Page 31 - 1956-05

Hr 5&9 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

inii— .............. m iw iw a

VIAŢA DE PARTID Problema transformării Colectivului minei Uricani — ajutor mai

Avtnt mai puternic transformării socialiste a agriculturii concret pentru îndeplinirea pianului
socialiste a agriculturii
fn discuţia activului n

de partid •

De curînd a avut loc aduna­ îndeplinirea sarcinilor de plan - nea, trebuie explicat minerilor Direcţiei generale a cărbunelui
rea activului Comitetului raional obligaţie a întregului colectiv
(Documentele Congresului al XX-lea în discuţia ce importanţă are creşterea Petroşani care, de fapt, uită să

activului Comitetului raional de partid Sebeş) de partid Haţeg, care a dezbă­ productivităţii muncii, a redu­ mai vină pe la Uricani. Ele tre­

tut raportul prezentat de către cerii preţului de cost pentru îm­ buie să îndrume practic, să ve­

De curînd a avut loc plenara slab sprijinită în raionul nostru delegaţia P.M.R., care a luat Colectivul minei Uricani este Mîine vom vedea ce va f i ! Şi bunătăţirea condiţiilor lor de gheze şi să tragă necontenit la

activului Comitetului raional de către propaganda de partid parte la lucrările celui de-al un colectiv harnic, care a ştiut iată că-n luna mai s-a văzut. trai. răspundere conducerea minei U-
P.M.R. Sebeş. Participanţii la — a arătat tovarăşul Simiojn XX-lea Congres al P.C.U.S.
să lupte pentru îndeplinirea sar­ Din acelaşi motiv abatajele Mina Uricani are de îndepli­ rioani asupra lucrărilor de des­
cinilor de plan. Aceleaşi apre­ care ar li garantat o producţie
plenară au dezbătut raportul Rusneac. Cercurile de învăţă- Referatul prezentat a scos în cieri i se cuvin şi pentru luna ritmică, de la începutul şi pînă nit un plan anual. El va putea fi chideri şi pregătiri, de care va
ce a trecut, cînd mina Uricani la sfîrşitul lunii, datorită asal­ îndeplinit numai printr-o mun­ depinde în viitor îndeplinirea
delegaţiei P.M.R. la cel de-al mînt au funcţionat slab din evidenţă, pe lîngâ o serie de a fost din nou peste plan. tului la sfîrşitul lui aprilie, au
XX-lea Congres al P.C.U.S., în cauză că nu a existat preocu­ realizări, şi lipsuri ce se mani­ că colectivă, bine organizată şi sarcinilor de producţie, asupra

