Page 30 - 1956-05
P. 30
Pas. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 589
Un singur drum bun este! QleealmenţLa&adentii Qflett şi eam m taui
Viata lui Nicolae Gabor a am s p u s: pe drumul colectivei Şi Corobea s-a lămurit şi fata Artiştii satului Ciorbă de văcuţă — Pentru că la noi In Teluş, la — N-avem...
fost grea. A cunoscut multe în lui. Colectivistul Iştoc Petru din cinematograful „Vasile Roaită“, o
cei 56 de a n i ; diar ceea ce a trebuie să mergem ! Hărău le-a arătat că anul tre* Cîţiva feciori, strînşi într-un Te afli in staţia Teluş. Pînă la să-ţi faci doar nervi. Dar ce-aveţi ?! Exasperat Ia cul
cunoscut mai mult, au fost ne A doua zi am depus cererea, cut a dus acasă 4.800 kg grîu. colţ în sala festivă a căminu sosirea trenului, mai sînt cîteva me, obosit, arunci ţigara şl-o stri
cazurile, neajunsurile. A fost şi Corobea la el acasă şi lui cultural, din comuna Silva- ore. De aşteptat, aştepţi că n-ai — Nu te-nţeleg. Fii mai clar. veşti sub pantof, cu ciudă. Te-a-
iar după aceea am început să a văzut. Au mai fost şi alţii. Şi şul Superior, se întrec în vorbe. ce face. Dar foamea, ea nu vrea să — Se vede că n-ai fost de mult şezi apoi pe-o bancă in parc să te
Am fost om sărac, fără o lămuresc şi pe alţii să facă la aşa, pe lingă cererea lui Gabor aştepte nici în ruptul capului. De pe-aici. Să te lămuresc. La cine linişteşti. Gîndurile încep să se
palmă de pămînt, spune el. fel. s-,au mai depus şi altele. Apoi — Mă, voi ştiţi ? geaba te plimbi pe peron, degeaba matograful nostru, am avut un a- rînduiască, iar creierul să judece
a mai luat cîtiva şi au format — Ce? te duci în parcul din spatele gării. parat de proiecţie bun. Dar într-o limpede. Pleci din parc cu o sin
Şi, cu durere în suflet, îşi a- ? comitetul de iniţiativă. Au în — „Nu mă-nsor şi nu mă-n- E ora mesei şi foamea te urmăreş zl, prin aprilie, s-a stricat şi a gură dorinţă: să-i vezi măcar
dgce aminte cum lucra în dij ceput să meargă pe la casele oa sor . te peste tot. Pînă la urmă, n-ai fost trimis Ia Deva, la întreprin odată pe cei care aprovizionează
mă pâmîntul Etelcăi Denem- Aşezat pe Valea Nojagului, menilor şi să stea de vorbă cu Toţi au pornit pe rîs. Unul ce face şi intri în restaurantul gă derea regională cinematografică, cu chibrituri tutungeriile, alergind
braun. Două părţi erau ale ei şi Bîrsăul e un sat c,a oricare al ei. Le citeau din Directive, care părea mai nerăbdător, îi rii. Iei loc Ia o masă, ceri lista de ca să fie reparat. Şi trimis a fost. furioşi de la debit, la debit, după.,
numai o parte a lui. Iar pentru tul. Casele mici, pitulate printre din statutul model al gospodă reteză vorba. bucate şi începi s-o con su lţi: Vorba versurilor lui Coşbuc: „E o cutie cu chibrituri.
