Page 32 - 1956-05

DRUMUL SOCIALISMULUI
R e a c flu n e a fr a n c e iă n e lin iştită
de rezultatele favorabile ale tratativelor sovieto-franceze
PARIS (Agerpres). —
încheierea cu sucoes a trata­
tivelor franco-sovietice, ecourile
favorabile ale cercurilor largi ale
opiniei publice la rezultatele în-
tîlnirii oamenilor de stat ai
U.R.S.S. şi Franţei provoacă ne­
liniştea în rîndarile reacţiunii
franceze care apare în rolul de
apologetă a „războiului rece“.
Ziarul de extremă dreaptă „Fi­
garo“, de pildă, a publioat sub
semnătura lui André François
Poncet un articol care abundă în
atacuri împotriva principiilor co­
existenţei paşnice între ţări cu
sisteme sociale diferite.
In aoehşi spirit scrie în săp-
tămînalui „Carrefour“, fostul mi­
nistru al Afacerilor Externe, An­
toine Pinay. El nu-şi ascunde
S. U A. se străduesc să ocupe locul litică neutră.
Franţei în Maroc şi Tunisia
PARIS, (Agerpres). —
La cîteva luni după ce Maro­
cul şi Tunisia au dobîndit inde­
pendenţa statornicind relaţii pe
baze independente cu Franţa,
aliaţii Franţei, îndeosebi S.U.A.,
se străduiesc să înlăture cu ori­
ce preţ influenţa franceză în a-
ceste ţări şi să preia acolo ve­
chiul loc al Franţei.
Această temă este dezbătută
pe larg de presa franceză care
condamnă Intenţiile americane.
Astfel, ziarul „Combat" condam­
nă pe acei „care sc proclamă
aliaţii Franţei“ dar care „fiecare
după dinţii pe care îi are, speră
să-şi împartă prada“ instalîndu-
se în Maroc şi în Tunisia.. In
legătură cu aceasta, „Combat“,
făoînd aluzie la încercarea şu-
Partidul social-democrat
schimbarea politicii externe a R.F. Germane
BONN, (Agerpres). — 7V1SS
transmite;
In cadrul unei întruniri a
Partidului social democrat, Car­
ia Schmidt, vicepreşedinte al
Bundestagului Germaniei occi­
dentale, a ţinut o cuvîntare la
Hamburg, in care a cerut schim­
barea politicii externe a R. F.
Germane, în special intensifica­
rea acţiunilor guvernamentale
in problema unificării Germani­
ei. El a mai afirmat necesita­
tea ducerii de tratative directe vernul Germaniei occidentale el consideră de dorit stabilirea
intre cele două părţi ale Ger­ trebuie să „stimuleze“, iar nu de relaţii diplomatice între R.F. P. Volcov, V. T. Laţis şi M. P.
maniei, pentru a se ajunge la
un acord al întregit Germanii
cu privire la căile de unificare
a ţării.
După cum anunţă ziarul „Die Germană să se înfiinţeze un nea relaţiilor cu statele neutre. rostit scurte cuvîntări.
Un nou
şi înţelegerii între popoare
Declaraţia guvernului sovietic cu
privire la dezarmare, a stîrnit în lu­
mea întreagă un puternic sentiment
de înseninare a orizontului uneia din
cele mai acute probleme a zilelor
noastre, problema dezarmării.
Pe drept cuvînt, acest document
Istoric este socotit ca cea mal im­
portantă iniţiativă de pace din par­
tea unui guvern în ultimii ani. Con­
ţinutul concret, cifrele absolute şi în­
deosebi profunda analiză a situaţiei
internaţionale, glăsulesc cu putere,
care sînt temeiurile ce stau la baza
acestei noi iniţiative de pace a Uniu­
nii Sovietice.
Răspunderea în faţa Istoriei, spiri­
tul de adîncă umanitate faţă de viaţa
şi calea tuturor popoarelor, faţă de
progresul şi bună starea nu numai a
oamenilor sovietici ci şi a tuturor
popoarelor, iată ce a călăuzit guver­
nul sovietic să ia o asemenea ho-
tărîre.