lumina căruia au analizat ac­ pare faţă de recrutarea propa­ festă în raion. S-a arătat, de e- intrat în faza cînd trebuiau pră­ îndrumată. Colectivul minei U- îndeplinirii proiectului de măsu­
tivitatea organizaţiilor de partid gandiştilor corespunzători. Ca­ xemplu,. că în raionul Haţeg
In luna mai, rezultate buşite. Nu mai sveăii cărbune. rioani poale şi trebuie să reintre ri tehnico-organizatorice luate
în rîndul minelor fruntaşe din
din raion. Ei au vorbit despre binetul de partid nu s-a ocupat ritmul transformării socialiste slabe In loc ca prăbuşirile abatajelor Valea Jiului. El trebuie însă în urma Directivelor celui de-al
însemnătatea documentelor Con­ în suficientă măsură de pregă­ a agriculturii este slab faţă de să fie eşalonate în timp, pentru ajutat în mod permanent .şi sis­ • II-Iea Congres al P.M.R.
gresului al XX-lea al P.C.U.S. tirea propagandiştilor din punct posibilităţi, fiindcă organizaţiile
de vedere ideologic şi metodo­ de bază acordă încă o atenţie 16 mai 1956. Graficele mi a se asigura ritmicitatea produc­ tematic de organele tehnice ale A. PANIŞ
Vorbitorii au relevat faptul logic. Deşi au fost solicitaţi în mică acestei probleme. S-a scos n-ei Uricani indică în inter­ ţiei, a îndeplinirii planului, ele
repetate rînduri, membrii birou­ de asemenea în .evidenţă că cri­ valul de la 1-16mai că planul a au fost prăbuşite fără o plani­ Organizaţiile de bază să-şi îndeplinească
că documentele Congresului al lui raional nu au ţinut referate tica de jos nu este stimulată şi fost realizat în proporţie de ficare judicioasă. rolul de conducător
XX-lea au constituit un prilej în faţa propagandiştilor, iar că uneori se iau măsuri de unul
de cotitură în ce priveşte îm­ cînd s-au deplasat pe teren nu singur. Lipsuri serioase se ma­ 85,9%. Care sînt cauzele că mi­ In modul acesta planul nu
bunătăţirea activităţii organiza­ s-au ocupat decît în mică mă­ nifestă şi în ce priveşte primi­
ţiilor de partid din raion. După sură de problema învăţămîntu- rea de candidaţi şi noi membri na Uricani este sub plan ? se putea îndeplini. * Aceasta a
studierea lor s-a observat o în­ lui de partid. Toate acestea au
viorare a muncii interne de par­ dus la. situaţia ca învăţămîntul de partid. In lunile ianuarie-marlie s-a fost una din cele mai importan­ In luna aprilie colectivul mi­ planul său de muncă nu sînt
tid. Principiul conducerii colec­ de partid de la sate să se des­ Adunarea activului de partid
tive se respectă cu mai multă făşoare la un nivel scăzut. vorbit mult despre lipsa vago­ te cauze care a influenţat, pe nei Uricani şi-a îndeplinit pla­ prevăzute sarcini ,de întărire a
stricteţe, critica şi autocritica a scos în evidentă faptul că co­
sînt folosite cu mai mult curaj. Aspru a fost criticat sfatul muniştii din raionul Haţeg, sînt netelor goale. Orice tehnician, lîngă slabul mers al pregătiri­ nul de producţie în proporţie de muncii politice şi organizatori­
Se observă o serioasă întărire hotărîţi să lupte pentru însuşi­ 10313% realizînd şi. indicele de ce pentru îndeplinirea planului
inginer, miner pe oare îl între­ lor, neîndeplinirea planului de productivitate a muncii.

