Page 3 - 1956-05

Nr. 582 DRUMUL SOCIALISMULUl- Paç. 3

Creierul c şlL L i m a

—- Transmite R.C-ul! Transmite R.C- roviară, i-a încredinţat funcţia de ope- C u seminţele de , salcîm aduna,te mai
ul 1 R estricţii!... Trenul accelerat 202 va rator RC. Şi în scurt timp, alegerea s-a de către elevi, Ocolul silvic din
circulă cu 10 km. pe oră, intre ?taţiile dovedit potrivită. Miercurea sprijinit de Sfătui popu­
Ilia ?i Bretea Mure?ană. R epet: Mia ?i Chiroşca Vladimir nu 6 omul ale că- lar raional Sebeş, a amenajat în
Bretea Mureşană. Luaţi măsuri de asi- rui preocupări să se mătgineasiă \lâ ttă-

gurarea traseului I sarea graficului real său la înregistrared primăvara âniilui 1955, două pepi­

Din pîlnia difuzorului răzbat încă zgo- mecanică a rapoartelor Impiegaţilor de niere iii satele GîfbdVă şi Păucâ, pe CULTURA MARE. In primele zile la iărovizat pentru plantarea de sulfat de nicotină în concentraţie de
0,5-1,5 la sută iiiCbtlnă. Viermele
moţe abia perceptibile, apoi desluşit ţi mişcare. Privirile lui au pătruns din- o suprafaţă de 50 ari de teren. Cti ale lunii se continuă semănatul po­ vară. mărului (carpocapsa pomonella) se
sonor, membrana dă glas răspunsurilor colo de grafice, dincolo de diagramele puieţii din cele două pepiniere, în combate prin stropiri cu arseniat de
rumbului. După oe LUCRĂRI IN VIE. Se continuă plumb sau calciu 0,4 la sută. Stro­
de departe: circulaţiei cotidiene. Şi cele văzute Uau ^primăvara acestui an s*au plantat pitul începe cînd mefele sînt de mă­
în hotarul comunei Păucâ 3 ha de timpul s-a încăl­ sapa mare dacă lucrarea nu a fost rimea unei alune.
— Recepţionat... Recepţionat... Asigu- entuziasmat. teren neproductiv cu. 30.000 de pu­
zit şi temperatura făcută în luna aprilie. Tot în această lună, trebuie luate
răm pilotarea... Asigurăm pilotarea... ...Lungi şiruri de vagoane încărcate cu măsuri pentru stringerea cărăbuşu­
solului este de coa In viile de ,rod, lui de mâi şi a gîndacîlor păroşi.
iet!.
Pauză cîteva clipe şi din nou che- cărbune, zeci de garnituri tranSpoTtînd Lă această âcţiuiie âu participat 14 grade C, se fa­ se începe plivitul In vederea aprinderii grămezilor
ce transplantarea lăstarilor fără rod de gunoi se urmăreşte starea tim­
viate: spre Orăşele pătricl fontă, oţel, tdfrii- ţărani colectivişti şi individuali din tutunului. Se pli­ daţi din butuc. Nu pului pentru a cunoaşte cîrid vin
comună, reuşind că numai în două vesc culturile de se vor înlătura îngheţurile.
— Toate staţiile! Toate staţiile!... năte, material lemnos, cărămizi, legumă... zile să planteze întreaga suprafaţă. cereale, iar în la­ lăstarii crescuţi
nurile de secară din cepi şi nici
Din RC 341 Din RC 341 Expresul 21 OpetătorUl de circulaţie Chirbşca Vla- Pentfu extinderea, plantaţiilor de ¦cînd plantele au cei porniţi direct
păduri şi în alte comune* Comitetul început să înflo­ din butuc desti­
Circulă cu „Drum verde" pe tot tra- ăimtr â înţeles bît de însemnată-! era executiv al Sfatului popular raional rească, se aplică naţi ia servi drdpt