Este limpede pentru oricine că,
cursa înarmărilor, nefastă urmare a
politicii războiului rece şi a pactelor
agresive, absoarbe uriaşe capacităţi
de,producţie şi înghiaţă în armamen
te, energii incalculabile, care nu slu
jesc viaţa, fericirea şi progresul po
poarelor. Semnificative în această pri
vînţă, sînt următoarele cifre publicate
de revista „Tineretul lumii“.
...„Războiul rece“ a costat omeni­
rea pînă acum 141 miliarde de do­
lari. Cu banii aceştia s-ar fi putui
construi un oraş modern pentru o
populaţie de cîteva milioane de lo­
cuitori.
...Ij! lume se cheltuiesc pentru înar­ cii producători, ţăranii din ţările în­
mare, 213.000 de dolari pe minut,
12.780.000 de dolari pe oră, 306.720.0C0 feudate pactelor agresive suportă în­
de dolari pe zi".
Dacă s-ar opri cursa înarmărilor
o . singură zi — arată revista —- cu
Recîacfia fi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr. 9. Telefon: 1S S - 1S9. Taxa plătită in numerar conform aprobării Diiecjiunli Genercile P.TTR. nr. 236.320 Un 6 noiembrie Í0Í9. — Ţipzarul Intrepr. Poligrafici de Stul Deva.
neliniştea faţă de faptul că în­
tărirea rejaţiilor de prietenie şi
a încrederii între popoare arată
tot mai clar sterilitatea politicii
„de pe poziţii de forţă“ şi a
înjghebării de blocuri militare.
Referindu-se la situaţia acestor
blocuri, sau, după cum se expri­
mă el, a „organizaţiilor occi­
dentale“. Pinay îşi exprimă pă­
rerea că „se şi aude cum ele
trosnesc din încheieturi“, şi a-
daugă că „aceste fenomene pro­
voacă o mare nelinişte“.
In opoziţie cu adepţii „răz­
boiului rece“, francezii de rînd
şi mulţi cunoscuţi oameni po­
litici îşi exprimă satisfacţia că
tratativele franco - sovietice au
contribuit la îmbunătăţirea si­
tuaţiei internaţionale, la întări­
vernului S.U.A. de a trimite în
Maroc pe liderul sindical ameri­
can Brown, cu scopul de a crea
o centrală sindicală antifrance-
ză în această ţară, scrie că gu­
vernul unei ţări „pretinsă prie­
tenă“ a Franţei nu poate găsi
nici o scuză pentru asemenea
procedee.
Ziarul compară pe „aliaţii“
Franţei care îşi dispută fostele
ei poziţii în Maroc şi Tunisia
cu „niştp presupuşi moştenitori
oare se înghesuie în camera unei
muribunde".
„L’Information“ acuză pe par­
tenerii Franţei că „sfîrşitul pre­
zenţei franceze în imperiul şe-
rifian (Africa de nord — N.R.)
pare să le provoace o satisfac­
ţie făţişă, şi în acelaşi timp, un
vest-german
Welt“, Carlo Schmidt a insis­
tat asupra modificării concep­
ţiei de politică externă a gu­
vernului federal. „Ceea ce pu­
tea îi just în 1950, a încetat de
a mai fi în prezent“, a declarat
Schmidt. Potrivit cuvintelor sa­
le, politica de forţă trebuie în­
locuită cu o politică flexibilă.
In chestiunea unificării, impor­
tanţa esenţială o are iniţiativa
din partea germanilor.
După părerea lui Scmidt, gu­
să frîneze „rezolvarea problemei
unificării“.
El a propus oa prin alegeri
libere în R. F. Germană şi R. D. eforturi deosebite şi în chestiu­ cătorul delegaţiei daneze, au
pas pe PE TEME EXTERNE
calea păcii
banii rămaşi s-ar putea construi 40.000
de case şi cluburi minunate, amena­
jate după ultimul cuvînt al tehnicii,
iar cu banii rămaşi într-o singură
oră, 100.000 de tineri şi tinere şî-ar
putea petrece anual vacanţele gra­
tuit.