bai de ce eşte mina Uricani sub producţie la cărbune. de producţie. Cu cîtva timp în
In luna mai însă; s-a revenit urmă, Comitetul raional de nar-
plan, îţi răspundea : la,vechea sitba'ţie în care se.g ă­
— N-avem goale ! Ceva despre brigăzi sea mina Uricani în primele tid Petroşani, analizînd situa­
trei luni ale acestui an. La 20 ţia minei Uricani a elaborat o
a simţului de răspundere al popular raional. Vorbitorii au rea documentelor Congresului Şi afirmaţia era justificată. Este îndoielnic faptul că bri măi sectorul I nu-şi îndeplinise hotărîre cu scopul de a lichida
membrilor de partid faţă de arătat că comitetul executiv al al XX-lea al P.C.U.S. şi pentru Liniile erau înzăpezite, trans­ gâzi ca cele ale minerilor Gheor- planul decît în proporţie de 87 rămînerea ei în urmă. In acea­
sarcini, s-a întărit rolul con­ sfatului popular raional a lipsit îmbunătăţirea activităţii orga­ portul plinelor la preparaţia Lu- ghe Dreguş, Alexandru Eisler, la sută, iar sectorul II n-a rea­ stă hotărîre s-au prevăzut mă­
ducător al organizaţiilor de ba­ sfaturile populare comunale de nizaţiilor de partid în lumina peni se iăcea deosebit de ane­ Onisie Suciţi de la sectorul I lizat nici atît. Analizînd cau­
ză în toate domeniiţe de activi­ o îndrumare concretă, mărgi- acestor documente. voios — într-un cuvînt era greu. sau Martin Vereş, Ghiţă Burtea, zele care fac ca mina să nu-şi suri tehnico-organizatorice şi
tate. Ele se ocupă cu mai mul­ nindu-se în a da dispoziţii ge­ Dar tot lipsa goalelor să fie Spiridon Timofte de la sectorul îndeplinească lună de lună sar­ politice şi pentru sectorul II.
tă competenţă de problemele nerale şi telefonice. Din această cauza merealizării planului şi II să nu poată să dea mai mult Dar această hotărîre nu s-a
pe luna mai ? Să dăm cîteva e- cărbune decît dau în prezent. cinile de plan trebuie să spu­ dezbătut în organizaţia de ba­
concrete ale producţiei indus­ cauză multe comitete executive însemnări pe marginea xemple. In ziua de 3 mai, de Ele sînt brigăzi care ştiu să nem că una dintre cele mai im­ ză, care timp de două luni nu
triale şi ale transformării so­ ale sfaturilor populare muncesc pildă, numărul vagonetelor goa­ lupte pentru depăşirea planului. portante este aceea că organi­ s-a întrunit în adunare gene­
cialiste a agriculturii. conferinţei raionale le coborîte în mină a fost cu In luna aceasta, numai în 16 rală.
sectar, nu antrenează întreaga 55 mai mare decît al celor care zile ele au dat între 51 şi 173
U. T. M. Haţeg au ieşit pline. La 12 mai s-au tone de cărbune peste plan. Dar
Discuţiile au scos totodată în masă a deputaţilor la realizarea dat cu 88 mai multe vagonete sînt multe brigăzi la mina Uri­ zaţiile de bază de aici nu se
cani care sînt sub plan. Ceea ocupă de rezolvarea celor mai
evidenţă, într-un spirit critic şi problemelor de ordin gospodă­ goale decît s-au încărcat la sec­ ce face oa aceste brigăzi să ră­ E adevărat că la Uricani nu
autocritic, lipsurile care au e- resc şi la munca de transforma­ Acum cîteva zile, a avut loc torul I şi cu 159 în sectorul II. mînă .în urmă, se datorează în arzătoare probleme ale organi­ există comitet de partid care să
xistat în activitatea organizaţii­ re socialistă a agriculturii. A- conferinţa raională a organiza­ In ziua de 17 mai au rămas 179 mare parte slabei organizări a zării producţiei şi mobilizarea coordoneze şi să îndrume acti­
ceste lipsuri se datoresc în ma­ ţiilor U.T.M. din raionul Haţeg. vagonete neîncăroate. Asemenea întrecerii socialiste. Este con­ tuturor minerilor la realizarea vitatea celor 7 organizaţii de
lor de partid din raioane. re par,te tovarăşului Dan, pre­ Analizînd viaţa de organiza­ exemple s-ar putea da din toate damnabilă şi atitudinea comi­ sarcinilor de plan. bază. Dar Comitetul raional de
şedintele sfatului popular raio­ ţie sub ţoale aspectele ei, darea zilele lucnate din Iun: mai. Deci tetului de întreprindere faţă de partid Petroşani are la Uricani
— Multă vreme în biroul co­ nal, care a dat dovadă de co­ de seamă a Comitetului raional nu lipsa vagonetelor goale a consfătuirile de producţie. In In sectorul I, de pildă, de un instructor teritorial, pe tovară­
