Page 5 - 1956-05
P. 5
Hunedoarn-Dev« '
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI 1 In vizită ia un sanatoriu de noapte
^TASS transmite
1 Intr-una din zilele trecute, mă în tă lună. Am internat numai tinere
: ¦) dreptam cu paşi repezi spre sana rpuncitoare, şi de vreţi să staţi de
i • Ambasada U.R.S.S, în S.U.A. toriul de noapte al minei Anirioasa. vorbă, aveţi aici. pe craţerista frun
Era aproape de ora primului. In taşă Barabaş Rozalia, pe craţerista
tiaBsmului respinge afirmaţiile neîteme- tenţionam să stau de vorbă cu un Holhorea Maria, pe sudoriţa Lalu
iate ale Departamentului de ^ miner care a fost internat aici în Aurincaş cu sora ei... Aveţi de unde
cursul lunii — să-l. întreb cum se alege.
Stat. 1
Relaţiile anglo-sovletice sînt 1 simte, dacă e mulţumit cu îngriji Abia atunci m-am dumirit. Am
rea ce i se dă şi alte asemenea lu intrat în dormitorul în care Victori-
mal bune ca oricînd, cruri.
Hr. 533 Duminică 6 mai 1956 4 pagini 20 bani ţă Clinciu, „ştaigăriţa" cum îi spun
Arsul Am intrat în sufragerie. O masă minerii, împărtăşea colegelor de ca
întinsă, pregătită pentru prînz, îşi meră cu mult haz crîmpee din co
aştepta oaspeţii. înăuntru era cu pilărie. In paturile cu cearceafurile
35-a aniversare rat şi plăcut. Soarele, care de cîte- de un alb imaculat, Holhorea Ma
Fapte din întrecere va zile începuse să-şi trimită din ria şi Ignat Valeria ar ţi dorit poa
belşug razele binefăcătoare, îşi făcu te să se mai odihnească căci au fost
a partidului nostru Şi-au îndeplinit angajamentele loc şi aci, mîngîind perdelufele albe în schimbul de noapte, dar Victoriţa
înspumate şi odată cu ele, întreaga cu glumele ei, le-a făcut să ia şi ele
încăpere.
t parte la aşa-zisa „şezătoare a fe
Se împlinesc la 8 mai 35 de ani a înarmat masele cu viziunea cla t „Dar unde — or fi minerii ? — telor". Veselia „ştaigăriţei" stîrni
de la înfiinţarea Partidului Comu l La 1 Mai, coleotivui sta animatori au fost comu Andrei? Gheorghe, au con
nist din Romînia. Eroicul partid al ră a ţelului, le-a organizat şi în L m-am întrebat eu atunci. E linişte voie bună în toată camera. Pînă şi
comuniştilor a fost făurit în focul drumat pe făgaşul orînduirii noi, fiei C.F.R. Orăştie a rapor niştii Octavian Gheorghhi tribuit Ia în deplinirea anga peste tot. Cum oare, în luna asta Roji, craţerista, ce se văita că ea
socialiste. t tat ou mândrie partidului şi Ion Homarodeanu. jamentelor luate în cins nu e nimeni in sanatoriu ? Nu se nu poate servi la masă carne, fiind
puternicei lupte de clasă din ţara tea lui 1 Mai Aportul cel
noastră, ca urmare a avîntului re Tăria partidului nostru stă în l că şi-a depăşit angajamen ? mai de seamă la acest poate I” că nu-i dă voie doctorul din pricina
voluţionar determinat de Marea t tele Luate în cinstea mă suooes a fost adus de bri
Revoluţie Socialistă din Octom unitatea de nezdruncinat a rîndyrl- l reţei sărbători. Pină în 26 aprilie, co gada minerului Koompodi Iată însă că uşa bucătăriei se des ficatului, uită de micile-i necazuri şi
brie. Istoria partidului nostru se clor sale, în faptul că el este con lectivul de muncitori de Ioan, oare şi-a îndeplinit
împleteşte strîns, pas cu pas cu t Corespondentul voluntair la mina Lenea a extras chide şi în prag se înfăţişă bucătă risul ei deosebit de al celorlalte
întreaga istorie a luptelor pe care struit pe bazele ideologice, organi L Văităjeiki I, ne informează 1239 tone de cărbune pes planul lunar La 23 aprilie
le-a desfăşurat poporul muncitor zatorice, politice şi tactice ale le l te plan — toate cele 5 sec reasa Ana Plugar. fete, împrăştia şi mai multă voie
ninismului. Apărînd cu tărie uni toare tndeplmdnidu-şi sar şi de cele conduse de Su-
din patria noastră, în frunte cu tatea rîndurilor sale, partidul nos l în acest sens că staţiona cinile planificate. întrece — Bine aţi venit pe la noi, to bună.