a luat măsuri să amenajeze încă polenizarea supli­ cepi de înldcui-re
seul:.. Pe tot traseul... îndeletnicirea şi ăS Cit Simţ de răspun- trei pepiniere de unde să obţină cel mentară artificială. Această lucrare se în anul Viitor. A-
puţin 500.000 puieti. repetă, de 2-3 ori la intervale de 3 ceşti lăstari vor a-
la Punctul de comanda dm trâbui^ să dea dovadă. zile. Toate culturile pfăşitoare sé sigura coardele de
CLEMNIC ABEL prăşesc şi se răresc. rod pentru anul următor şi vor ser­
O cameră simplă, capitonată în în- Pe căite de 1ier ale regiunii, porniseră în luna tăiai, culturile sînt atáca­ vi la coborîrea scaunului viţei, dacă
j n satul Vâlea Luhgă, raionul te dé multe insecte şi boli. împotriva acesta, printr-o tăiere greşită, a fost
treglme. Pe frontispiciul uşii, la intrare Pe atunci ceîe dintli trenuri suPra' I Ilia, 15 familii de ţăfâtti mun* acestora, sé vor lua toate măsurile înălţat prea mult. După plivit, lăs­
ditori âu constituit zilele tfeCute o de combatere după îndrumările teh­ tarii rămaşi se leagă de araci pen*
chtar, denumirea compartimentului: „Re- tonaj- A rm area tor, manevrele, repar- întovărăşire agricolă. La constitui* nicienilor agronomi. tru a nu fi rupţi de vînturi.
rea acestei îHtoVăfăşiri, au contfi* Se pregătesc uneltele şi maşinile
gulatorul de circulaţie". Uzarea vagoanelor pe grupe de destina- bliit şi utemiştii Petrescu Moise, agricole nedesâre campaniei de re­ Se începe stropitul viilor cu zea­ LUCRĂRI ZO O TEH N IC E, In a«
RusU Tfaian, Petrescu Adrian şi al* editaré a cerealelori mă bordeleză după indicaţiile staţiu­
Ne găsim, aşadar, la locul de unde “ toate acestea cereau timP’ mUncă’ ţii. nilor de prevenire. Acolo unde lip­ ceastă lună, animalele se scot la pă­
se supraveghează mersul tuturor trenu- emdenţă._ Şi trenurile plecau întîrziate; GRĂDINA DE LEGUME. In luna sesc aceste staţiuni, stropitul Se în­ şune. Scoaterea se
? cepe cînd lăstarii au 5-6 frunze bine face în mod trep­
rilor, între staţiile Coşlar şl lila. 011 15 minute> ™ 40’ 07-6 întregi une~ mai, se continuă semănatul fasolei, dezvoltate. In orice oaz, primul tat, d e o a r e c e
Aparatajul din camera dispecerului de ori. Iar pe traseu, întârzierilor iniţiale t h satul Sîrbi, raionul Ilia, se ^ castraveţilor, pepie- stropit al viilor se face obligatoriu schimbarea bruscă
circulaţie, întruneşte trei elemente co­ li se adăugau cele cauzate de opririle < duce o muncă intertsă pentru crea* nilor — lacolo un­ înainte de înflorit. a nutreţului usoat
nectate : un microfon, telefonul auto­ frëc'ventë la semafoarele de intrare în t rea unei întovărăşiri zootehnice, de de -acestea nu s-au
mat difuzorul. Deasupra acestora, pe staţii şi de alimentările la coloanele de ', creşterea oilor. Pînă în prezent au jj semă-rnat —- şi se LUCRĂRI IN LIVADA. Se conti­ rus*?* .i !jm cu nutreţ verde,-
un cadru triunghiular, e prins grafi­ apă cu debit mic. Mişcarea pentru for- ’ depus cereri 29 familii de ţărani plantează în cîmp nuă lucrările de întreţinere şi se fac produce animale­