mitetului raional de partid s-a moditate şi sectarism în muncă. U.T.M. Haţeg a ilustrat succese­ determinat nerealizarea planu­ luna mai n-au avut loc consfă­ şul Ioan Ordog. Datoria lui e’
manifestat tendinţa de a se Deşi comitetul raional de par­ le obţinute de tineretul din ra- lui. Care sînt totuşi cauzele ? tuiri de producţie mici pe gru­ mai mult timp sînt neglijate lu­ să ajute organizaţiile de, bază
munci de unul singur, sau pe Răspunsul nu-i greu de aflat. pe, nici pe sectoare şi nici pe crările de pregătire, se lucrea­ în organizarea, muncii politice
grupuri — a arătat tovarăşul tid a cunoscut aceste lipsuri ' ionul Haţeg în domeniul indus­ Mina Uricani stă prost cu lu­ întreprindere 1 ză doar de pe o săptămînă pe din sector, să le îndrume să se
Vasile Mihuţ, prim-secretar al crările de deschideri şi pregă­ alta ; maiştrii mineri nu se în­ folbsească de dreptul de control
comitetului raional de partid. totuşi nu a luat măsuri pentru triei, agriculturii, comerţului, în- tiri. In luna aprilie, doar 61% asupra conducerii sectoarelor ;¦
grijesc de aprovizionarea cu el este obligat să pretindă bi­
Intre unii membri ai biroului nu a îndrepta situaţia. Aceste lip­ vătămînt'ului etc. materiale a brigăzilor. Cu toa­ rourilor organizaţiilor de bază
au existat relaţii principiale, lu­ suri au fost posibile datorită Transformarea socialistă a a- te că aceste lipsuri sînt cunos­ sa respecte normele vieţii de
cute de membrii de partid-, co­ partid.
cru care a avut urmări negati­ faptului că membrii biroului ra­ !griculturii, a stat în centrul a-
ve asupra activităţii organiza­ ional de partid participă rar tenţiei conferinţei raionale. Con­ mentate şi criticate- aproape la Pentru lichidarea rămînerii
ţiilor de bază din raion. Lipsa la şedinţele comitetului executiv ferinţa a scos în evidenţă fap­ toate adunările, totuşi biroul
muncii colective manifestată în al sfatului popular raional şi nu tul că după cel de-al Il-lea Con­ organizaţiei de bază în decur­
biroul raional a făcut, ca multe dau acestuia un sprijin califi­ gres al P.M.R. sute de tineri au din planul de deschideri şi pre­ Sarcini de viitor sul acestui an nu s-a îngrijit
gătiri a fost realizat. întregul
din hotărîrile comitetului raio­ cat. început să propage avantagiile
colectiv şi-a îndreptat atenţia Se impune de urgenţă plasa­ să fie temeinic analizată proble­ în urmă a minei Uricani, Comi­
nal să rămînă numai pe hîrtie. Vorbitorii au mai scos în evi­ ce le oferă formele de coopera­
numai spre cărbune. Datorită rea unor brigăzi bune care să ma organizării muncii în sec­ tetul raional de partid Petroşani
Comitetul raional de partid a denţă faptul că la conducerile re în producţia agricolă. Tineri
acestui fapt abatajele frontale, lucreze la pregătiri pentru a a- tor. Nu a iniţiat aproape nimic trebuie să asigure ajutorarea or-
fost criticat pentru faptul că a unor întreprinderi, cum sînţ ca Ioan Munteanu de la Ruşi,
n-iau mai dat randamentul ma­ sigura noile abataje ale minei. pentru ridicarea simţului de răs­
exercitat un slab control pe te­ I.A.R.T., „Simion Bărnuţiu“, şi Domiţian Rejbao de la Haţeg, pundere ia1 tehnicienilor si in­ ¦ganizaţiilor de bază pentru ca
xim în luna mai. Alte abataje Lucrările de pregătiri să se fa­
ren. Din această cauză unii in­ altele, se mai manifestă tendin­ Gavril îovănescu din Sălaşul In­ ginerilor. Şefului sectorului, in­ acestea să-şi perfecţioneze me­
de rezervă aau în perspectivă de că de preferinţă în steril şi nu
structori teritoriali în loc să ţe de gîtuire a criticii de jos. ferior şi alţii au fost neobosiţi ginerul Ioan Brînzan, nu i s-a todele de conducere, să intensi­
deschidere nu sînt, înlrucît n-au . în cărbune unde presiunea este
meargă pe linia întăririi orga­ La unii conducători de între­ luptători pentru traducerea în
fost executate în prealabil lucră­ mai mare şi unde se cer apoi, cerut pînă acum să dea raport fice munca politică şi organiza­
nizaţiilor de bază, în loc să le prinderi şi ai aparatului de stat fapte a prevederilor Congresu­
ajute pentru a. se piitea' orienta se manifestă tendinţa dăună­ lui cu privire la transformarea ri de pregătiri. Colectivul minei lună de lună, lucrări de rearrna- în faţa adunării ^generale a or2' torică, .de partid, şi să asigure