Trebuie arătat că armamentele mo­
derne costă sume uriaşe. „Costul unui
portavion construit tn Anglii — arată
aceiaşi revistă — echivalează cu acel al mice. Această hotărîre însă n-a fost
construirii a 5.000 de case de locuit,
115 terenuri de fotbal, 45 tere­
nuri de hochei, 75 terenuri de crl-
chet, 5 pişcine, 5 şcoli secundare şl
5 terenuri de atletism“.
Pentru un bombardier B 36, sta­
tul american plăteşte monopoliştilor,
3,5 milioane de dolari, ceea ce este
egal cu preţul a 3.500 autoturisme so­
cotite la preţurile actuale.
Acestea sînt doar cîteva exemple
care arată limpede cît costă nebu­
neasca cursă a înarmărilor omenirea
în fiecare zi, în fiecare ceas.
Dar, greul acestui flagel, nu-l su­
portă organizatorii cursei înarmărilor.
Ei storc din această afacere sume
fabuloase iar masele de salariaţi, mi­
treaga povară a înarmărilor.
Cheltuielile militare ale S.UA. au
crescut pe cap de locuitor de la 3,5
dolari în 1914 la 250 dolari în 1955.
Impozitele plătite de către un sala­
riat din Statele Unite ale Amerlcii.
reprezintă cca. 1/3 din venitul său
şi întrec 50o/0‘ din cheltuielile des­
tinate alimentaţiei. Nici celelalte ţări
participante Ia blocurile agresive nu
au o ' situaţie mai bună. Dimpotrivă,
costul vieţii, impozitele şi mizeria
cresc an de an. *
?
Străduinţa guvernului sovietic de
rea înţelegerii şi prieteniei tra­
diţionale între Franţa şi Uniu­
nea Sovietică,
Biroul Confederaţiei Generale
a Muncii din Franţa (C.G.T.)
— cea mai mare organizaţie sin­
dicală din Franţa — a dat pu­
blicităţii o declaraţie în care a-
raiă că tratativele dintre con­
ducătorii U.R.S.S. şi Franţei au
dus la „rezultate pozitive Într-o
serie de probleme“.
„Tocmai de aceea, se subli­
niază În declaraţie, presa reac­
ţionară şi acei care în decurs
de mai mulţi ani au dus o po­
litică de război şi supunere ne­
condiţionată planurilor imperia­
liştilor americani, încearcă să
diminueze importanţa acestor
tratative“.
fel de uşurare“. Ziarul se plînge
de faptul că dificultăţile Franţei
în Alrica de Nord nu preocupă
cîtuşi de puţin pe aceşti parte­
neri.
Săptămînalul „Tribune des
Nations“ scoate în evidenţă fap­
tul că cercurile conducătoare a-
mericane încearcă să înlăture
orice legătură de „independen­
ţă“ între Franţa şi Maroc, pen­
tru a-şi realiza propriile lor
planuri în Africa de nord. Rea­
mintind că de trei săptămîni se
află la Rabat o misiune econo­
mică americană, „Tribune des
Nations“ îşi exprimă părerea că în care a subliniat dezvoltarea
Franţa ar trebui să urmărească prieteniei dintre popoarele
cu multă atenţie activitatea a- U.R.S.S. şi Egiptului.
cestei misiuni. 1 franceze anunţă că Pierre Men-
cere
organ care să poată discuta, in­
dependent de cele două guverne,
chestiunea formelor de unifica­
re. După părerea lui, nimic nu
se opune relaţiilor de egalitate
între participanţii la tratative.
Totuşi, una din condiţii ar tre­
bui şă fie oa în R.D. Germană
să participe la alegeri toate par­
tidele politice. In legătură cu
aceasta, Schmidt a afirmat că
planurile de interzicere a Parti­
dului Comunist 'din Germania
occidentală sînt nelalocul lor.
Garlo Schmidt a declarat că
Germană şi statele din Europa
de răsărit. Guvernul federal, a
adăugat el, trebuie să depună
a se pune capăt cursei înarmărilor
şi de a se realiza o destindere a
situaţiei internaţionale, este clara,
Măsurile luate imediat după termina
rea războiului prin demobilizarea
33 de contingente, precum şi atitudi
nea sa fermă şi consecventă pentru
dezarmare în toţi anii de după raz
boi, dovedesc limpede dorinţa de pa
ce a marelui popor sovietic, exprl
mată fidel de guvernul său.