cul ?fabulaţiei ideale a trenurilor, a* mâfëa şl tondUcerea ttefiUrilor cil Suptă- ' muncitori totalizînd un număr de răsadurile de păt- lor îmbolnăviri.-
dică schema de oglindeşte direcţiile, tonf era &tuitd- Trebuia găsită neîn- 85 oi. ăgele roşii, -ardei stropiri contra in- Pentru sporirea'
şi vinete. ^ sectelor. Pentru producţiei de iar­
orele de plecare-sosire şi staţiile de în- tîrzlat’ 6 ă m P a trii sprijird- Q i îîn satul Visca din raionul Ilia, Se fiac lucrări bă şi pentru folo­
V ţtărianii muncitori sînt hotărîţi combaterea rapă­ sirea în bune con-
crucişarea garniturilor. Pentru cqlecti- rea N a t i v e i echipelor de tren, pentru să formeze o întovărăşire de creşj ¦’C T ^ îngrijirea se- nului şi a insecte­ diţiuni a ierbii de
terea oilor. Printre primii care au =k** mănăturilor tim* lor rozătoare, se pe păşune, treb'uie
m l regulatorului de circulaţie, grăflcul crearea condiţiilor care să asigure ob­ depus cereri se află Neagu Ludo* fac stropiri cu
ideai reprezintă însuşi planul activităţii culatia conform sau apropiat graficului vie, Bota Partenie, Ilie Ioan şi alţii: purii şi :a culturi­ zeamă bordeleză, să se acorde o mare atenţie orga­
Comitetul de iniţiativă munceşte lor de varză sau în concentraţie de
zilnice. Şi atribuţiunea principală ce-o idecd- neobosit pentru ca în curînd sa fie conopidă timpurie, 1 fa sată, în -a-
implică realizarea acestui plan, e rea­ Şi calea a fost găsită, inaugurată întovărăşirea din satul se distrug buruienile, se dau îngrăşă­ 'nestec cu soluţie
ducerea trenurilor întîrziate în „trasă", Chiroşca Vladimir, după ce s-a sfă­ lor. de verde de Piaris
adică realizarea unei circulaţii căre să tuit cu mecanicii trenurilor, a încheiat1 minte suplimentare* se irigă unde 0,15%. Contra pă­ nizării păşunatulul sistematic, Iri
IACOB DRAGOMIR duchilor de frUttză
coincidă exact cu graficul ideal. cu aceştia contracte pentru asigurarea este nevoie şi se umbresc căpăţînile se fiac stropiri cU acest scop, păşunea Se vâ împărţi
? leşie de tutun, extract de tutun sau
Faptul că pe masa de lucru a dispe­ drumului verde, aşa cum făcuse vesti- de conopidă. în 4-6 tarlale, care se paşUnează pe‘
Ţăranii muncitori din comuna
cerului de circulaţie întîlnim şi un alt Zac0r™l Şoimuş au depus eforturi mari Spre sfîrşitul lunii se pun cartofii rînd, timp de 5*6 zile. Pe la mijlo­
grafic — cel al mersului real, mărturi- tfdctele încheiate cu mecanicii Cibi Lu­ pentru a termina campania agricolă
de primăvară la timpul stabilit. cul lunii acesteia se începe tunsul
ceşte că practica creează nepotriviri şl Pînă în ziua de 29 aprilie suprafaţa
că străduinţele dispecerilor tind spre ţii, operatorul R.C. se angajează să con- însămînţată pe întreaga comună, era oilor. i
de 96,30% din totalul suprafeţei ara­
punerea de acord a circulaţiei reale cu dudă prin Cîteva staţii săii Ohidt prin bile planificate. Fruntaşi în această In stupină, activitate'a albinelor,