ca la anul să primească din pomi, sînt împrăştiate pînă sus riei colective, le arătau cît au — Ce noutate, mă ? Ai fi dus şl nu mai vine“;.. De-atuncl,
nou pămînt în dijmă, mai tre pe dealurile Boholtului şi Văr- cîştigat colectiviştii din Hărău... crezut că noi nu ştim că „Nu — Ciorbă de perişoare... Ciorbă la cinematograful nostru, filmele Spanac, spanac, spanac
buia să dea ceva pe deasupra. magei. Pe dealurile acestea, oa Oamenii s-au lămurit şi au de mă-nsor şi nu mă-nsor“ este ti de văcuţă... Ah, ciorbă de văcuţă ! sînt rulate cu un aparat din acelea
menii muncesc din greu pămîn- pus cereri. Comitetul de iniţia tlul piesei ce se joacă azi aici, Minunat. Ciorbă de văcuţă şi-o de caravană. Rulează un act, aş Ora 15. Pleci acasă de la servi
Muncind cît şapte, a făcut tul bolovănos. Trebuia făcut ce tivă, folosea orice prilej pentru pe scena căminului cultural. friptură de porc Ia tavă. tepţi un sfert de oră. Rulează alt ciu bucuros c-ai rezolvat bine tre
rost de „bruma de glie“ de la va. Rămăseseră în urmă, căci a arăta şi îndruma, pentru a da Faldurile cortinei au început act, aştepţi alt sfert de oră. Şi burile. Pe drum, le gindeşti la
„Mireşti“. Era un loc plin ca hărăienii făcuseră colectivă, iar explicaţii. In scurt timp, numă să se legene uşor. Pe scenă au Comanzi şi aştepţi. Sub influ iac-aşa, în loc să stai la film o masa care te aşteaptă acasă, la so
mărăcini şi muşchi. la Şoimuş era de mult întovă rul cererilor a crescut. Astăzi, apărut artiştii amatori din sa enţa stomacului, creierul începe să oră şi jumătate, stai trei ore. ţia care ţi-a pregătit o mîncare
răşire. sînt 9 cereri cu aproape 30 ha tul Silvaşul Inferior. Ei au in lucreze. în minte, îţi apare o cior — Totuşi... gustoasă. începi chiar să ghiceşti
— Şi copiii au trebuit să de pămînt, pentru înfiinţarea terpretat bine rolurile din pie bă aburindă din care se văd cîteva — Crezi ?... In afară de pauzele ce-a gătit. O supă de pasăre cu
scoată la spini. Mă înjurau oa Oamenii vedeau, citeau, vor gospodăriei colective. sa „Nu mă-nsor şi nu mă-n bucăţi de carne de viţel sau ju- dintre acte, filmul suferă tăieri de mărar şi pătrunjel, o friptură, o
menii că pun la lucru copiii, care beau între ei, ba unii au mers sor“. Succesul a fost răsplătit nincă, fragedă, gata să se topea peliculă, sonorizarea e sub orice salată proaspătă cu ceapă şl ri
nu aveau mai mult de 8-9 ani chiar la Hărău să vadă cum o Acum, oamenii se frămîntă. cu aplauze prelungite. scă de prospeţime. înghiţi în sec critică şi toate acestea nu-ţi fac dichi, prăjitură... Iţi lasă gura apă.
şori. Ce era să fac ? Dacă aş duc colectiviştii. Alţii s-au dus Aproape în fiecare casă e cine şi treci la friptura de porc la tavă. decit nervi.
fi avut pămînt... la Şoimuş. Fata lui Dumitru Co- va care s-a convins. ION MARIŞ Dar aici, creierul nu mai amică — Ei ne, dar atunci de ce nu se Ajungi acasă şi te-aşezi nerăb
robea, om gospodar, cu peste să-şi imagineze ceva fantastic pen aduce aparatul de la Deva ? De dător Ia masă. Soţia, parcă nu-i
Nicolae Gabor a studiat în 10 hectare de pămînt, s-a dus Vichente Gîţ a stat de vor Tinerii din Cărmăzineşti tru că ospătarul a şi venit cu ce iasă să se producă atlţia nervi? în toanele ei. Te serveşte.
toate felurile cum ar putea ob tocmai în raionul Orăştie, la o bă cu familia lui. Ce e drept, ciorba. — Pentru un singur motiv : nu-i
ţine o producţie mai mare. De colectivă. Să vadă cu ochii ei. nu-1 prea înţeleg ai casei, mai In trecut, satul Cărmăzineşti, încă reparat. — Iar spanac? exclami clnd
30 de ani a notat în caietele lui ales ginerele, dar lot nu se dă a fost oropsit. Nu exista nici — Poftiţi, vă r o g ! Doriţi şi-o vezi bunătatea de carne într-o
cum a fost vremea cînd a însă- Şi totuşi mai erau îndoieli. bătut. O să-i arate bătrînul, că şcoală, nici cămin cultural. bere ? N-avem, domnule ciorbă de spanac.
mîntat, cînd a cules, cînd a tre tot el are dreptate. Doar amîn- N-aveau unde să se sfătuiască dragă...
ierat, ce rezultate a avut. Are — Am avut mare noroc în doi^ au fost slugi în trecut şi au Faci semn că „da“ şi începi să — Iar, răspunde soţia necăjită.
