Page 29 - 1956-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI¦VĂ I
Anul VIII. Nr. 589
Ce ne împiedică să obţinem rezultate
tot mai mari?
TOATE SINT;
DOAR UNA NU!
Brigada pe care o conduc lu­
crează la înaintări în steril. Noi,
minerii acestei brigăzi de tine­
ret, avem datoria de a deschide
necontenit noi căi spre stratele
de cărbune. Lucrăm după meto­
da graficului ciclic. Pînă acum,
am avut rezultate frumoase.
Am fost consideraţi mineri
fruntaşi dintr-o brigadă frun­
taşă. Totuşi noi am putea face
mai mult. Ajutaţi am fost din
toate punctele de vedere; nu­
mai dintr-unul nu. Electricienii
din mină nu-şi fac serviciul aşa
cum ar trebui. La locul nostru
de muncă avem o bandă rulan­
tă acţionată . electric pentru în­
cărcat steril. De curînd, apro­
piat de locul nostru, s-a intro­
dus un crater pentru altă bri­
gadă. Banda şi craţerul sînt a-
limentate însă de aceeaşi linie.
Este de ajuns să nu lucreze cra­
ţerul ca să se defecteze banda
şi invers. Se produc scurt-circu-
ite şi se anihilează amîndouă
deodată. Dacă ar fi instalat un
întrerupător pe linia de curent,
atunci efectul de la bandă nu
s-ar mai transmite la craţer şi
viceversa. Dar electricienii sec­
torului văd că n-au de gînd să
facă aceasta. Numai în timp de
două zile am pierdut 3 metri li­
niari de înaintare în dublă. In
felul acesta am rămas sub ci­
clu. Inlăturînd acest neajuns
Brigada mea va putea da cu
mult mai mult.
GHEORGHE IVAŞCAN
şef de brigadă Ia sectorul
IV mina Vulcan
LIPSA AERULUI
COMPRIMAT
Brigada mea lucrează în con­
tul anului 1958. Am avut multe
succese (iar cîteodată am rămas
şi sub plan. Analizînd însă con­
diţiile prezente pot spune că
sîntem nemulţumiţi. La secto­
rul III al minei noastre —- sîn-
:em grupate .intr-un revir 7 bri­
găzi. Toate brigăzile se deser­
vesc dintr-o singură conductă
de aer comprimat de 75 cm. Or
nouă, pentru toate cele .7 bri­
găzi ne-ar trebui o conductă
ru o circomferinţă de 120 cm.
In abataj ne vine aer compri­
mat într-o cantitate insuficien­
tă şi cu el, nu putem , perfora
frontul de lucru în timpii ini­
ţial programaţi. Din cauza lip­
sei aerului comprimat pierdem
zilnic între 15-20 tone de căr­
bune. Aş propune să se ia mă­
suri în această direcţie pînă
cînd se va introduce şi la noi
perforaiul electric.
IOAN NICOARA
şef de brigadă la sectorul
III mina Vulcan
o Etapa Il-a 23 August—7 Noembrie 1956.