încă în 1946, la propunerea guver­
nului sovietic, Adunarea Generală a
O.N.U a adoptat o holărîre cu pri
vire la reducerea generală a arma
mentelor şi interzicerea armelor ato­
pusă în practică, invocîndu-se de că­
tre puterile occidentale, diferite pre
texte. încercările consecvente ale U
niunii Sovietice de a se aj'unge 1a
un acord în privinţa dezarmării şi
îndeosebi în ce priveşte metodele de
control, s-au lovit de tot felul de
obiecţiuni din partea puterilor occi­
dentale.
Dîndu-şî seama ce pericol uriaş
prezintă pentru omenire armele ato­
mice şî cu hidrogen, guvernul sovie­
tic a propus, să se adopte o hotărîre
prin care să se interzică total armele
atomice şi cu hidrogen, să se înce­
teze producţia acestora şi să fie dis­
truse toate stocurile existente, iar
măreaţa descoperire a geniului um ’n
să fie folosită exclusiv în scopuri paş­ tului O.N.U. pentru dezarmare— în a-
nice. Dar puterile occidentale s-au
opus. Faţă de această situaţie U-
niunea Sovietică a propus să sa facă
măcar un prim pas în ?ceasta direc­
ţie, marile puteri' sa declare în mod
solemn că nu vor folosi armele ato­
mice şi cu hidrogen, fapt care ar
însemna condamnarea moral-politică
a acestor arme şl ar atenua primej'dia
Nr. 589
De iot
pm duminică
• PARIS. In Franţa ia am­
ploare mişcarea populară în fa­
voarea încetării ostilităţilor din
Algeria şi a reglementării aces­
tei probleme pe cale paşnică. In
majoritatea întreprinderilor au
avut loc zilele trecute acţiuni în
favoarea rezolvării paşnice a
problemei algeriene, la care au
luat parte muncitori comunişti,
socialişti şi reprezentanţi ai al­
tor partide de stînga.
• BEIRUT. Mubarak Zaruk,
ministrul Afacerilor Externe al
Sudanului, a declarat unui co­
respondent al agenţiei arabe de
informaţii că Sudanul nu va
adera la pactul de la Bagdad.
• AMMAN. Intr-un interviu a-
cordat corespondentului agen­
ţiei Reuter, Said Mufti, noul
prim ministru al Iordaniei a de­
clarat că Iordania va duce o po­
• ATENA. La 21 mai în par­
lamentul grec a început discuta­
rea politicii guvernului în pro­
blema Ciprului. Dezbaterea a
fost cerută de deputaţii din opo­
ziţie în urma. spînzurării la Ni­
cosia de către autorităţile en­
gleze a doi patrioţi ciprioţi.
• MOSCOVA. Guvernele Sue­
diei, Danemarcei şi Norvegiei,
au invitat pe N. A. Bulganin şl
N. S. Hruşciov să viziteze cele
trei ţări în prima jumătate a a-
nului 1957.
• CAIRO. La 22 mai, E. D.
Kiselev, ambasadorul U.R.S.S.
în Egipt, a înmînat ca dar din
partea guvernului sovietic un a-
vion „I.L.-14“, primului minis­
tru al Egiptului, Naser. Cu a-
cest prilej primul ministru egip­
tean a rostit o scurtă cuvîntare
• PARIS. Agenţiile de presă
des-France, ministru fără porto­
foliu în cabinetul Guy Mollef
şi-a prezentat demisia.
• VARŞOVIA. La invitaţia Mi­
nisterului de Finanţe al Republi­
cii Populare Polone a sosit la
Varşovia A. G. Zverev, minis­
trul Finanţelor al U.R.S.S.
• MOSCOVA. La 23 mai au
început lucrările unei conferin­
ţe pentru fizica fenomenelor
magnetice. La conferinţă parti­
cipă 700 de oameni de ştiinţă
sovietici precum şi oameni de
ştiinţă din Anglia, Franţa,
S.U.A. şi alte ţări.