în rezolvarea sarcinilor, s-au toare de a se sustrage de sub socialistă a agriculturii. U ricani'şi în special conducerea re. De fapt, conducerea minei' gan'izaţiei de!wbâ2ăM'dfefepi6"trier'-' mobilizarea tuturor muncitorilor
substituit acestora, căutînd să controlul organizaţiilor, de par­ Sub conducerea şi îndruma­ sul lucrărilor de oregăiire. şi tehnicienilor la îndeplinirea
minei, în aprilie, a pus,accentul Uricani şi-a propus un vast plan
Nici organizaţia de bază a
rezolve ei, de unul singur, sar­ tid, de a nu ţine seama de pro­ rea comitetului raional de par­ doar pe „ce vom face azi“. Nu de măsuri tehnico-organizatorice
sectorului II nu-şi îndeplineşte planului de producţie.
cinile organizaţiilor de bază. punerile organizaţiilor de bază tid, tineretul din raionul Haţeg s-a gîndit nici un pic la ziua -de în acest sens. El trebuie însă I. KARDA

Mulţi dintre vorbitori au cri­ şi de părerile muncitorilor.^ şi-a consacrat în mare măsură mîine. Azi, azi, să iese planul 1 dus la îndeplinire. De aseme­ rolul de conducător politic. .In

ticat faptul că gospodăriile co­ In încheiere a luat cuvîntul forţele sale, ajutînd organele de U N Î N C E P U T P R O iVTI ŢA T O R
lective şi întovărăşirile din ra­ tovarăşul Ştefan Şoimoşi, mem­ partid la atragerea ţărănimii
ion nu au fost sprijinite în su­ bru în biroul Comitetului regio­ muncitoare în cele 15 întovără­
ficientă măsură pentru a se în­ nal de partid. Vorbitorul a a-
preciat că participanţii la^ dis­ şiri agricole constituite după cel Despre activitatea culturală ducţiei, organizaţia de bază dinţe (Florian Lelea, Maria Ra­ care apreciază just valoarea
tări din punct de vedere orga­ cuţii au scos în evidenţă, în de-al Il-lea Congres al P.M.R. de la întreprinderea carboniferă P.M.R. şi comitetul de întreprin­
nizatoric şi economic, ca să mare parte, lipsurile ce se ma­ Uricani, nu se pot spune prea dere au trecut în ultima vreme du. Aurica Suciu); satirizează muncii culturale. Aceştia toţi, şi
poată constitui centre puterni­ nifestă în activitatea organiza­ Cu toate acestea însă, munca multe lucruri. Nu se poate vorbi la activizarea muncii culturale.
ce de atracţie a ţăranilor mun­ ţiilor de partid din raion. Din de atragere a ţăranilor mun­ pe cei care în loc să participe ^lături de ei întregul colectiv
citori pe calea colectivizării. aceste lipsuri trebuie să se tragă citori în gospodării colective şi despre realizările obţinute în a- Au fost formate 11 resoarte de
Gospodăriile colective nu au învăţăminte în scopul îmbună­ în întovărăşiri, trebuie să ia o ceastă muncă, deoarece, datori­ activitate, cu sarcini precise re­ Ia organizarea treburilor, obş­ de conducere al minei cunosc de
fost îndrumate cu competenţă tăţirii muncii de partid. Tova­ amploare mult mai mare ca tă unei pasivităţi manifestată de partizate pe oameni şi apoi s-a
să dezvolte ramuri anexe renta­ răşul Şoimoşi, a insistat asu­ pînă acum. Tn acest scop, noul către comitetul de întreprinde­ trecut la aplicarea planului de teşti sau la activitatea culturala, acum pe deplin că o activitate