graficul ideal. întreaga secţie, trenările intîrHihte, fără • este tot mai mare. De aceea, trebuie

Cîteva clipe petrecute în camera de oprire. Adică cu toăte mijloacele de mărit urdinişul stupilor, iar* fagurii

lucru a dispecerului de circulaţie, te în­ semnălizai-e ,,pe verde". In aceleaşi con­ vechi sînt înlocuiţi cu magaziile dd
deamnă să crezi că te găseşti nu la Si- tracte, operatorul propune mecanicilor
meria, ci în punctul de comandă al unei să prelungească durată dintre alimentări < recolte mari. Se face din plin roitul

mari unităţi operative, dintr-un sector să asiguJ e plinül cu apă ™ la coloa- artificial şi se înlocuiesc măteile
înaiiităi ăl tine ştie cărui front. Şi aci, un­ nele prevăzute în meri, ci lă cele cuţ bătrîne.

de comenzile scurtă fixează spaţiiil şi vre­ debit mare. Ing. BLADA SABIN

mea, unde mişbdfăă sutelor de trenuri Dacă la început li se părea unora că (
e supravegheată operativ, respectul faţă asemenea „formalităţi“ nu salvează sta-i
de misiunea înaltă a omului, te sfătu­ rea creată, practica de mai iîrziu i-a (
ieşte să-l asemui pé Chiroşca Vladimir, obligat să-şi schimbe părerile. Noul^
i ^&ium ucvoimiHatmhudua/i.hi'Utü.iii că co11muţpjz,éotce.inoot yşol ener- mers al trenurilor cu încărcături mari*.

\ gic, Urmăreşte din observatorul înaintat s' a apropiat tot mai mult de Braficml, campanie sînt ţăratlii întovărăşiţi
\ ăl punctului de comandă, operaţiunile circulaţiei ideale. Sute de garnituri tran-^ Munteanu Teofil, Păcurâfu Ioan,
Dubatu Petru, Coîcdru Ioân şi ţărâ­
{ trupelor în subordine. sportînd bogăţiile regiunii, pleacă din ‘ nii cu gospodării individuale Mun­ Metalul Hunedoara-— Metalul Cîmpia Turzii 1-0 (0-0) Categoria pană! Feraru Dumitru’
teanu Nicdliâe, TUfcU Iaafi şi alţii. (R.A.M.) Bodeanu Gh. (H) nul.
„DRUMUL VERDE1 cuprinsul secţiei, la vremea prevăzută
Paralel cu campania de însămîri-1 TENIS DE MASĂ
{n graficul ideal. ţări, ţăranii muncitori din Şoimuş Reprezentativa de tenis de masă a
au curăţit d suprafaţă de 15 hecta­ regiunii noastre a repurtat o frumoa­
Dispecerul despre a cărui hărnicie îţi Pentru străduinţa s-a rodnică, .Pre- re păşune, din care. 10 Hectare au Spectatori: 3.000. Timp noros, cu a nu mai avea forma bună de altă­ să victorie, îrtvingînd cu 5-0 repre­
„fost îngrăşate OU superfosfat. vînt puternic. Form aţiile: „Metalul“ dată. Huzum nu a adus un aport prea zentativa ¦regiunii Cluj în întîlnirea
vorbesc cu respect toţi ceferiştii corn- zidiul Marii Adunări Naţionale i-a a- Hunedoara : Ivan, Mălăieru, Paul mare fa victoria pe care a cucerit-o amicală- ce a avut loc duminică 29
MOISE NICOLAE Florea, Balint, Popescu, Sîrbu* Pî-rvu, echipa sa. aprilie 1956 lâ Albâ-Iulia.