LIPSA DE GOALE
Şi lucrările de investiţii tre­
buie făcute. Dar acestor lucrări
nu li se dă importanţa cuveni­
tă. Noi nu primim goale pen­
tru că nu dăm cărbune. Noi
muncim în piatră. Nimeni nu
In întîmpina Zilei Copilului
B rigada păcii
Aplecaţi deasupra modelelor, turnă- ra Iacovidu; ele mînuiesc cu
torii şi turnătoarele montează diferite multă abilitate şi repeziciune
modele, bat bine nisipul pe modele, uneltele,
apoi îmbină piesa pentru turnare. Un Cele mai multe din mem-
ultim control asupra îmbinării piesei şi brele acestei brigăzi şj-au în-
începe turnarea. Fonta lichidă, de cu- Suşit meseria de turnător la
loare roşie-gălbuie, se scurge, îndrumată locul de muncă, sub. îndruma-
de turnători în fiecare formă. După cî- rea plină de grijă a bătrînu-
Duminică 27 mai 1956 4 pagini 20 bani teva minute începe desfacerea modelelor, ]uj maistru turnător Adolf
se_ dezbat piesele care sînt apoi stivuite Sima, care poate fi mîndru
lingă locul de muncă al fie- de rezultatele obţinute de fie­
cărui turnător. mei. întreaga brigadă a fost
Cuvînful minerilor Delegaţia Sovietului Intr-una din despărţiturile declarată fruntaşă în muncă,
secţiei turnătorie, lucrează bri- Brigada turnătoarelor exe-
Suprem al U. R. S. S. gada de femei a cărei respon- cută operaţii deosebit de com- ANA METEA
sabilă este tovarăşa Ana Me- plicate la formarea miezurilor FRANCISCA MALY
a plecat în ţară tea. Brigada face miezurile, pentru cochile tip „Reşiţa“ şi
vrea să ştie că avem un grafic lipsei lor, iar rezultatele obţi­
ciclic de respectat, că pentru a nute nu sînt la nivelul posibili­ Ieri dimineaţă a părăsit Ca­ Sub îndrumarea atentă a „Oţelul roşu“, pentru diferite
obţine viteze mari de înaintare, tăţilor noastre. pitala, plecînd cu maşinile spre responsabilei' lor, turnătoarele piese mecanice, piese comer-
prima condiţie este aceea a a- Ploeştî, delegaţia Sovietului Su­ Francisca Maly şi Ana Stoi- ciale şi sanitare,
plicării măsurilor tehnico-orga- IANCU OCTAVIAN prem al U.R.S.S. care ne vizi­ ca pregătesc cu multă grijă Munca de zi cu zi a turna­
nizatorice. Noi nu avem goale, tează ţara. ţi- nisipul cu argilă şi melasă, ni- toarelor e bogată în rezultate,
pierdem mult timp din cauza şef de brigadă la sectorul sip-cvarţ cu melasă sau cu Ele reduc rebuturile sub pro-
VIII investiţii mina Vulcan Membrii delegaţiei parlamen­ ulei de in. Acest amestec de- centul admis, sporesc produc-
tare sovietice sînt însoţiţi pe tot pinde de piesele pentru care ţia şi productivitatea muncii
NORMA TREBUIE CUNOS CUTĂ LA ÎNCEPUTUL LUNII timpul călătoriei în ţară, care se fac miezurile. După ce nisi- şi depăşesc cu regularitate
va dura o săptămînă, de Gheor- pul a fost pregătit, se aşază normele de producţie. La pie-
Aş vrea să arăt în cîteva cu­ după realizările noastre şi nu ghe Vidraşcu şi Alexandru Ro- pe masă modelul, se introduc sele mai grele şi complicate
vinte ce înseamnă să ai nor­ după o normă dinainte stabili­ gojinski, deputaţi în Marea Adu­ armăturile şi începe baterea au o depăşire medie a norme-
ma primită la începutul lunii. tă şi respectată ca atare. Nor­ nare Naţională. nisipului. Se scot apoi cu lor de 20%, iar la cele mai
Noi ne sfătuim atunci şi ne gîn- ma dată la începutul lunii, con­ grijă cele două părţi ale mo- puţin complicate depăşirea
dim la posibilitatea cîştigării stituie un stim ulent; se luptă La mina fruntaşă delului şi miezul se pune la este de 40%>.
unui salariu mai bun. Pentru pentru depăşirea ei şi prin asta uscat. Cam în acest fel decurg Pentru munca lor rodnică,
aceasta facem anumite socoteli. se realizează o producţie măi Nu oricine are posibilitatea operaţiile pe care le execută turnătoarele de la uzina „Vic-
Dacă am face atît, am lua a- înaltă. De aceea noi cerem să să stea de vorbă cu minerii din zilnic lucrătoarele acestei bri- toria“ Câlan, au primit de cu-
tît... Dar fiindcă nu primim nor­ ni se facă cunoscute normele Lonea. Unii au aflat numai prin găzi. rînd un steag pe care scrie:
ma la începutul lunii lucrăm din prima zi a fiecărei luni. ziare despre faptele lor eroice.