• PEKIN. In ziua de 22 mal
arlilieria ciankaişistă de pe in­
sula Quemoy a bombardat in­
sula Taten. Artileria Armatei
Populare de Eliberare a răspuns
îndată focurilor tunurilor cian-
kaişiste.
• MOSCOVA. L'a 23 mai A.
Tarasov au primit delegaţia Fol"
ketingului (parlamentului) da­
nez. Cu această ocazie, M. P.
Tarasov şi G. Petersen, condu­
unui nou război şi folosirea armelor
atomice.
Este ştiut că această propunere
este sprijinită — în afară de tarile de
democraţie populară— -şi de alte ţări
dornice de pace, deoarece ea cores­
punde năzuinţelor tuturor popoarelor.
La această propunere, puterile oc­
cidentale nu puteau ridica obiecţiuni
,,de ordin practit", întrucît era vor*
ba de condamnarea moral politică a
acestor arme, şi de realizarea grab­
nică a unui acord îndreptat împotriva
războiului atomic. Acestea însă s-au
postat pe o poziţie negativistă afîr-
mînd că Uniunea Sovietică deţine
superioritatea în ce priveşte arma-
menteie clasice şi că nu vor accepta
interzicerea armelor atomice dectt
după o reducere substanţială a arma-
mentelor clasice.
Uniunea Sovietică a acceptat pro-
punerile făcute în acest sens de că-
tre puterile occidentale, dar acestea
Ia un moment dat n-au mai fost de
acord nici cu propriile lor propuneri.
Nici in subcomitetul O.N.U, peplru
dezarmare nu s-a putut ajunge Ia o
înţelegere tn această problemă deşi
Uniunea Sovietică a făcut şt de data
aceasta propuneri concrete, accepta­
bile, identice în fond cu propunerile
anterioare ale puterilor occidentale.
Subcomitetul O.N.U. pentru dezarmare
a devenit dealtfel prin activitatea sa
de tergivesare a sarcinilor ce ! s-au
încredinţat, nu un organ menit să
contribuie la dezarmare ci un para­
van pentru camuflarea cursei înarmă­
rilor. Este limpede că în situaţia a-
ceasta, cînd toţi membrii subcomite­
fară de U.R.S.S. — sînt parteneri ai blo.
cului Atlantic ar camufla cursa înar­
mărilor, Dar opiniei publice mondiale
îi esie clar că N.A.T.O. (organizaţia
tratatului Atlanticului de Nord) şi ce­
lelalte organizaţi: de acest fel au fost
şt vor rămîne organizaţii agresive în­
dreptate împotriva intereselor păcii şi
că aceste organizaţii în frunfe cu
N.A.T.O. generează zi de zi cursa
înarmărilor.
Guvernul sovietic — subliniază decla­
raţia — va lupta şi de acum înainfe
cu perseverentă penlru realizarea unui
fapieee noA&esct ** Semnalizare
automată instalată
Administraţie „chibzuită.11 (prusac) iar alţii că cel scurt la o uzină din U.R.S.S.
In urmă cu cîteva săptămîni (american). MOSCOVA. (Agerpres). —
senatul american în deosebita Iată însă că în persoana u- După cum relatează ziarul
sa „grijă“ pentru banul public „Pravda", la noua uzină con­
a refuzat Departamentului de nui industriaş, fost locotenent structoare de maşini din Kra-
colonel în armata hitleristă, s-a matorsk (Donbas) a intrat' în
stat alocarea unor sume nece­ găsit un al treilea prospector, funcţiune primul sistem din ţa­
sare coşurilor pentru hîrtii. care fiind un cunoscător în ale ră de semnalizare automată în
războiului, a atras atenţia Mi­ interiorul secţiilor.