şi o bibliotecă de cărţi şi broşu colectiviştii din Hărău — spune trăit ca vai de lume. Şi acum mănînci cu poftă. Nici nu bagi de Alergi prin Alba-Iulia de colo-
ri agricole. Cînd au apărut Di loan Ţif. Ei au venit şi ne-au seamă că ciorba este rece. Abia colo după treburi. La un moment — Păi şl Ieri tot spanac ai pre
rectivele Congresului al 11-lea lămurit. Pe mine m-a lămurit de ce nu şi-ar făuri o viaţă mai cînd ajungi la carne simţi „vă dat, scoţi o ţigară din buzunar şi gătit.
al P.M.R., a fost după ele pînă colectivistul Petru Raita. Mi-a bună ? cuţa“. Dar foamea nu te lasă să dai s-o aprinzi. Răscoleşti buzu
la Deva de le-a cumpărat. arătat toate avantajele. Am fost reflectezi. Termini ciorba şi în narele dar cutia cu chibrituri ni — Poate şi mîlne tot spanac o
şi la el acasă. înainte mai stătu — Vezi, fiule, aşa stăm cu cepi friptura. Rece şi asta. O mă căieri. să bag la ciorbă.
— Le-am studiat din scoarţă sem de vorbă şi cu Nicolae Ga nînci cu mai puţină poftă Apoi
în scoarţă. Acolo am văzut că bor, dar tot nu crezusem. Era munca comitetului de iniţiativă. bei berea şi chemi ospătarul să — El, fir-ar să fie, iar am ui Iţi sare ţandăra:
ceva care mă ţinea pe loc. Cînd Ehei, să fi venit timpurile astea facă socoteala. tat chibriturile pe undeva. — Dar asta-i prea de tot 1
singurul drum bun este drumul mi-a spus însă Raita cum e măcar acu 30 de ani... Am fi — Ba nu-i deloc. Spune şi tu ce
treaba, îndoielile au început să realizat multe lucruri frumoase. — O bere, o friptură, o ciorbă Vizavi, o tutungerie. Răsufli u- alte verdeţuri aş putea băga la o
gospodăriei colective. Le-am ci dispară. de vacă, pîine... Altceva ? şurat şi alergi intr-un suflet peste ciorbă, cînd la aprozar nu găsesc
T. BUDIU drum. decît spanac, spanac şi iar spanac?
tit nevestei şi copiilor, apoi le- Dar nu numai Ţif s-a lămurit. — Nimic. Şl măcar de-ar fi proaspăt. Dar
— Total... — O cutie cu chibrituri, vă rog. stă acolo de zile întregi. Nu Ştiu
Organizarea păşunaiului pe tarlale cei în vîrstă, n-aveau unde să- Plăteşti şi te ridici de la masă. — N-avem, domnule dragă... ce-au de gînd cei de la aprozar, de
şi descreţească frunţile, să se Abia atunci revezi întreg prînzul Ieşi, repede şi fugi în căutarea nu aduc legume şi zarzavaturi
veselească tinerii. Dar anii lu pe care l-ai mincat şi zîmbeşti. Un altei tutungerii. mai proaspete şi de mai multe te
singur lucru te împacă : ospătarul — Chibrituri, vă rog. luri 1 Zău aşa„.