De data aceasta vă invităm, Cu multă pricepere lucrea- Comitetul naţional pentru apă-
fără să ştim pe ce lucrăm. In CONSTANTIN OCNEANU dragi cititori, să stăm de vorbă ză şi turnătoarele Dumitra Cio- rarea păcii din R.P.R. — bri-
nu cu un miner ci cu zece, o mu, Aurelia Olaru şi Periţe- gada păcii“.
urma realizărilor obţinute ni se miner şef de schimb sectorul sută şi chiar cu mai mulţi. Dar,
să nu intrăm în mină pentru că, Cu planul îndeplinit
plătesc salariile — mai mult I B mina Lupeni poate, nu sînteţi obişnuiţi cu
forfoteala din adîncul pămîntu- La uzina „Victoria“ Călan, re-şi depăşesc planul cu 10-15
lui. Să ne oprim în faţa grafi­
CHEMARE cului care se află în gara Lo­ deţinătoare a steagului de frun­ la sută.
nea. Cu ajutorul lui putem să taşă pe ramură, furnaliştii şi In sectorul transporturi uzi­
stăm de vorbă cu oricare mi­ colectivul transporturilor uzina­ nale condus de tov. Gheorghe
ner din Lonea. le înregistrează noi succese. Petricăloi, sarcinile planului în
către toate colectivele de redacţie ale Totalizînd depăşirile de plan In primele 23 de zile ale lu­ cele 23 de zile ale lunii mai, au ANA STOICA
obţinute de sectoarele minei Lo­ nii mai, planul producţiei de fost îndeplinite în proporţie de
gazetelor de perete din G. A. S. şi nea, începînd de la 1 ianuarie fontă la ambele furnale a fost 108 la sută. Aplicarea metodei
şi pînă la 17 mai a.c. obţinem realizat în proporţie de 103,6 la Mamedog la descărcarea mate­
S. M. T. din regiunea Hunedoara un rezultat de 4.440 tone, reali­ sută, iar preţul de cost al fon­ rialelor şi materiilor prime des­
zare care a făcut ca mina Lo­ tei produse a scăzut cu 1,46 la tinate furnalelor, a permis mun­
Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Romîn, a nea să devină în această peri­ sută. La asemenea realizări, citorilor din acest sector, s,ă re­
pus în faţa gospodăriilor agri cole de stat şi a staţiunilor de oadă fruntaşă în extracţia căr­ ducă timpul de descărcare cu
maşini şi tractoare sarcina de a fi exemple vii în mobilizarea bunelui pe întreagă Valea Jiu­ procentul de utilizare a agre­ 1.062 ore. Depun străduinţe de­
ţărănimii muncitoare pe făgaşul socialismului şi de a ridica pe lui. osebite, mecanicul Ioan Gudea,
toate căile producţia de cereale la hectar. Un rol important în gatelor a crescut la 102,3 la fochistul Arcadie Lazăr şi alţii.
îndeplinirea acestei sarcini revine muncii politice de masă şi în Graficul ne arată că sectorul
deosebi gazetelor de perete. IV a realizat sarcinile de plan sută. Sînt fruntaşe echipele to­ EMERIC HUMEL
în proporţie de 114,8%. corespondent
In scopul îmbunătăţirii muncii gazetelor de perete şi al orien­ varăşilor Iosif Ştefănescu, Io-
tării activităţii lor, chemăm la întrecere toate colectivele ga­ Dar să lăsăm graficul şi sa
zetelor de perete din G.A.S. şi S.M.T, din regiunea Hunedoa­ vă împărtăşim o veste îmbucu­ sif Bîrlea şi Gheorghe Bîra, ca-
rătoare.