După matura „chibzuinţă“, In sala dispecerilor este in­
nisterului de Război că indife­ stalat un tablou la care sînt
senatorii, cu inima împăcată, rent de lungimea lor, indis­ conectate toate maşinile-unelte
au votat „un micuţ supliment" pensabilii trebuie să aibă... fun­ din secţie. Două contoare înre­
de cîleva sute de milioane pen­ gistrează modul cum sînt folo­
lru experimentarea unor bom­ dul dublu. Şi ultimul are toa­ site capacitatea de producţie şi
te şansele să primească co­ timpul mecanic al fiecărei ma­
be nucleare. manda fiind un războinic ex­ şini, arată dacă au fost stabi­
lite tn mod raţional tehnologia
Un fard care scoate la iveală perimentat, care poate o să de prelucrare a pieselor şi re­
riduri gimul de aşchiere, dacă au fost
dovedească caracterul belicos bine alese sculele etc.
De curînd casele cosmetice Un semnal luminos anunţă
din Japonia au anunţat prin al indispensabililor. Adevărat imediat oprirea oricărei maşini.
„erou“. Fiecare muncitor de la maşini*
toate mijloacele de publicitate unelte dispune de un dispozi­
noul lor produs denumit „Far­ Comemorare de tristă \ tiv instalat pe un mic posta­
dul plasmă“ care „face să dis­ amintire ment care seamănă cu discul
unui reepetor telefonic. Dacă
pară semnele vîrstei“. Pétain. Dacă aţi întreba una s-a defectat o sculă oarecare
este suficient ca muncitorul să
Principala materie întrebu­ francez cinstit cine a fost acel f formeze numărul stabilit de
inţată la fabricarea aşa zis ce purta acest nume vă va răS-| cod, pentru ca semnalul lui să
„cosmeticului minune“ este punde cu siguranţă: „un tră-3 fie recepţionat la dispozitivul
de scule şi în sala dispecerilor.
sîngele. Cum şi-l procură fa­ dator al Franţei şi poporului] Printr-un alt număr convenţio­
nal, el poate chema la maşină
bricanţii ? Ziarul „La Nation ei“. I pe maistrul şi reprezentantul
serviciului control tehnic, poa­
Belge“ explică faptul în cîteva Pe trădători istoria îi infie-i te cere aducerea urgentă a unei
rînduri: Materie primă există rează, poporul îi detestă, iar > macarale pentru demontarea de
din belşug. Şomerii şi studen­ justiţia îi condamnă. | pe maşină a unei piese grele.
Cu ajutorul radiocomunicaţii-
ţii îşi vînd pentru cîţiva franci Iată însă că acest mareşali Ior, dispecerul ia măsuri pen­
colaboraţionist, trădător, care’ tru lichidarea cît mai grabnică
suta de grame de sînge. a opririlor utilajelor.
Comentariile sînt de prisos. în Franţa poporul li pomeneş-] Aparatul unical pentru con­
Fardul „minune“ scoate la i- te numele cu repulsie, şi-a gă-« trolul automat al funcţionării
veală riduri proeminente pe sit, după moartea lipsită de] maşinilor-unelte a fost executat
obrazul societăţii capitaliste ja­ glorie, oameni care să-l vene-j de colectivul Institutului de me­
reze. E vorba de confraţi întru« canică şi optică de precizie din
poneze. Leningrad. Chiar din primele
grade de dincolo de Pirineis zile de funcţionare a noului a-
O dispută „eroică“ oare, în biserica San José din | parataj s-a constatat că el ri­
dică cu cei puţin 15 la sută
Concurenta între industriaşi Madrid au participat la o sluj-1 productivitatea maşinilor-unel­
pentru a obţine comenzi din bă religioasă pentru pomenirea« te.
partea Ministerului lui Theodor lui Pétain. Ei sînt generalii] re s-a ridicat la înălţimea aş­
Blank (N. R. — Ministerul de franchişti Davila, Kindelan,] teptărilor, deşi terenul a fost
război din R. F. Germană) a Ungria şi Rios. foarte greu, Şcoala medie din
« Orăştie a învins Şcoala medie
din Teiuş cu 6-2.
dat naştere la 6 luptă „eroică“. Un loc şi un decor maj po-1
E vorba ce indispensabili vor trivit pentru comemorare" nici® Un joc de calitate a furnizat
folosi viitorii soldaţi ai noului nu se putea. Trădătorii,.ori un-| şi întîlnirea dintre echipele
Wermachţ. Taberele s-au îm­ de s-ar afla ei, orice limbă ara campioane ale raionului Petro­
părţit în două. Unii susţin că vorbi, au trăsături comune, ca-1 şani şi Sebeş, care au demon­
tipul cel mai indicat este lung racter asemănător.
