21 mai a început în Par- rîte patru persoane. Opoziţia a CATEGORIA B.
tuit întotdeauna un factor prin vietică două instalaţii pentru următorii cinci ani lucrările lamentul grec discutarea poli- prezentat o propunere care con-
pentru prospectarea petrolului ticii guvernului în problema Ci- Metalul Hunedoara—Avîntul Reghin
cipal de apropiere şi înţelegere forarea sondelor petrolifere, în să fie concentrate în statele Raj
reciprocă între state. De aceea, valoare de 7.400.000 rupii. A* djastan şi Pundjab. Ei au re pruJ ui- ,, * damnă guvernul pentru politica Progresul S. Mare—Minerul Lupeni
cordul prevede că organizaţiile comandat ca paralel cu aceasta Aceasta dezbatere a fost ce- .
reprezentanţii Uniunii Sovietice sovietice vor pune în funcţiu să se efectueze prospectări geo CATEGORIA A.
ne în mod gratuit aceste insta logice în valea fluviului Gange,
şi Franţei au analizat în cadrul laţii. In India vor sosi specia Minerul Petroşani—Fl. roşie Arai.
lişti sovietici care vor deservi în Bengalul de vest, în regiu-
wwrtr 1 nea Kambai şi în statul Ma- rută de deputaţii opoziţiei după . nc PF U!’
instalaţiile şi vor instrui perso dras. Malavia a declarat de a- ce autorităţile engleze au spîn- La ^5 mai va avea loc vo-
MOSCOVA. La 22 mai, la nal indian în vederea exploa semenea că în viitor India va
invitaţia Sovietului Suprem al tării acestor instalaţii. In afară trebui să invite un grup de spe- zurat la Nicosia (Insula Cipru) tul de încredere în guvernul
U.R.S.S., a sosit la Moscova de aceasta, organizaţia unio-
o delegaţie a Folketingului da nală „Maşinoexport“ va furniza cialişti petrolişti sovietici pen- pe cei doi patrioţi ciprioţi. A- Karamanlis.
nez în frunte cu Gustav Peder- tru consultaţii
sen, preşedintele Folketing-ului. Indiei utilaj seismic pentru Ministrul R. P. R. în Egipt Tovarăşul Bigheţ şi campionatul de atletism...
Răspunzînd la o întrebare, şi-a prezentat scrisorile de acreditare
BELGRAD. Mareşalul Tito, prospectarea petrolului, aparate Malavia a declarat că guver- In ziua de 20 mai a.c. s-a ba. Despre rezultatele la atle
preşedintele R.P.F. Iugoslavia, pentru forarea sondelor petroli CAIRO (Agerpres). — La mine în Egipt, Dionisie Iones- desfăşurat la Alba-Iulia, faza tism.
a primit la 21 mai pe membrii fere. Acest utilaj va fi folosit nul indian examinează proble- 21 mai primul ministru al cu, care i-a prezentat scrisorile regională la atletism, a campio
delegaţiei parlamentare cehos pentru prospectarea petrolului ma construirii unei uzine pen- Egiptului, Gamal Abdel Nasser, de acreditare. La solemnitate natului şcolilor medii. — „Păi de ce nu spui, frate 1
lovace, în frunte cu Zdenek în statele Pundjab şi Radjastan. tru producţia de maşini de fo- l-a primit pe ministrul pleni- a fost de faţă şi ministrul A-
Fierlinger, preşedintele Adunării ral şi miniere în ţară. Malavia potenţiar şi trimisul extraordi- facerilor Externe al Egiptului Interesat să aflu rezultatele Dacă-i aşa fugi repede la to
Naţionale a R. Cehoslovace, cu La 21 mai, Malavia, minis- a subliniat că în urma vizitei nar al Republicii Populare Ro- Fawzi. obţinute de concurenţi, m-am varăşul Barbu la Şcoala medie
care s-a întreţinut cîtva timp. trul Resurselor Naturale şi al oamenilor de ştiinţă indieni în îndreptat spre C.C.F.S. regio de băieţi..."
La întrevedere a asistat amba Cercetărilor ştiinţifice al Indiei, Uniunea Sovietică, au fost a- nal unde nădăjduiam să aflu
sadorul R. Cehoslovace, Vilem doptate mai multe hotărîri cu Iordania va dace o politică neutră ceea ce mă interesa. L-am gă Intr-un suflet am fost acolo.
PitgarL a prezentat Camerei Populare sit aici pe tovarăşul Gavrilă — Nu le am, drăguţule, — mi-a
un raport întocmit de specialiş privire la dezvoltarea industriei Popandron, tehnician, însă fiind spus tov. Barbu. Mai fă însă
NEW YORK. Judecătorul fe- ti petrolişti sovietici, care la in- petrolifere şi miniere. plecat la Haţeg în timpul cînd
deial Sylvester J. Ryan a res vitaţia guvernului indian au s-au desfăşurat campionatele, un şprint pînă la tov. Drăgan
pins recent o moţiune guverna el nu mi-a putut da nici o lă
mentală potrivit căreia urma — declară noul prim-ministru al Iordaniei murire. M-a trimis la tov. Bi- de la pedagogică şi precis ie
să se deschidă un nou proces gheţ preşedintele C.C.F.S. re
lui William Foster, preşedintele AMMAN (Agerpres). — In- Said Mufti a lăsat să se înţe- gional, care fusese la Alba-Iulia afli. De la pedagogică am fost
Comitetului National al Parti tr-un interviu acordat corespon- leagă că intenţionează să revi- special pentru aceste campio trimis la Şcoala medie de fele.