Şcoală în Costeşti-Deal
ra pe baza următoarelor obiective: La mina Lonea este o briga­ încă din anul trecut, cetăţe­ cătunului au participat la adu­ DUMITRA CIOMIJ
dă de mineri care a obţinut de nii cătunului de munte Costeşti- nare şi dorinţa lor arzătoare de
1. Realizarea planului de producţie în toate sectoarele de la 1 la 17 mai rezultate care Deal din raionul Orăştie, au în­ a termina cît mai curînd noul
activitate, merită toată lauda. Pe şeful a- ceput să-şi construiască un nou local de şcoală, s-a văzut ime­
cestei brigăzi ' îl cunoaşteţi. E local de şcoală prin muncă vo­ diat după votarea sumei de a-
2. Creşterea producţiei şi productivităţii muncii pe cap de Geza Kopetin. El şi ortacii lui luntară şi cu bani din autoim- utoimpuneri, cînd majoritatea
muncitor şi reducerea preţului de cost al lucrărilor. Creşterea au dat în această perioadă 212 puneri. Infruntînd greutăţile na­ celor prezenţi au şi achitat par­
rentabilităţii unităţilor noastre. tone de cărbune peste plan. turale (cătunul este aşezat în- tea lor de contribuţie. Atunci,
tr-un loc unde drumurile sînt în adunarea cetăţenească, s-au
3.. Mobilizarea tractoriştilor, inginerilor şi tehnicienilor în GHEORGHE ANDRAŞ impracticabile) şi cărînd scîndu- achitat 1.310 lei, din 1.370, a-
întrecerea socialistă sub lozinca „Nici-o lucrare respinsă la re­ corespondent ra, cuiele, fierul, cimentul, nisi­ dică aproape în întregime su­
cepţie ; lucrări de cea mai bună calitate“, pul şi varul de la depărtare de ma votată.
162 şarje rapide 4-5 kilometri, pe cai sau cu
4. Educarea oamenilor muncii din G.A.S. şi S.M.T. în spi­ spatele, locuitorii cătunului au Printre primii care au plătit
ritul atitudinii socialiste faţă de muncă şi a grijii faţă de avu­ La oţelăria Siemens-Martin biruit. Clădirea a fost terminată partea ce li se cuvenea, sînt
tul obştesc. din Hunedoara s-au elaborat, nu de mult în roşu. membrii comitetului de cetă­
de la începutul anului şi pînă ţeni Ioan Lăscoi, Ioan Nasta
5. Popularizarea şi aplicarea pe o scară mai largă a meto­ în prezent, 900 şarje rapide. Urmau acum să se facă fini­ lui Lazăr, N.icolae Nasta, Ioan
delor Brediuc Ia treieriş şi a graficului orar la arături. Ge­ Numai în luna mai, numărul sările. Dar pentru acest lucru, Bîldea şi Petru Toncea. De a-
neralizarea metodelor înaintate şi a experienţei propriilor noştri şarjelor elaborate în primele 23 mai trebuiau bani. Din iniţiati­ semenea locuitorii cătunului
fruntaşi. de zile atinge cifra de 162. va comitetului de cetăţeni, a- participă cu dragoste la munci­
cum cîteva zile, s-a organizat le voluntare de construire- a
6. Publicarea articolelor la gazetele de perete şi în foile Echipele conduse de Avram o adunare cu toţi locuitorii că­ noului local. Pînă acum, au şi
volante într-o formă atractivă. In acest scop vom folosi diferite Opriş, Ioan Miculic, Teodor Ca- tunului, pentru !a se vota încă fost prestate 700 zile de muncă
genuri de materiale c a : scurte declaraţii ale fruntaşilor înso­ rainanlis şi Aurel Stanciu ob­ voluntară.
ţite de fotografii, reportaje, scrisori şi răspunsuri ale tractoriş­ ţin în întrecerea pentru cît mai 1.370 lei autoimpuneri, necesari
tilor şi tehnicienilor, strigături, poezii, epigrame, note satirice, multe şarje rapide, depăşiri de IOAN ŞERBAN.
caricaturi, grafice etc. 102-114 la sută. pentru terminarea şcolii,
învăţător în cătunul
7. Organizarea consfătuirilor de analiză şi schimb de ex­ însufleţirea cu care cetăţenii
perienţă cu corespondenţii gazetelor de perete la sîîrşitui fiecă­ Costeşti-Deal
rei etape.