plexului Simeria, a muncit ca impiegat iribuit operatorului R. ‘C. Chiroşca Vla- Nagy, Za pis, Voinescu, Huzum ; „Me- O selecţionată a regiunii, a parii*
? ' talul“ Cîmpia T urzii: Nicoară, Nicu- Cu toate acestea, Metalul Hunedoa­ cipat lâ turneul celor 4 regiuni de ta
ăe mişcare, ani âe-d fîndul. In 1950, dimir, Medalia Muncii.. ¦I lescu, Mari, Safar, Ban, Ruzici, Mu- ra rămîne o echipă de valoare care Craiova unde a ocupat locul III.
c_o__n_dJ_u_c_e_r_e_a S«?eLrv.ii.ic.i-u.iUluiii dJLe exploatare fe- C u sprijinul sedţiei regionale de reşan, Copil II, Szigeti, Bustan, Bu­ va avea un cuvînt greu de spus în
, 'L• ; i L. ZEICONI': îhvăţămînt, în oraşul Sebeş s-a rlan. seria în care activează. O orientare VOLEI
deschis o nouă grădiniţă de copii, spre jocul cu pase în adîncime şl Participînd ta turneul de voiOi or­
• ' ret- ! ki; J,1W„ 'înzestrată cu mobilier corespunză­ Cele două eohipe au desfăşurat un spre îmbunătăţirea loviturilor fa poar­ ganizat de C.C.F.S. Graiovia, echipa
tor. Ndua grădiniţă are o capaci­ joc frumos, îndîrjit, ta capătul căruia tă, ar duce ta ridicarea calităţii fot­ masculină a regiunii Hunedoara a
Intre 5—20 mai: tate de 85 copii. a ieşit victorioasă echipa hunedorea- balului prestat de echipa de fotbal din ocupât locul II în competiţia lâ care
nă. Scor : 1—0. A marcat Zapis în onasul fontei şi al oţelului. au participat şi echipele din regiunile
alegerile de asesori populari ALDEA HERTHA minutul 80 dintr-o acţiune persona­ Timişoara, Craiova, Piteşti.
lă. Hunedorenii au dominat majori­ P. ANATOLIE O frumoasă impresie — prin com­
Este încă proaspăt în mintea oa­ de mare răspundere. Ei trebuie să ? tatea timpului, şi-au tnas mult la poar­ bativitatea şi voinţa de care au dat'
menilor muncii din t&'fia noastră ca­ vegheze la justa aplicare a legilor, tă. înaintaşii echipei din Cîmpia Tur­ ’M"' —o— doVadă — au lăsat jucătoarele de
racterul odios pe dare 1-â âVut justi­ sa contribuie la exercitarea unei jus­ In raionul Hunedoara, planul de zii, deşi au ajuns rar la poarta hune- volei componente ale lotului regional
ţia în vechiul regim buifghezd-mo- colectări pe semestrul I al aces­ dorenilor, totuşi, atunci cînd au făcut BOX oare în întrecerile feminine de ta
şieresc, în faţa căreiiâ bogătaşul pă­ tiţii cu adevărat populare. De aceea, tui !an, ia fost realizat pînă fa sfîrşi* Craiova au ocupat locul II înaintea
acum cînd se fac propunerile de oart- La Alha-Iulia, în sala casei de cul­ regiunilor Timişoara şi Piteşti.
şea sfidător, sirhti'hdu-se sigur pe tură raională a avut loc o întîlnire
poziţia lui puternică, iiar muncitorul didati pentru alegerile de asesori interregională de box, cu participarea FOTBAL