bile şi să lupte pentru reduce­ pra faptului că, comitetul raio­ organ va trebui să-şi spună cu­ re. pînă acum nu de mult acti-< măsuri.
rea preţului de cost pe unitatea nal de partid trebuie să acorde vîntul. vitatea culturală era privită* Aspectul muncii culturale la se complac în lenevie şi nepă­ culturală susţinută poate influ­
de produs. Vreme îndelungată o grijă sporită problemei res­ printr-o prismă destul de negati­ I. C. Uricani acum este altul. sare (Gheorghe Şentea, Gheor- enta în măsură mare realizarea.
comitetul raional de partid şi pectării normelor vieţii interne Conferinţa a trasat ca sarcină vă. Aici se prezentau de obicei Orientală înspre sprijinirea pro­ ghe Istrate, etc.). Şi biblioteca
sfatul popular raional au negli­ de partid, să respecte cu stric­ noului comitet să organizeze a început să desfăşoare o acti­ • planului de-producţie. Dacă s-ar
jat munca politică în vederea teţe principiul conducerii colem consfătuiri cu tinerii din sec­ programe artistice la 1 Mai, ducţiei, activitatea culturală se
creării de noi gospodării colec­ tive, să întărească necontenit 23 August, 7 Noiembrie. Despre desfăşoară în momentul de faţă. vitate mai susţinută. Cele 1.600 fi străduit să se gîndească din
tive şi întovărăşiri, lucru care democraţia internă de partid şi torul socialist al agriculturii, continuitate, conţinut sau reflec­ satisfăcător. Primele convorbiri
a făcut ca în ultimii ani să nu să creeze teren prielnic dezvol­ vizite la gospodăriile agricole tarea vieţii şi a problemei pro­ şi conferinţe, organizate pe te­ de volume au fost aranjate şi vreme la acest lucru desigur că
ia fiinţă decît un număr mic de tării criticii şi autocriticii de colective şi întovărăşiri, să or­
gospodării colective şi întovă­ ganizeze prelucrarea statutului ducţiei şi productivităţii, nici me de producţie, au dat deja repartizate după indicile de cla- azi problema îndeplinirii planu­
răşiri. Vorbitorii au subliniat !os. model al întovărăşirilor şi gos­ vorbă. Cîteva poezii, cîteva co­ rezultate. Brigada artistică de
faptul că în raionul Sebeş exis­ podăriilor colective în adunări ruri şi programul era terminat. agitaţie condusă de tov. Sergiu sjficare zecimală şi ^colectivul lui ar. sta la această mină mult
tă toate condiţiile pentru ca In faţa organizaţiilor de par­ deschise ale organizaţiilor UTM bibliotecii duce muncă de lămu­ mai Bine.
transformarea socialistă a agri­ tid — a arătat în încheiere vor­ şi altele. Conslatînclu-se că activitatea Boită, sprijină concret munca rire pentru mărirea numărului
bitorul — în faţa fiecărui co­ culturală desfăşurată în mod or­ productivă. Textul brigăzii bi- Depunîndu-se interes şi dra­
PETRE FARCAŞU ganizat, poate să sprijine efec­ ciueşte pe cei care fac „nemoti­ de citi lori.
tiv rezolvarea problemelor pro­ vate“ în producţie sau la şe­
corespondent Este adevărat că activitatea' goste în' direcţia promovării