8. Schimbarea ediţiilor cu regularitate, (din 10 în 10 zile).
9. Urmărirea eficacităţii materialelor publicate.
10. Propunem ca întrecerea să se desfăşoare pe următoarele !n raionul Orăştie s-au inaugurat în mai puţin de 3 luni
trei etape :
Etapa I-a 1 iunie—23 August 1956. 5 gospodării colective şi 8 întovărăşiri
Etapa IlI-a 7 Noiembrie — 30 Decembrie 1956. Călăuzite de documentele ce­ avantajele ce le au dacă devin satul Turmaş, la 22 aprilie, gos­ AURELIA OLARU
lui de-al II-lea Congres al membri în gospodăria colectivă
Colectivul gazetei de perete P.M.R., organele de partid şi de sau în întovărăşire. A fost pre­ podăria agricolă colectivă „9
, ,.Recolta" din G.A.S. Galliu stat din raionul Orăştie, au a- lucrat în nenumărate rînduri
cordat o atenţie deosebită mun­ statutul model al gospodăriei Mai“ din satul Mărtineşti şi
Colectivul gazetei de perete cii de transformare socialistă a colective şi al întovărăşirilor a-
„Tractoristul“ din S.M.T. agriculturii. gricole. S-au ţinut diferite con­ la 13 mai gospodăriile colective
ferinţe cu caracter politic şi cul­
Alba-Iulia In acest scop, s-au prelucrat tural, conferinţe în care au fost „înfrăţirea“ şi „Griviţa roşie“
şi studiat documentele celui de­ popularizate rezultatele obţinute
al II-lea Congres, Statutul mo­ de gospodăriile colective şi în­ din satele Jeledinţi şi Spini.
del al gospodăriei colective şi tovărăşirile fruntaşe. S-a arătat
al întovărăşirilor agricole. A- ţăranilor muncitori şi cauzele Cele 5 gospodării agricole co­
ceasta a dat posibilitatea acti­ rămînerii în urmă a unor gos­
viştilor de partid şi de stat să podării colective şi întovără­ lective înfiinţate în primăvara
şiri.
cunoască problemele legate de acestui an, cuprind un număr de
munca de transformare socia­ Numeroşi ţărani muncitori
din satul Turdaş, au vizitat gos­ 208 familii cu 1.146,11 hectare
listă a agriculturii podăriile colectiviştilor din Pri-
In acelaşi timp comitetul ra­ caz. La rîndul lor, colectiviştii teren. Membrii acestor gospo­
ional de partid şi sfatul popu­ din Pricaz, printre care Nico-
llll Magazinul copiilor lar raional au studiat condiţiile lae Hanciu, Gheorghe Crăciun, dării,- au adus un bogat inven­
economice şi politice ale sate­ Ion Dănilaş şi alţii, s-au dus la
XJn moment cit se In cinstea Zilei Internaţionale lor din raion, stabilind satele în Turdaş unde într-o şedinţă pu­ tar. Numai în gospodăria co­
poate de emoţionant. a Copilului, O.C.L. produse in­ care se va munci pentru crea­ blică ţinută la căminul cultural
Basmul, a cucerit de tot rea de gospodării colective sau au vorbit ţăranilor muncitori lectivă din satul Jeledinţi, cele
pe micii săi cititon. dustriale Deva, va deschide în întovărăşiri. S-au stabilit co­ -despre felul lor de viaţă, despre
j Probabil, deznodământul oraşul nostru un magazin al lectivele de muncă pentru fie­ organizarea muncii în gospo­ 66 de famlii înscrise, au adus
fantasticilor intimplări e copiilor unde se vor pune la care sat. Din colective au făcut dăria colectivă şi despre veni­
aproape. dispoziţia celor mici confecţii, parte activişti de partid şi de turile obţinute pentru munca de­ 36 cai, 9 tineret cabalin, 51 vaci, ;
tricotaje, încălţăminte şi jucării. stat, cît şi de ţărani muncitori pusă.