şi ţăiianul săfac, păşeau ou neîncre­ populari, oamenii muncii sînt chemaţi tul lunii aprilie în proporţie de 110,8% aceasta, au fost foarte periculoşi. In sportivilor din Regiunea Autonomă Rezultatele obţinute de echipele din
la carne, iar la lapte de vacă în pro­ repriza I-a, Burian a tras în bară, Maghiară şi a celor din regiunea regiunea noastră care activează în
dere şi cu ură, ştiind bine că justi- ' să propună pe cei mai buni dintre ei. porţia de 40,9°/o. Priiitre comunele provocînd multe emoţii suporterilor Hunedoara. diferitele categorii în Oadrul campio­
fruntaşe la colectări se află Ghe- echipei hunedorene. natului de fotbal sînt următoarele :
ţia nu era a lor, ci a celor avuţi. Propunerile âti îndeput din 25 lâpri- lar, care a realizat la carne 138,2%, Urmărită cu deosebit interes de
iâr la lapte de vacă 65,2?/5 urmată Despre Metalul Hunedoara se poa­ peste 1.000 spectatori, întîlnirea a Categoria C.
In statul nostru democrat-popular, iie şj var dura pînă la 4 mai 1956. de Simeria cU 128% la carne şi te spune că, în general, s-a prezentat luat sfîrşit cu scorul de 3-1 în fa­
legile contribuie la consolidarea Cu­ 38,7% la lapte. bine pregătită. Apărarea bună, mijlo­ voarea reprezentativei Hunedoara. In­ Flacăra 14 — Locomotiva Simeria 1-1
ceririlor clasei muncitoare şi censti- In oraşul Deva, pînă în prezent s-au caşii 1a fel de buni, aripa dreaptă dividual au fost obţinute rezultatele:
tuie în acelaşi timp d condiţie pen­ făcut propuneri !aproape în majorita­ O contribuţie înseninată la reali­ Metalul 108 — Locomotiva Craiova 5-1
tru realizarea uhor noi cuceriri. Nu tea instituţiilor şi îhtreprinderilon zarea planului de colectări au adus în vervă de joc, şi Zapis în centrul Categoria cocoş : Manda Ilie (H)
ţăranii întovărăşiţi Furcă Lauren- — Manda Florea (H) meci nul. Categoria B.
este întîmplător, că cel de-âl II-lea Datoria noastră, este Să alegem în­ ţiu din Cristur, Lepădat Nicolae din liniei de atac, a imprimat echipei un
Uroi, Cionadi Ioan Tatu din Peşti- Categoria p a n ă : Cioca Ioan (A) Flacăra Mediaş — Minerul Lupenl 2-0
Congres al Partidului Muncitoresc tre 5-20 mai, dă asesori populari, pe şUl Mare şi alţii* care şi-au predat caracter de agresivitate. Deficienţele — b. p. Albun Nicolae (H).
Rdmîn a trasat, printre altele, şi im­ cei mai cinstiţi muncitori. Prin aceas­ în întregime cotele de carne şi lap­ Categoria A.
portanta sarcină a respectării cu ta, ajutăm justiţia populară să-şi îm înaintării constau în imprecizia şu­ Categoria uşoară : Dragoş Constan­
străşnicie a legalităţii populare. deplineâscă sarcinile ce-i revifi pen­ tin (H) cîştigă prin abandon la Duţu Dinamo Buc. — Minerul Petroşani 0-0
turilor la poartă. De asemenea, por­
Astăzi, oamenii muncii vin în faţa In etapa viitoare sînt prognamisiie jo­
justiţiei popula-re cu cea mai deplină tru întărirea şi dezvoltarea regimului te pe ariul 1956. tarul Ivan a dovedit uneori nesigu­ Constantin (Petroşani). curile :