In organizarea păşunatului pe In vederea organizării păşu însămîntarea necesară regene minoşi ai puterii populare au a fost cinstit. A ştiut el că ciorba — N-avem, domnule dragă... Soţia nu-i de vină. Iţi ceri ier
tarlale, trebuie să ţinem cont natului pe tarlale, pajiştea se rării pajiştei. adus şi în Cărmăzineşti bucu de văcuţă, e de fapt o ciorbă de începi să te enervezi. Cauţi altă tare şi-i făgăduieşti c-o să-i re
de două aspecte distincte — împarte într-un număr de 6-12 rii. S-a construit un cămin cul vacă sadea. tutungerie. clami pe cei de la aprozar acolo
păşunatul pe specii şi pe tarlale. parcele în suprafaţă de 8-25 In ceea ce priveşte modul de tural de toată frumuseţea, o — Chibrituri 1 unde trebuie. Ii spui asta mai mult
hectare. Delimitarea tarlalelor păşunat, tarlalele fiind împrej şcoală încăpătoare, satul s-a E dus şi nu mai vine — N-avem, domnule dragă... ca o mîngîiere. Dar mai tlrziu, îţi
Păşunatul pe specii este pri se poate face prin văi, ape muite, vitele pot fi lăsate sin înfrumuseţat. înfuriat de-a binelea, porneşti f dai seama că soţia are multă drep
ma măsură ce trebuie genera curgătoare, brazde, garduri vii, gure şi dirijate numai la adă — Te duci la film ? mai departe. tate şi-ţi pui întrebarea: „Oare
lizată. Ea constă în identifica perdele de protecţie şi prin con pat. Procedeul nu este însă re Avînd condiţii noi, tinerii au — Da, am auzit că-i bun. — Chibrituri aveţi ? de ce Aprozarul din Deva n-are
rea şi delimitarea păşunilor de strucţii de garduri. Delimitarea început o bogată activitate cul- — Te sfătuiesc să te duci Ia — N-avem, dom'Ie... zarzavaturi proaspete şi diferite ?
care dispunem, în aşa fel ca prin garduri dă cele mai bune comandabil deoarece o parte tural-artistică. Mai întîi, au în Alba să-l vezi. — N-avem, dom... De c e ? “.
pentru fiecare specie de ani rezultate; ele pot fi făcute cu din iarbă se oalcă şi se murdă fiinţat o brigadă artistică şi au — De ce ?
male să avem fixate porţiunile uşurinţă din lemn sau din sîr- reşte fără a fi folosită. Cea mai pregătit mai multe programe GH. PAVEL
necesare. Chiar în cadrul ace mă. raţională metodă de păşunat care s-au bucurat de succes în
leiaşi specii este bine să avem pe tarlale este în front larg — faţa locuitorilor. Cu ocazia pre Să pregătim odihna de vară a copiilor
păşuni separate după sex, vîr- Păşunatul pe tarlale diferă cînd vitele ocupă întreaga par zentării programelor artistice,
stă şi după producţia urmărită. de celelalte, deoarece în acest celă sub supravegherea păsto tineri ca Aurelia Bulgar, Iosif Taberele regionale au asigu să se desfăşoare cu multe lip se bucură toate cele 14 tabere
Vom avea astfel păşuni sepa caz,^ păşunatul se termină la o rilor. Vitele sînt lăsate la păşunat Bretotean şi alţii, s-au remar
rate pentru vacile cu lapte, ti dată fixată, creindu-se astfel cat deosebit prin talentul cu oa rat în anii trecuţi zile pline de suri şi creînd în acelaşi timp ce se organizează în acest an
neretul bovin, boii de muncă, ierbii condijii optime necesare pînă se satură. Apoi, sînt duse re şi-au interpretat punctele din bucurii pentru copiii din regiu
vacile sterpe, oile cu lapte, oile regenerării. la odihnă pe tarlaua păşunată, program. nea noastră, acolo unde organi greutăţi în conducerea tabere în regiunea noastră, în care vor
sterpe, tineretul ovin şi separat înainte fixată pentru a fi îngră zatorii s-au dovedit buni gos
cabalinele. Pe o tarla se păşunează atît şată. Acum, tinerii din brigada ar podari, iar cadrele didactice şi lor. fi cuprinşi peste 3.500 de eonii,
timp cît iarba rămîne la înăl tistică pregătesc un nou pro instructorii de pionieri au dove
Prin păşunatul pe specii se ţim ea-de 3-4 cm. Un păşunat In timpul perioadei de pă gram. El este legat de proble Lipsuri au fost semnalate şi fată de anul trecut, cînd ,au fost
realizează o repartizare justă şi mai îndelungat distruge iarba şunat, după ce vitele au fost mele ce frămîntă pe oamenii dit dragoste, pricepere şi inte
raţională a păşunilor, după prin ruperea coletului şi împie satului, de unele lipsuri care res în munca cu copiii. Lucruri în ceea ce priveşte pregătirea cuprinşi numai*'2(346?