dului Comunist din S.U.A., sub dentului agenţiei Reuter, Said zuiască tratatul anglo-iordanian nate.
acuzaţia de „complot pentru Mufti, noul prim-ministru al deoarece, a spus el, „în ţară la tov. Doroga, apoi la tov.
răsturnarea prin violentă a gu Iordaniei, a declarat că speră ca domneşte nemulţumire faţă de i Pe tov. Bigheţ l-am întîlnit Garay. Alergam de colo-colo.
vernului Statelor Unite“. clauzele acestui tratat“. pe stradă.
în următoarele 24 de ore să pre- In cele din urmă am fost in
BEIRUT. Agenţia TASS a- zinte regelui Hussein lista nou La întrebarea pusă de cores j — Tovarăşe preşedinte, mă
nunţă că între „Inturist“ şi So Noi declaraţii duşmănoase ale iui Gaifskeli lui guvern. Referindu-se Ia vi pondent dacă va siărui pentru interesează rezultatele... format că rezultatele se găsesc
cietatea siriană „Karnak“ a fost itoarea politică a guvernului I — Ce bine c-ai venit. Tocmai
încheiat un acord care prevede NEW YORK (Agerpres). — în faţa detaşamentelor de pe- său, Said Mufti a spus că „Ior abrogarea tratatului anglo-ior Beri s-a ţinut şedinţa, s-au îm- la tov. Bivolaru care a plecat
dezvoltarea turismului între U- depsire“. | părţit premiile, că doar sînlem la Cluj.
niunea Sovietică şi Siria. Un TASS dania va duce o politică neutră. danian, Said Mufti a răspuns că printre primele regiuni pe ţa
acord asemănător a fost înche După cum s-a mai anunţat, El a luat făţiş atitudine îm Ea va adopta o atitudine de ră... La auzul acestora, am simţit
iat de „Inturist“ cu Societatea potriva ideii colaborării dintre prietenie şi independenţă în ca pentru moment nu poate face
Naţională libaneză de turism în S.U.A. se află liderul Parti partidele muncitoreşti în lupta drul lumii arabe“. In continuare j Dezorientat l-am întrebat din o_ slăbiciune prin întreg corpul.
„Liban outre mer“. dului laburist englez, Gaitskell. pentru pace, pentru politica co- nici o precizare în această pri nou: Un singur gînd îmi stăpînea
vinţă.
Luînd cuvîntul la 21 mai la existenţei paşnice. El a declarat ! — Cum, tovarăşe, în aceeaşi m intea: s-a dus cronica spor
postul de radio New York, Gait zi s-a desfăşurat şi finala ? tivă.
skell s-a dedat din nou la ieşiri că „nici o colaborare nu este i — Eşti străin de probleme,
tovarăşe. Nu ştii că Spartachia- Am pornit spre redacţie. Pe
duşmănoase împotriva partide posibilă între partidele comu da de iarnă a tineretului...
lor comuniste, împotriva politi drum m-am străduit să găsesc
cii de coexistenţă paşnică, pe niste şi socialiste“. M-air, dumirit.
care o duce Uniunea Sovietică. Sudanul nu va adera la pacful răspuns la întrebarea : oare pe
Gaitskell a adăugat că „atît de la Bagdad J — Dar nu despre asta e vor tovarăşii de la C.C.F.S. regio
nal îi interesează problemele
sportive sau nu ? Să fiu sin
Gaitskell a repetat afirmaţia timp cît conducătorii Rusiei BEIRUT (Agerpres). — Du- agenţiei arabe de informaţii că cer, răspunsul la întrebare nu
pă cum anunţă postul de radio Sudanul nu va adera la pactul l-am găsit încă. Ma gîndesc în
calomnioasă potrivit căreia în cred în victoria comunismului Damasc, Mubarak Zaruk, ini- de la Bagdad sau la oricare alt
nistrul Afacerilor Externe al pact. In această problemă, a să că el trebuia căutat nu în
Sudanului, a declarat Ia 20 mai spus el, între partidele suda-
ţările în care au ajuns la putere în întreaga lume nu trebuie să bi Rein.it unui corespondent al neze există o deplină unitate. rezultatele campionatelor de la
comuniştii, socialiştii ar fi de- aibă loc nici o reglementare Alba-Iulia, ci în rezultatele
ţinuţi în închisori şi „ar apare radicală cu Uniunea Sovietică”. muncii celor de la C.C.F. S. re-
gioual. N. C.
Redacţia fi Adm. ziarului str. 6 Marti?, nr. 9. Telefon: 18S 189. Taxa plătită in numerar conjo.m aprobaţii Direcţiunii Generale P.T.T R. nr. 236 320 din 6 noiembrie 1949 Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat Deva'