clasa muncitoare, pentru a se scu tru a combătut şi a lichidat orice rea dintre ele a oiştigat-o ciu Iulian, Ziancu Constan
tura de jugul burghezo-moşieresc, C rea vagoanelor a fost re sectorul IV, oare a extras varăşă. N-aţi mai fost de multă vre Tinerele se îndreptară vesele spre j
pentru libertate, pace şi socialism. încercare de slăbire a acestei uni 665 tone Cărbune peste tin şi Dumea Florea, care
Sub steagul marxismului, condusă tăţi, orice abatere de la linia sa l dusă cu 8%, s-au realizat me. Vreţi să staţi de vorbă cu to sufragerie. Aici au fost servite cu o 1
de partid, clasa muncitoare, aliată au scos din adînduri 856
cu ţărănimea muncitoare a cucerit l economii la 273 vagoane varăşa responsabilă ? O chem ime supă gustoasă de carne cu tăieţei,
Í peste angajamentul luat şi
istorica sa victorie în lupta pentru diat... ¦ cu friptură în sos de usturoi şi ma
leninistă. Prin curăţirea rîndurilor t altele. Aceste realizări se In aceeaşi clipă, tovarăşa Mişki caroane, iar felul trei, tort.
sale de elementele oportuniste, L datoresc intensificării în plan. Realizările abţin/utp, tone de cărbune peste sar- Gabriela, responsabila sanatoriului, — Ieri am avut buşeuri, azi tort,
lichldatoriste, fracţioniste, partidul ne serie corespondentul cina piandifioată. apăru dintr-o sală alăturată.
şi-a întărit şi-şi întăreşte neînce l trecerii socialiste ai cărei îmi explică responsabila. Apoi adre-
l
l — Aţi venit să ne vizitaţi? Pof sîndu-se fetelor z is e : sînteţi mul- f
tat unitatea de acţiune, de voinţă, C Furnalele merg în plin tiţi dincolo, aici se pregăteşte acum (urnite fetelor?
răsturnarea regimului capitalisto- de gîndire. t masa de prînz. — Mulţumite,, răspunseră acestea
moşieresc şi pentru instaurarea
puterii democrat-populare. Unitatea de nezdruncinat a rîn l Pentru fiurtnalişfcii de la lunii mai, ei au obţinut de peste plan, iar echipa con — Aveţi mineri care intră acum în cor...
durilor partidului, tăria sa au ieşit L asemenea indici înalţi de dusă de Mocnaru Ion, 14,5 în şut ? am întrebat eu, Aş vrea să — Ba eu nu mulţumită, zise Roji,
Sub conducerea partidului, po cu prisosinţă la iveală cu prilejul l Căian, 1 Mai a însemnat utilizare ai volumului util tone de fontă mai mult de
porul nostru a obţinut succese ho- l un imbold în muncă şi al furnalelor. Cifrele depă cât prevăd sarcinile de stau de vorbă cu ei... care nu vorbea bine romineşte. La
tărîtoare în construirea bazei eco şirilor de plan, vin să ilus plan. O realizare deose
nomice a socialismului. întregul celui de-al II-lea Congres al P.M.R. l pentru viitor. Fumatei©, treze acest fapt. In pri bită în acest timp, a obţi — Cum să nu, îmi râspuse zim- mine nu vrei să dai carne... Ce dacă
cuprins al patriei noastre cunoaşte — ţinut la sfîrşitul anului trecut ma zi, depăşirea planului nut şi brigada lui Rina am bai la ficat ?
astăzi o puternică dezvoltare eco r de fentă a fost de 19,6%, Gheorghe, care a depăşii! bind tovarăşa Mişki.
nomică şi culturală. Numai în re l aceste agregate în care fo iar în ziua de 2 mai, în
giunea noastră, în anii puterii — eveniment de deosebită însem L cul nu se stinge niciodată, procent de 18,4%. planul du 27,2%. Fonta e- Am ieşit din sufragerie indreptîn- Această replică stîrni risul gene
populare s-au deschis şi s-au re du-ne spre holul ce duce la dormi ral al fetelor. Roji nu ştiuse deloc.
deschis o serie de mine, s-au con nătate în viaţa partidului ca şi a lrt au funcţionat şi-n zilele Echipa lui Bturlea Iosif laibocaită în aceste zile, a toare. Şi aici, ca de altfel peste tot, lim.ba romînă cînd venise la Ani-
struit termocentralele de la Paro- întregului nostru popor muncitor. l cînd toţi oamenii sărbăto de la furnalul I a repur domnea aceeaşi curăţenie străluci noasa şi acum învăţase destul de
şeni şi din Hunedoara, o uzină tat primul succes din noua fost de bună calitate. La
cocso-chimică şi furnalele 6 şi 7 însemnătatea istorică a Congre L reau ziua de 1 Mai. Fur lună. In primele două zile, toare. Ceva însă, m-a făcut să mă bine să vorbească. Ştia că fetelor le
din aceeaşi localitate, semi-cocse- sului al II-lea al partidului nostru L nalişbii au continuat atun ea a dat 14 tone de fontă cele două furnale, nu s-a
ria de la Căian, fabrici, etc, au constă în faptul că el a demonstrat opresc nedumerită. Dinlr-unul din place mult cum se exprimă ea...