compoziţia floristică şi în raport dică regenerarea. După păşu scoase din tarlalele lăsate pen mai dăinuie, de înfăptuirile ca frumoase se pot vorbi despre
cu preferinţele animalelor. Se tru refacere, se împrăştie gu re cresc pe zi ce trece. tabăra organizată anul trecut şi trimiterea elevilor în tabere. Lucrările de pregătirea tabe
pot folosi în întregime toate re narea unei tarlale, aceasta tre noiul de pe locurile de odihnă Nu toti copiii trimişi aici au a- relor au început. In unele părţi
sursele păşunabile şi se uşurea buie să rămînă în repaus pen şi de pe ^păşune, se cosesc ve Viaţa nouă a întinerit oame la Pui, sau despre cea organi vut asupra lor fişele medicale (Peşteana, Pui, Haţeg, etc.)
ză organizarea în mai bune tru refacere timp de 25-40 zile trele nepăscute pentru unifor nii din Cărmăzineşti. Bucuria, zată Ia Vadul Dobrii. Cu cîte întocmite de medicul de circum s-au şi terminat. Aceasta ne
condiţii a pazei şi a lucrări Durata de refacere depinde de mizarea pajiştei, se distrug bu munca liberă, lumina culturii, amintiri frumoase nu s-au în scripţie, iar elevii din clasele
lor de întreţinere de pe păşune. zona geografică unde se gâ au devenit pentru ei bunuri tot tors din aceste tabere copiii ce VIII-X s-au prezentat fără do îndreptăţeşte să credem că or
seşte şi de compoziţia floristi ruienile şi se împrăştie îngră- atît de scumpe ca însăşi viaţa. vadă de examen epidemiologie. ganizatorii taberelor vor crea
Păşunatul pe tarlale (parce că a pajiştei. şămintele chimice în doze su lor ce muncesc. Asemenea a- Au fost şi cazuri în care elevii toate condiţiile pentru desfăşu
le) se poate aplica în toate zo plimentare. TEOFIL POPA mintiri păstrează şi elevii şco recrutaţi n-au fost dintre cei
nele geografice, de şes, deal, Succesiunea şi ordinea păşu rarea unei intense activităţi
păduroase sau de munte, unde natului pe tarlale nu este ace In regiunea noastră, introdu Crescătorie lilor medii din regiunea noas pioniereşti.
mai întîi s-a făcut o sistemati eaşi la fiecare ciclu, ci se schim cerea păşunatului sistematic pe tră care au participat la tabăra mai indicaţi, ajungîndu-se la Practica şi experienţa anilor
bă în raport cu dezvoltarea pa specii şi pe tarlale a constituit de peşti de la ITajeg. Ei au avut oca situaţii în care aceştia nepre-
zare a păşunii pe specii şi ca jiştei. In cazul că unele tar o preocupare serioasă pentru zia să viziteze ruinele Sarmi- zentîndu-se au lăsat locuri des trecuţi ne-a învăţat că activi
tegorii de animale. laie nu se pot păşuna în între organele agricole şi de stat în- Pentru a asigura hrană cît segetuzei — veche cetate daco tatea în tabere nu admite şa
gime, ele se cosesc pentru fîn cepînd încă din anul 1949, cînd mai consistentă elevilor Şcolii română, sau să petreacă clipe coperite, cu toate că s-ar fi pu
Prin păşunatul pe tarlale se La păşune este bine să avem profesionale Petreşti, conduce tut găsi alţi elevi dornici de blonul şi uniformitatea. Tot
micşorează suprafaţa necesară şi o rezervă de fîn necesar s-a introdus pentru prima dată rea şcolii a luat iniţiativa de a de neuitat pe crestele Reteza a-şi petrece frumos şi organi ceea ce e nou, interesant, gă
de păşune cu 20-25 la sută, pro primăvara timpuriu sau vara pe păşunea_ Baleia. Rezultatele înfiinţa o crescătorie de peşti. tului. Nici copiii muncitorilor zat timpul de odihnă în tabere. seşte ecou în mintea copiilor^
ductivitatea animalelor creşte cînd este iarbă mai putină sau obţinute aici, au convins pe nu Astfel, nişte bazine părăsite de din învătămînt, care şi-au pe Asemenea deficiente trebuie în De aceea organizatorii tabere
cu 10-15 la sută, deoarece con- meroşi crescători de animale mult timp au fost transformate lăturate cu toată hotărîrea în lor, cadrele didactice şi instrucj