de pînă acum n-a mulţumit şi muncii culturale şi folosind a2
nu mulţumeşte nici în prezent ceasta potrivit necesităţii pro­
pe tovarăşul director Baciu, nici ducţiei, fără îndoială că roade­
comitetul de întreprindere, nici le ne vor da un îndreptăţit pri­
organizaţia U.T.M. şi în gene­

ral nu poate mulţumi pe nimeni lej de bucurie şi mulţumire. t

culturii să se desfăşoare într-un munist, stă ca o sarcină princi­ <*Sj> O <5» ^ <$>

ritm mult mai accelerat. Pentru pală studierea temeinică, însuşi­ In rînclurile de mai jos aşi Din realizările industriei extractive în U. R. S. S. In momentul de faţă, relati’le
aceasta însă, este necesar să se rea şi aplicarea în mod creator dori să arăt cum şi-au organi­ din producţie dintre membrii
intensifice munca politică la sa­ a documentelor Congresului . al zat munca minerii de la abata­ susţinere, de perforare, de mu­ de ,4. NIKOLAEV, cît prevedea planul. După tre­ brigăzii şi dintre brigăzi se sta­
te şi să se acorde o mai mare a- XX-lea al P.C.U.S., documente jul vestic nr. 25. Acum doi ani, tare a transportorului, de trans­ cerea la noua organizare a mun­ bilesc pe bază de colaborare to­
tenţie întăririi organizaţiilor de de o înaltă valoare teoretică şi cînd sectorul nostru de abia în­ portare a lemnului de mină : mecanic de combini la mina cii, planul prevăzînd o extrac­ vărăşească şi ajutor reciproc,
bază săteşti. cepuse să funcţioneze, an luat majoritatea muncitorilor ştiu „Krasnaia Zvezda" a trustului ţie de 330 de tone .iar lungimea deoarece toţi minerii sînt direct
practică. fiinţă brigăzi de combină, al­ chiar să conducă în mod inde­ abatajului f'încl redusă la 120- interesaţi în rezultatul final al
— Problema transformării T. MARIAN cătuite dintr-un mecanic de pendent combinele. Cisteakov antraţit 125 de metri, extracţia medie de muncii lor •— numărul de tone
socialiste a agriculturii a fost combină, ajutorul acestuia la cărbune a crescut la 377 de de cărbune extras.
N. NEGRU conducere şi cinci ajutoare pen­ Anul trecut am trecut defini­ lucrează la săparea galeriei de tone.
tru finisarea şi consolidarea a- tiv la această metodă de organi­ aeraj şi la alte operaţii care nu Oată cu trecerea la noua or­
Din planul de sistematizare batajului. S-a stabilit următorul zare a muncii. Fiecare din cele mai intră în atribuţiile brigăzi­ Noua organizare a muncii în ganizare a muncii, s-.a întărit
al oraşului Orăştie regim de m uncă: două şuturi trei brigăzi complexe din sec­ lor complexe. sector a asigurat de asemenea disciplina în muncă şi în pro­
pentru extracţie şi unul pentru torul nostru execută în prezent realizarea de imoortante eco­ ducţie pe întregul sector.
Sistematizării şi înfrumuse­ apărare a podului din beton ar­ întreţinere şi pregătire. următoarele operaţii : tăierea fă­ De regulă, lucrările de între­ nomii. Preţul de cost al unei
ţării oraşelor, s-a acordat şi se mat din strada „Vasile Roaită“, gaşului şi încărcarea cărbune­ ţinere şi pregătire în abataj, tone de cărbune pe întregul a- Noua organizare complexă a
acordă o atenţie deosebită. Da­ Abatajul unde lucram noi a- lui cu combina, executarea sus­ alternează între brigăzile de bataj s-a redus cu 2,70 ruble în muncii cere minerilor să-şi com-
că privim oricare oraş din re­ s-au refăcut 200 m.l. diguri pe vea la început o lungime de 160 ţinerii provizorii şi definitive, schimb. Dacă la sfîrşitul şutu­ comparaţie cu anul precedent. plecteze neîncetat cunoştinţele
giunea noastră — pe care l-am străzile „Horia“ şi „I. C. Fri- m, dar, treptat, pe măsură ce instalarea susţinerii cu stîlpi, a- lui una din brigăzi nu are tim­ In acelaşi timp, în sector s-a lor tehnice şi să-şi ridice nive­
cunoscut şi mai înainte — ne mu" şi s-a extins reţeaua de exploatam stratul, acesta s-a ducerea materialului lemnos şi pul să termine pregătirea abata­ redus considerabil numărul mun­ lul de -calificare. Ea deschide to­
putem da seama cît de mult s-a apă potabilă cu 1 km. pe stră­ micşorat şi am fost nevoiţi să a pieselor de metal, mutarea jului, atunci ea predă lucrări­ citorilor care acum sînt folosiţi todată un cîmp larg pentru ma­