încredere, deoarece ştiu că vor fi ju ­ nostru democrat-popular. M ARINO VICI GH. ranţă în intervenţii, iar Voinescu pare Categoria h îrtie : Motofăleanu V.

decaţi de reprezentanţii clasei mun­ OÓOOOOOÓOOOCÍbOOÓObOOOOOOOOOOOOC»OÓOOOdOOOOOOÓOOCiOÚOOÓOOOOOOOOOOOtX)OOOOOOOOOCKX)OOCX5000000(OOOOOCOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOO0OÓO3OC (R.A.M.) b. p. Trifan Iosif (H).
citoare şi ţărănimii muncitoare. Categoria muscă Lfviu Nicolae (H)

Prin asesorii populari, zeci de mii V . l . L E N I N Despre productivitatea muncii b. p. Demeter Alexandru (R.A.M.). Categoria C.-
de muncitori şi ţărani muncitori sînt
Categoria muscă : Ion C. Ion (H) Locomotiva Simeria—Metalul Oţelul Roşu

chemaţi să ia parte la exercitarea, în PREFA ŢĂ b. p. Hegeduş Ianoş (R.A.M.) Metalul 108—FI. Roşie 7 Noiembrie Arad
Metaliil Arad — Flacăra 14
oadrul justiţiei, a uneia dintre cele In culegerea de faţă sînt cuprin- mului şi comunismului, creşterea rea condiţiilor corespunzătoare, rea­ Categoria cocoş: Astaloşi Idus
se : articolele, cuvîntările şi alte do­ (R.A.M.) b. p. Georgescu Ion (H). Categoria B.
mâi importante funcţii ale statului în productivităţii muncii se bazează, în lizarea consecventă a principiului
Categ. pană : Pop Mibai (R.A.M.) Locomotiva Cluj — Metalul Hunedoara
Republica Populata Romîna. Pentru cumente care conţin, ideile funda­ primul rînd* pe continua perfecţio­ cointeresării materiale a oamenilor — ConstantinesCu G. (H) nul.
Minerul Lupeni *—1 Progresul Sibiu
ca justiţia noastră să-şi merite din mentale ale lui Lenin referitoare la nare din punct de vedere tehnic a muncii în rezultatele muncii lor. Categoria semi-uşoară : Şerban Ilie
(H) b. p, Bozdrogian D. (R.A.M.). Categoria A.
plin caracterul ei popular* asesorii productivitatea şi organizarea muii- producţiei, pe introducerea sistema­ Lenin a arătat că de o foarte
populari sînt aleşi din rîndul oame­ Cii. Minerul Petroşani — Dinamo O. S.
tică a unor noi maşini, mai produc­ mare importanţă pentru obţinerea u-
nilor muncii, pe timp de fin ân, la Lenín . né-a învăţat că productivi­ tive, pé ihtensificafea înzestrării nei înalte productivităţi a muncii PROGRAMUL FILMELOR
propunerea organizaţiilor de partid, a tatea muncii este, în ultimă anali­ téhnice a muticii. „In comparaţie este ridicarea gradului de instrucţi­
za, factorul cel mai important, cel cü capitalismul — a scris V. I. Le- une şi a nivelului cultural al oame­
sfaturilor populäre, â sindicatelor, a mai de seamă ai victoriei noii orîn- nin — comunismul înseamnă o pro­
nilor muncii.
asociaţiilor culturale şi ştiinţifice şi duiri socialé. Ih orice revoluţie so­ ductivitate a muncii superioară, ob- Călăuzindu-se după indicaţiile
tifiută de muncitori, lib'cri, conşti-
â altor organizaţii ale oamenilor cialista — â scris Lenin — după cu- éntí, uriiţi, cáré folóseSc o tehnică marelui Lenin cu privire la rolul In prima jumătate a lunii mai, pe O RĂ ŞTIE: 7-9 Fără acoperiş'; 10-
cériréá puterii de fcătrg proletariat înaintată“. şi însemnătatea pe care le are pro­ ecranul cinematografelor din regiune 13 Liliomfi; 14-16 Sfîrşitul unei ca­
muncii. Asesorii populari, au sarcini „se impune în mod nécesat pe pri­ ductivitatea muncii în construirea so­ vor ruta următoarele filme : riere — Puşculiţa,