sumînd în permanentă iarba cînd timpul împiedică scoate de necesitatea introducerii aces în eleştee pentru creşterea peş trecut vacanta în tabăra de la taberele ce se organizează în torii de pionieri trebuie să tină
tînără, procentul de albumină rea vitelor la păşune. tui sistem de păşunat. De cîti tilor. In numai 3 zile, elevii şco Tăut, nu vor spune lucruri mai vara acestui an şcolar. seama nu numai de interesele
digestibilă este cu peste 50 la va ani, păşunatul pe tarlale de lii au curăţit bazinele, în care puţin minunate. In activitatea copiilor ci şi de posibilităţile
sută mai ridicat, iar vitaminele Se ştie că pentru o bună re* printr-un canal se colectează a- taberelor au existat însă şi lip In vederea îndeplinirii sarci pentru manifestarea iniţiativei
sînt în cantitate mai mare. Iar condiţionare, păşunile au nevoie limitate^ prin garduri din lemn p;a din rîul Sebeşului. suri. nilor legate de odihna de vară creatoare. Acţiunile organizate
ba se foloseşte complect şi uni de un repaus de cel puţin un şi sîrmă s-a introdus în comu a copiilor s-a constituit o comi în tabere trebuie să fie mai va
form, iar norma de încărcare an. Pentru aceasta, este nevoie nele Apoldu de Sus, Vata de Organizatorii taberei din Bu- sie care se ocupă cu problema riate, practice şi intuitive; pen
pe păşune se stabileşte mai ca anual să fie lăsate prin ro Jos, Lăpugiu de Jos, Sarmise- ceş (raionul Brad) au deschis aceasta. Au fost fixate din vre tru aceasta se vor găsi metode
uşor. Pajiştea se poate îngriji taţie 1-2 tarlale nepăşunate ca getuza şi altele. noi şi căi proprii deosebite de
re se vor cosi pentru fîn. In fe cu întîrziere tabăra şi nu au me localităţile şi localurile cele
în condiţii mai bune, lucrările lul acesta se realizează şi ro Sistemul de păşunat pe spe reuşit să creeze cele mai bune mai potrivite pentru nevoile ta metodele folosite în şcoală, în
de combatere a buruienilor şi taţia între păşune şi fîneată. cii şi pe tarlale a trezit un ma berelor ce se vor organiza. In vederea realizării educaţiei co
îngrăşare se pot efectua mai Odată la 4-5 ani, fîneata se co re interes în rîndul crescători condiţii de muncă cadrelor di localitatea Săcel din Valea H a muniste a tineretului şcolar. In
uşor. Se poate introduce siste seşte numai atunci cînd semin lor de animale. El trebuie ex dactice şi elevilor. De aseme ţegului, la Gurasada, la Valea această perioadă cadrele didac
mul de folosire a pajiştelor prin ţele' plantelor au ajuns la ma tins pe suprafeţe din ce în ce nea, tabăra de pionieri şi şco Dosului, la Vadul Dobrii, la tice împreună cu părinţii copii
rotaţie — păşune şi fîneată. turitate pentru a se face auto- mai mari, doarece crează con lari din Orăştie, nefiind bine Casa de copiii din Baia de lor au datoria de a pregăti co
diţii optime pentru a creşte vite organizată din punct de vedere Criş şi Orăştie, copiii munci piii pentru ca aceştia să plece
mai multe şi cu o producţie sanitar, a trebuit să-şi închidă torilor din regiunea Hunedoa în tabere cu echipamentul co
mai ridicată. porţile pentru cea de a doua ra îşi vor petrece anul acesta respunzător şi cu toate materia
serie de copii. Au existat apoi vacanta cu folos. La Haţeg, în lele necesare. împreună, ei tre
Ing. EUGEN CERNELEA tabere ca cele de la Săşcior, tr-un local bine utilat cu cele buie să conlucreze pentru li
Săcel, Buceş şi Pui, unde ca necesare, sau la Baia de Criş, chidarea lipsurilor care s-au fă
Propuneri înfăptuite După terminarea lucrărilor drele didactice şi instructorii copiii vor avea ocazia să facă cut simţite în activitatea tabe
de amenajare, au fost aduşi de de pionieri s-au prezentat cu excursii la Sarmisegetuza, îa relor din anul trecut.