schimbat înfăţişarea lui. Să zile „Elena Pavel“, „Ilie Pin- căutăm o oale pentru mărirea transportorului, extracţia cărbu­ le schimbului următor, care ter­ la alte lucrări. Totodată a dis­ nifestarea iniţiativei creatoare.
luăm, de pildă, oraşul Orăştie. tilie“ şi „Eminescu“. Alte lu­ extracţiei de cărbune. Am hotă- nelui din scobiturile pentru de­ mină lucrările de pregătire şi părut necesitatea unor aseme­
Din banii învestiţi de stat pen­ crări planificate să se termine rît să trecem la munca în trei montarea combinei, lucrările de începe extracţia cărbunelui . nea profesiuni cum este aceea Succesele viitoare ale brigăzii
tru sistematizare, în anul tre­ în acest an, s în t: mutarea tra­ şuturi pentru extracţia cărbu­ manevrare a combinei. a minerilor tăietori pentru să­ noastre depind de mărirea lun­
cut, s-a făcut asfaltarea străzii seului şoselei naţionale din cen­ nelui, cu organizarea în fiecare In ce constau avantajele noii parea scobiturilor, muncitorilor gimii abatajului. Intr-un aba­
trul oraşului pe strada „Eroi­ şut a unor brigăzi complexe Fiecare brigadă se compune organizări a muncii? In pri pentru mutarea transportorului, taj mai lung vom reuşi să re­
gării, s-au făcut pavaje noi pe lor“ : construirea unui baraj oare să execute toate operaţiile din opt oameni. De regulă nu mul rând, într-o mai mare con­ a minerilor artnatori pentru e- ducem cheltuielile de timp pen­
o suprafaţă de 800 m.p., în tr e ­ pentru captare de apă potabi­ unui ciclu de producţie. Dar a- există o repartiţie a sarcinilor centrare a timpului de lucru, xecutarea susţinerilor cu stîlpi, tru operaţiile pregătitoare şi să
ţineri de străzi pe o lungime de lă ; amenajarea parcului „Fiii- cest luc/ru poate fi realizat nu­ între brigăzi, şi minerii şutu­ ceea ce permite să se mărească transportorilor ai lemnului de mărim timpul pentru extracţia
4 km. şi altele. Astăzi, dacă mon Sîrbu“ unde se vor execu­ mai dacă toţi minerii brigăzii lui următor continuă să execu­ extracţia de cărbune. mină. cărbunelui. Intr-un viitor apro­
treci prin acest orăşel, vei în- ta lucrări în limita sumei de pot îndeplini munca profesiuni­ te operaţiile începute de brigada piat, în abatajul vestic nr. 25
tîlni în piaţa Republicii 2 păr- lor înrudite. De areea a fost ne­ precedentă. înainte de a trece ta lucru du­ Membrii brigăzii complexe e- linia abatajului va fi mărită de
culeţe în care îţi petreci plăcut 200.000 le i; îndiguirea pîrîului voie de un timp pentru pregă­ pă -noul sistem, în decurs de o xecută toate luorările ciclului la 100 la 190 metri. Datorită a-
cîteva ore din timpul liber. Beriu din strada „Horia“ pînă tirile respective. Mulţi mineri Aşezarea tavanului se face du­ lună în abataj se îndeplineau cestui lucru, în abataj se poate
la noul cartier de locuinţe indi­ din .sectorul nostru, fără să fie pă fiecare ciclu în urma insta­ 28 de cicluri. Cînd însă -au fost de producţie, ceea ce a permis ridica extracţia de cărbune cu
Anul acesta, din pianul de viduale şi altele. scoşi din producţie, au absol­ lării transportorului şi încetează organizate brigăzi complexe de combina pînă la 20.000 de to­
sistematizare, 3Înt acrobate să vit cursurile do trei luni pentru odată cu terminarea tuturor iu acest tip, numărul ciclurilor s-a să se concentreze ziua de mun­ ne pe lună.
se execute o serie de lucrări, Intr-un cuvînt, înfăţişarea crărilor de pregătire din abataj. ridicat la 34,3. Extracţia medie
care vor schimba mult faţa ora­ Orăştiei se schimbă zi de zi, iar însuşirea profesiunilor înrudite. zilnică de cărbune la o lungime că şi să se elibereze o parte din Sînt de părere că experien­
şului. Unele din acestea au şi Ia sfîrşitul anului, cei care vor In^ prezent, fiecare membru a] După mutarea transportorului de 160 metri a abatajului a fost ţa în muncă a brigăzii din aba­
fost înfăptuite. Astfel, s-au în­ trece prin acest oraş, vor întîlni de 305 tone faţă "de 300 tone muncitori penlru alte lucrări în tajul nostru poate servi ca exem­
treţinut 12 km. de străzi, s-a multe lucruri frumoase, pe care brigăzii execută cu succes lu­ mină. plu pentru minerii de la alte
nu le-au mai întîlnit cu ani in crările de abataj şi încărcare, de mine, care lucrează în condiţii
făcut reconstrucţia unui dig de urmă. miniere şi geologice similare.

(Agerpres).