I
S.U.Â. consideră O.N.U. o simplă anexă a sa
NEW YORK (Agerpres). can de a suprima dintr-un ra­
Intr-un articol intitulat „Este port supus F.C.A.F.E. capitolul
ONU un organism american?“» privind situaţia economică a R.
P. Chineze.
ziarul „La Tribune des Nations“
relevă atitudinea S.U.Â. faţă „Această chestiune — scrie
de acei funcţionari ai O.N.U, „La Tribune des Nations" —
care refuză să servească intere­ pune problema generală a drep­
turilor şi datoriilor funcţionari­
selor americane sau care îşi lor internaţionali şi a protejării
îngăduie să adopte puncte de lor împotriva intervenţiilor ar­
bitrare ale unei ţări care conşi-
vedere proprii. deră O.N.U. ca o simplă anexă
In această privinţă, ziarul el­ a sa".
veţian menţionează cazul lui Pe terenul Şcolii pedagogice
Lokanathan, fost secretar exe­ din Deva, se desfăşoară cam­
pionatele şcolilor medii (faza
cutiv al -Comisiei economice regională), la volei femenin şi
handbal masculin, la care parti­
.O.N.U. pentru..ţările .A s i e i ş i cipă echipele campioane din ra­
Extremului Orient (F.C.A.F.E). ioane.
Motivele demisiei, neexplica­ VOLEI. In primul meci al zi­
bile la început, ţinînd sea­ lei, s-au întîlnit echipele şcoli­
mă de poziţia lui Lokanathan,
pe care ziarul menţionat îl pre­
zintă ca fiind un eminent eco­
nomist indian şi a cărui acti­
vitate ca secretar executiv al
F.C.A.F.E. a fost apreciata în
mod public de către secretarul
general al O.N.U., s-au lămurit
ulterior. „La Tribune des Na-
tîcns“ subliniază că demisia lui
Lokanathan a fost impusă de
S.U.A., deoarece acesta a refu­
zat cererea guvernului ameri-
acord International reciproc accepta­ lor medii din Orăştie şi Alba- strat deosebite calităţi tehnice
bil cu privire la reducerea forţelor Iulia. Meciul a fost cîştigat de şi fizice. Scorul de 10-4 nu o-
armate ale statelor şi a unui acord echipa Şcolii medii din Orăştie glindeşte realitatea de pe teren,
cu privire la interzicerea armei ato­ cu scorul de 2-0. In meciul ur­ întrucît echipa Şcolii medii din
mice şi cu '-idrogen (termo-nucleare). mător, victoria a revenit echi­ Sebeş, deşi a pierdut jocul, s-a
Guvernul sovietic consideră că tn pei din Petroşani care a între­ ridicat întotdeauna ia valoarea
actualele condiţii sînt necesare măsu­ cut cu scorul de 2-1, echipa Şco­ adversarului.
ri practice, fapte care să demonstre­ lii medii din Deva. Jocurile vor continua în cursul
ze omenirii dorinţa de pace a gu­ zilei de astăzi.
vernelor. De aceia el a trecut la HANDBAL. După un meci ca­
măsuri concrete, hotărtnd să efectue­
ze pînă în anul 1957 o nouă redu­
cere a efectivului forţelor armate cu
încă 1.200.000 oameni în afara celor Sportivii din Bărăbanţ
640.000 de oameni demobilizaţi în
anul 1955, şi să reducă cheltuielile Cu ani tn urmă locuitorii sa­ Pînă la urmă Insă greutăţile ai
militare, să se treacă în coservare tului Bărăbanţ au fost lipsiţi de tost învinse. Maria Tripşa, Ani
375 de nave şi să desfiinţeze o serie bucuria de a avea un teren spor­ cuta Fleşer, Eva Szabo şi al
de şcoli militare. tiv sau un cămin cultural unde tele au înjghebat o echipă d
să-şi poată desfăşura activita­ volei — prima echipă femenin:
Opinia publică a primit favorabil tea. din satele raionului Alba.