mul pian sârcina fundamentală a Lenin a subliniat faptul că una cialismului şi a comunismului, P ar­ D EVA: 3-7 Jian H u s ; 8-13 Stele P E TR O ŞA N I: 7-13 Tata, mama,
pe aripi — Pagini din lupta partidu­ bona şi eu ; 14-20 A 12-a noapte.
creării unui sistem social superior dintre condiţiile cele mai importante tidul Comunist al Uniunii Sovietice lui ; 14-18 Tata, mama, bona şi eu.
SIM E R IA : 7-9 Puterea dragostei
Consfătuire capitalismului, şi anum e: sporirea ale creşterii productivităţii nluncii o a acordat şi acordă o importanţă ALBA-IULIA : 7-9 Muzică şi dra­ — O poznă primejdioasă ; 10-13 N-a
productivităţii muncii, iar în legătu­ constituie ridicarea disciplinei în primordială luptei pentru sporirea goste ; 10*13 Prinţesa Mary ; 14-16 dansat decît o vară ; 14-16 Mai tare
Cei cinci din strada B.afska. ca noaptea.
eu cititorii ră cu aceasta (şi în acest scop) o muncă şi spfijiniféá de zi cu zi â neîncetată a productivităţii muncii
organizare superioară a muncii“. APOLDU DE S U S : 8-10 Un om S E B E Ş : 7-9 Comedianţii — Umor
In cinstea teleî dfe*a 35-a Fără sporirea productivităţii muncii iniţiativei creátOaré â maselor. pe baza progresului tehnic continuu teribil;. 11-13 Aventurile vasului Bo- pe sfori ; 10-13 Soldatul Ivan Brov-
aniversări a Partidului Comu­ — sublinia Lenin — trecerea defi­ gatîr — Alpinism. kin ; 14-16 De doi bani speranţă.
nist din Romînia, în ziua de nitivă la comunism nu éste cu pu­ O pîrghie puternică á sporirii pro­ în toate ramurile economiei naţio­
8 mai a.c. orele 18, va avea loc tinţă. HAŢEG : 7-9 Dragoste de vară ; TEIUŞ : 8-10 Mînuitorul de păpuşi
la Deva în sala clubului „Coo­ ductivităţii muncii o constituie íntré- nale. 10-13 Ana Zacheo; 14-16 Zvăpăiata. — Trei saci cu şmecherii; 11-13
peratorul“, o consfătuire cu ci­ In lucrările , cuprinse în această
titorii, organizată de Bibliote­ culegere, Lenin a arătat căile şi for­ cérea socialistă. Lenin â dezvăluit Partidul comunist îşi pune ca sar­ ILIA : 8-10 A fost odată un împă­ Contele Mişka ; 15-17 Pe baricadă.
ca centrală regională asupra mele luptei pentfu o sporire, rapidă sursele din cârâ-şi trage forţa între* cină să folosească pe scară, mai r a t ; 11-13 Inamicul public flr. f *—
romanului „Clocote“ de A. G. â productivităţii muncii, căi şi fof- cérea socialistă. El a ârătat că eli­ largă, mai complect toate avanta­ Mica reprezentaţie; 15-17 Ne*am în- Z L A T N A : 7-9 Capete de Suni
Vaida. me pfoprii societăţii socialiste. berarea muncii de sub jugul explOâ* jele sistemului socialist al econo­ tîlnit undeva.
tării efeează pentru prima oară po* miei în vederea uhei noi şi puternice 10-13 Atenţiune bandiţi.
La această consfătuire, pot Sporirea productivităţii Fntiricii ~ sibilitateâ de a dâsfăşurâ întrecerea sporiri a productivităţii muncii, spre BRAD : 7-9 Cine şi iubeşte nevasta
participa toţi cititorii bibliote­ în proporţii Cu adevărat de masă, a asigura construirea cu succes a — Cursa Scînteii; 10-13 Alarmă în BARU M ARE: 10-13 Aventurile
cii. Pentru a se putea purta a arătat Lehih — cefe înainte dé munţi — Şurubul lui Marinică ; 14-16
toate asigurarea bâzei materiale a de a atrage majoritatea covîrşitoa- societăţii comuniste. Comedianţii — Umor pe sfori.- vasului Bogatîr — Visul Taniuşei
discuţii cît mai bune, cartea marii industrii, dezVoltáféá produc­
ţiei de combustibil* de metale, a in­ re a oamenilor muheii la m unca' Materialele cuprinse în culegere 17-20 Imblînziloarea de tigri.
stă ia dispozifia tuturor celor dustriei constructoare de maşini, a créatoare de perfecţionare â produc­
care doresc s-o Citească. energeticii, a industriei chimice. ţiei-. sînt dispuse în ordine cronologică LONEA : 7-9 Prieteni nedespărţiţi;
şi se tipăresc după ediţia a 4-a a
10-13 Orele speranţei — Meciul de
O foarte rnafe importanţă pentru operelor Iui V. I. Lenin.
fotbal U.R.S.S.-Anglia ; 14-16 Un
VvAA/VWV | In condiţiile construirii speialis* creşterea productivităţii muncii 0 Institutul Marx-Engels-Lenin-
are îmbunătăţirea organizării mun­ Stalin pichet în munţii-

cii! justa normare a muncii, crea* d_e pe lin g ă C.C. al P .G .U .S, ¦