In medalion, un grup convinşi de avantajele muncii 4 boi, 49 care, 13 căruţe, 51
de elevi de la şcoala —O —* în comun. In munca de lămurire a ţăra­
elementară „Viile noi" nilor muncitori s-a folosit şi a- pluguri, 54 grape, 25 prăşitori,
din Deva, citind cu in­ Concurs de triciclete La sate, colectivele au fost gitaţia vizuală, iar zvonurile
teres unul din minuna­ şi trotinete lărgite cu deputaţii cei mai buni lansate de diferite elemente 24 semănători de porumb.
tele basme populare. gospodari, membri de partid, duşmănoase, au fost combătu­
Organizaţia comercială locală membri ai organizaţiilor de ma­ te şi demascate la timp, în faţa Tot în primăvara acestui an, PF.RITERA IACOVIDU
produse industriale din oraşul să, cunoscători ai problemelor ţăranilor muncitori. s-au mai înfiinţat în satele Orăş-
Deva, organizează în ziua de 1
iunie, Ziua Internaţională a Co­ de bază ale transformării socia­ Muncind în felul acesta ţăra­ tioara de Jos, Foit, Sărăcsău şi
pilului un concurs de triciclete liste a agriculturii. Aceste co­ nii muncitori s-au putut convin­
şi trotinete pentru copii. lective au fost îndrumate şi ge de avantajiile marii gospo­ Homorod 4 întovărăşiri agrico­
controlate în muncă, zi de zi, dării socialiste şi în scurt timp
Cei clasaţi la acest concurs de către comitetul raional de s-a reuşit să se obţină rezultate le, care cuprind 87 de familii cu încă o cooperativă
pe locurile 1, 2 şi 3 vor primi partid şi comitetul executiv al bune în transformarea socialistă aproape 100 hectare teren. In
premii constînd din trotinete, a agriculturii. Astfel, la data de
triciclete şi alte jucărh. sfatului popular raional. 4 martie, s-a inaugurat gospo­ satele Tecrerău, Poiana, Ren- de credit şi economii
Ca metode de muncă pentru dăria colectivă „6 Martie“ din ghet şi Ocolişul Mic, au luat
salul Turdaş, la 1 aprilie, gos­
crearea de gospodării colective podăria colectivă „1 Mai“ din fiinţă 4 întovărăşiri zootehnice In ziua de 21 mai 1956, în
şi întovărăşiri, s-a folosit mun­ cu 202 familii de ţărani munci­
tori care şi-au unit 351 hecta­ comuna Strungari, raionul Se­
ca de lămurire de la om la om. re păşune şi peste 800 de oi.
S-a stat de vorbă cu ţăranii beş, s-a inaugurat o cooperativă
In munca de transformare so­
muncitori, cu soţiile lor şi cu cialistă a agriculturii din raio­ de credit şi economii în care
întreaga familie, arătîndu li se nul Orăştie, instructorii terito­
riali Ion Sasu, Ion Hojda, Vla­ s-au înscris un număr de 232
dimir Pancu şi alţii au depus
eforturi deosebite. ţărani muncitori din comuna
Practica a dovedit că metodele Strungari şi satele Răchita, Pur-
folosite de către Comitetul ra­
ional de partid şi de Sfatul popu­ căreţi, şi Pianu de Sus. Ei s-au
lar raional Orăştie, sînt bune. înscris cu un fond social de
Ele merită să fie extinse în toa­
te raioanele regiunii, deoarece 46.400 lei, din oare au depus pî­
aplicarea lor va duce la îmbu­
încă puţin, şi construcţiile vor nătăţirea muncii politice la sa­ nă în ziua constituirii suma de
i ^ f fi data. Dănuţ şi Tatiana rid saîis- te, la un ritm mai accelerat al
cooperativizării' agriculturii în 15.230 lei. • . ..
făcuţi, in timp ce Mircea se ne- regiunea noastră.
¦câjeşte să-i ajungă. . Printre «ei •care s-au , înscris
In foto: Ciţiva copii de la gră­ primii — .achitîndu-şi în între­
diniţa din „Viile noi'“, in timpul
„cursurilor". gime părţile sociale —- se nu­
mără tovarăşii Petru Mirca, Ioan
David, Ioan Badeanu, Ioan Do-
nie şi alţii.
NICOLAE URECHE
şi ABEL CLEMNIC
ION CRISTIAN