la crescătoria din Alba-Iulia întîrziere, fapt care a influen Muntele Găina, Tăul Caraciu-
—• Vrem ca anul acesta să fie gătorilor săi ci şi alte propu peste 1.000 crapi care au fost ţat negativ activitatea pionie
electrificată şi strada noastră — După constituire, comitetul e- neri. introduşi în bazine. rească şi pe cercuri, făcînd-o lui, Podul Grohotului, minele de MICLEANU AUREL
spuneau alegătorii din strada xecutiv a extras toate aceste
Minerva, la intîlnirea cu candi propuneri din procesele verbale, In afară de cele arătate, s-au GHEORGHE FLOCA la Tebp'a sau băile de ta Vata de inspector şcolar regional
datul lor. trecînd în planul său de muncă reparat străzile Eminescu şi
urmărirea îndeaproape a rezol Dragoş Vodă şi s-au făcut pa In ajutorul Jos. De perspective frumoase responsabil cu org. taberelor
Dionisie Pintecan, candidat vării lor. vecinilor
propus pentru circumscripţia 54 vaje noi pe străzile Branişte şi Se pregătesc pentru faza raională
în care intră şi strada Minerva, Au trecut două luni de atunci. Dorobanţi efectuîndu-se pînă în Cu cîteva zile în urmă, plo
acum deputatul acestei circum In acest timp multe din propu prezent peste 50% din suprafa ile mari care au căzut au pro Nu de mult timp cititorii zia tistice de agitaţie se străduiesc doina romînească, în care însă,
scripţii şi vicepreşedinte al sfa nerile alegătorilor s-au înfăptu ţa totală; s-a prelungit conduc dus unele stricăciuni în gospo rului nostru au aflat despre pre
tului popular orăşenesc Deva, it, iar altele sînt în curs de rea dăriile ţăranilor muncitori, ale gătirile pe care artiştii amatori să facă ultimele retuşărî în de data aceasta „bădiţa“ nu
şi-a notat într-un carneţel toate lizare. Astfel, cerinţa cetăţenilor ta de apă pe străzile A. Vlaicu colectiviştilor şi ale muncitori din comuna Draşov, raionul
propunerile făcute de alegătorii de pe strada Minerva ,a fost sa şi Dimitrie Sturza cu cca. 300 lor din gospodăria agricolă de Sebeş, le făceau în vederea pri program. Ei pregătesc „Draşo- mai merge la plug cu boii da
săi. In acelaşi timp, cerinţa ale tisfăcută. Acum, strada lor este m., s-a făcut desfundarea cana stat din satul Cîlnic, raionul mei faze a celui de-al IV-lea
gătorilor de pe strada Minerva, luminată de becuri electrice. A- lului „Bejan“ pe o lungime de Sebeş. concurs al căminelor culturale. vul de ieri şi de astăzi”. In ce la nevastă“, ci stă mîndru pe
a fost trecută în procesul ver celaşi lucru se poate spune şi peste 600 m etri; s-au plantat Se pregăteau pe atunci cei din
bal al acelei întruniri. Dealtfel despre cerinţele alegătorilor din în raza oraşului 550 pomi şi 500 In sprijinul acestora, au ve Draşov cu o brigadă artistică priveşte „Draşovul de ieri“, nu tractorul său.