această măsură. Ea dovedeşte mai
mult ca orice că Uniunea Sovietică Era însă pe marginea apei ce Azi, colectivul sportiv numă
este o parteneră consecventă şi nea­ coboară din munţii Zlatnei un ră peste 60 de membri activ
bătută a păcii şi înţelegerii între loc bun pentru teren. In­ care practică fotbal, volei, trîn
popoare. tr-o zi oamenii din Bărăbanţ tă, şah, tir şi atletism.
au venit aici cu sape, tîrnă-
Viaţa, evoluţia evenimentelor inter­ coape şi cazmale şi s-au apucat In cadrul ultimului concurs I;
naţionale pe calea înţelegerii între de lucru. Unii tăiau mărăcini, care au parlcipat — Spartachi
guverne confirmă cu tărie faptul că alţii nivelau pămîntul pe unde ada tineretului — Alexandri
în lume s-a produs un puternic cu­ era mai ridicat. A fost o zi de Sîntimbreanu concurînd la sch
rent în favoarea dezarmării şî a des­ muncă voluntară, zi urmată a- a ocupat locul III, Zică Nyara
tinderii pe mai departe a situaţiei in­ poi de altele. In jurul terenului, dy locul I la fete, Aurelian Da
ternaţionale. au fost făcute şanţuri pentru leş, nu şi-a găsit la trîntă vre
scurgerea apei. Apoi au fost unul pe care să nu-l aşeze o
Atît în declaraţia cu privire Ia plantaţi plopi şi sălcii plîngă- umerii pe podea, iar Tripşa Ma
tratativele duse de N. A. Bulganin şi toare. Mîini harnice au fixat ba­ ria n-a găsit rivală în jocul d
N. S. Hruşciov cu Anlony Eden, cit rele la terenul de fotbal şi la cel şah, faza regională.
şi în recenta declaraţie cu privire la
tratativele sovieto-franceze, se subli­ de volei, iar din loc tn loc au Acum, sportivii din Bărăban
niază că realizarea unui acord în fost fixate bănci pentru specta­ se pregătesc intens pentru corn
problema dezarmării, ar duce la în­ tori. S-au format apoi o echipă petiţiile de vară la care partid
tărirea încrederii între state, la des­ de fotbal şi una de volei. La pă cu toată dragostea. Ei şi-a
început a fost mai greu. Au propus să realizeze lucruri mar
tinderea încordării internaţionale şî trebuit să muncească, nu glu­ La Spartachiada de vară a ti
mă. Mulţi îşi mai aduc aminle neretului sînt hotărîţi, ca p
la uşurarea popoarelor de povara chel­ de primul joc de fotbal pe care lingă participarea celor 60 d
l-au pierdut cu scorul de 12-0. membri ce-i numără colectivii
tuielilor militare. să atragă încă 40 de tineri di
In mintea şi inima popoarelor, pă­ Au urmat alte întîlniri priete­ sat, care, în urma unor pregătii
neşti în care şi unii şi alţii au serioase să obţină rezultate ba
trunde lot mai puternic ideia că sal* avut de învăţat. Şt cei din Bă- ne.
răbanţ au învăţat. Acum echipa
vgirdarea picii este posibilă şi că răz­ de fotbal a colectivului „Recol­ __La Bărăbanţ începutul a tos
ta“ activează în campionatul ra­ făcut. De succesele obţinute d
boiul, cu întreg cortegiul lui de ne­ ional şi, Ia sfîrşitul sezonului sportivi se Bucură toţi ţăran
trecut a ocupat locul III. In ca­ muncitori din Bărăbanţ care vi
norociri, poate fi evitat. Pentru tri­ drul competiţiilor de fotbal or­ cu drag la terenul sportiv de p
ganizate de Consiliul regional malul apei ce coboară din munt
umful acestei idei militează azi în­ „Recolta“ sportivii din Bărăbanţ Zlatnei...
treaga omenire dornică de pacel au ieşit întotdeauna primii» N. C.
PETRE ŢI RĂU