în toate procesele verbale înche străzile Bălcescu, A. Vlaicu şi tufe decorative şi s-au împărţit nit 272 ţărani muncitori din
iate cu ocazia întîlnirilor dintre Dr. Mihu, unde de asemenea s-a loturi pentru zarzavaturi pe o comuna Cut, cu 65 care. Trei de agitaţie, coruri, dansuri, etc. au nimic de şters. Fiecare îşi Iată-1 şi pe Iacob Popa, dan
candidaţi şi alegători au fost prelungit reţeaua electrică prin suprafaţă de 83.700 m.p. pentru zile la rînd harnicii ţărani mun Sîrguinţa cu care s-au pre
înscrise propunerile ce s-au fă montarea a 15 stîlpi. 451 familii. Anul acesta, a în citori din Cut şi-au ajutat ve aminteşte ce era Draşovul pe satorul, săltînd într-un joc de
cut. ceput şi construirea stadionului cinii. gătit a fost încununată de bu
Printre deputaţii care au spri sportiv. In acest scop, au fost curia primei izbînzi: la con vremea capitaliştilor, ce era pe bîtă. „In ponturi“ este neîn
De pildă, alegătorii din circ. jinit sfatul popular în rezolva contractate cu T.R.C.L.H. Deva, In această acţiune s-au evi cursul intercomune s-au clasat
rea acestor cerinţe, se numără mai multe lucrări, în valoare denţiat ţăranii muncitori Gheor- primii la fiecare probă. atunci viaţa lor. In „Draşovul trecut.
5, 16 şi 23 au cerut aproviziona tovarăşii: Ladislau Ajtai, direc de 650.000 lei. ghe Vasilica, Gligor Anghel,
torul uzinei electrice, Ştefan Vasile Bîtiu, Simion Munteanu In prezent, artiştii amatori de azi“ au intervenit însă mo ’Zilele care au mai rămas pînă
rea cu apă potabilă prin prelun Horvath, strungar, Toma Cor- înfăptuirea celor arătate, do şi alţii. din Draşov se pregătesc pentru
ciu, loan Lala şi bineînţeles vedeşte grija pe care o are Sfa faza raională a celui de-al IV- dificări serioase. Aici s-a con la concurs sînt zile de muncă
girea conductelor de apă, cei Dionisie Pintecan, care a susţi tul popular al oraşului Deva şi ECATER1NA BLAGA lea concurs. Pregătirea pentru
nut nu numai propunerile ale deputaţii săi, faţă de cerinţele această fază a început chiar a stituit o gospodărie agricola încordată. Insă artiştii amatori
din circ. 22, 52 şi 53 au cerut locuitorilor, care, în bună mă doua zi după faza intercomune.
sură au fost rezolvate. Atunci, în căminul cultural a colectivă. Un număr însemnat, din Draşov nu cunosc oboseala.
să se facă iluminatul parcurilor, prins să răsune cîntecele „Nu
e bubuit de tun“, „Foaie verde de ţărani muncitori, convinşi — „Am căzut la concurs în
complectarea becurilor, prelun sălcioară“, „La noi în gospo
dărie“ şi altele de acest fel. La de avantajele muncii în comun, serie cu echipele din Poiana şi
girea reţelei electrice, electrifi şi-au unit pămînturile.
rîndul lor, membrii brigăzii ar Jina, spune, cu mîndrie-n glas,
carea străzii Balata şi multe
Vieţii noi ce a început să în tovarăşa Maria Moldovan, ’ di
alte cerinţe legate de creşterea
colţească pe meleagurile Dra- rectoarea căminului.
nivelului de trai.
şovului, brigada artistică de a- La întrebarea dacă acest fapt
gitaţie i-a închinat o bună par le produce vreo emoţie, răs
te din repertoriul său.
punsul vine im ediat: Sîntem
Feciorii şi fetele colectivişti hotărîţi să le fim un concurent
lor, împreună cu vîrstoicii care serios. Artiştii amatori din Dra
fac parte din echipa de dansuri, şov cunosc valoarea „adversa
joacă mai cu foc „Invîrtita“ sau rilor“. De aceea se pregătesc
„Haţegana“. Solista Maria Po cu multă seriozitate...
pa interpretează cu căldură N. CAZAN