luat fiinţă numeroase gospodării justeţea deplină a liniei generale a C ci şirul succeselor în din dat nicd un procent de fon dormitoarele sanatoriului, se auzeau Nu am stat. prea mult in ziua a-
agricole de stat şi colective, şi t stea măreţei ziile, îmdepli
s-au înscris nenumărate realizări partidului, a elaborat un program tă declasată. voci de femei, rîsete, voie bună. ceea la sa/iatoriu, dar am plecat cu
remarcabile pe tărîm cultural şi de muncă şi de luptă a partidului t ndnd planul lunar în pro
social la oraşe şi sate. In aceşti şi a întregului popor, chezăşuind C porţie de 108%. — Dar ce se-aude, cine e înăun inima plină de bucurie, văzînd încă
ani au apărut pe harta regiunii l odată cit de frumoasă este viaţa ti
noi oraşe ca Uricani şi Oraşul noi victorii în construirea econo l In primele două zile ale tru ?...
Muncitoresc Hunedoara. Responsabila zîmbi cu tîlc şi-mi nerelor muncitoare de azi. care nu
miei socialiste, în înflorirea cultu l poartă grija zilei de mîine.
Toate aceste realizări sînt opera l spuse :
poporului muncitor condus şi în rii şi ştiinţei, în creşterea bunei t
drumat pas cu pas de partidul cla stări a poporului, în întărirea con t întrecerea continuă — Iată minerii noştri din aceas LUCIA LICIU
sei muncitoare pe linia înfăptuirii tinuă a partidului şi a statului de t
politicii partidului, inspirată din
învăţătura leninistă. Datorită mun mocrat-popular, în apărarea păcii l Au tredut doar câteva vor s-o cinstească cum se biruitori. Diferenţa însă Raionul Hunedoara a terminat însămînţările de primăvară
cii partidului în Republica Popu şi securităţii patriei. l zile de când laminariştii
lară Romînă s-au creat noi reiaţii l cuvine. Laminorişth din nu e mare, doar 0,14 pro
între poporul romîn şi naţionalită cCongresul ai II-lea al partidului t hunedoreni au sărbătorit schimbul lud Constantin cente. Rezultatul e îmbu Sub îndrumarea permanentă a or ra zilei de 30 aprilie, în întreg ra
ţile conlocuitoare, relaţii de prie ziua de 1 Mai, şi noi suc Peitim, se întrec cu cei din curător pentru to ţi: în nu ganelor de partid şi de stat, colec ionul Flunedoara, au fost arate şi tn-
tenie şi convieţuire frăţească. a demonstrat tăria de granit a par schimbul lui Amdrăşescui mai trei zile ei, au dat în tiviştii, membrii întovărăşirilor agri sămînţate peste 9.700 hectare cu orz
tidului, coeziunea indisolubilă a t cese au înscris în bătălia Gheorghe. In adeastă pe- cole, ţăranii muncitori cu gospodă şi ovăz, cartofi, sfeclă de- zahăr, po
Victoriile obţinute de poporul rîndurilor sale, legătura sa vie cu t întrecerii. Se apropie doar rii individuale şi mecanizatorii din rumb şi alte culturi. Astfel, raionul
nostru pe calea construirii orîndu- masele cele mai largi ale poporului l aniversarea partidului şi ei rioadă, tot primii au ieşit plus 135 tone laminate G.A.S. şi S.M.T., au folosit cu pri
irii noi, socialiste, confirmă în l cepere timpul bun de luoru şi în Hunedoara a terminat însămîntă-
mod strălucit teza leninistă după muncitor. l •k ? treaga capacitate a tractoarelor, ma
care forţa partidului stă în legă Í şinilor agricole şi atelajelor, grăbind rile din primăvara acestui an. Frun
Dezbaterile Congresului au do l Deşi calendarul arăta 4 deau zâmbind: „21 mal". de oţel special pe care au astfel cu mult ritmul însămînţărilor
vedit creşterea nivelului politico- Desigur rămîneai nedume dat-o în ziua aceea, era de primăvară. taşe în oampanie sînt comunele Cris-
r rit şi îi contraziceai, deoa în contul zilei de 21 mai.
ideologic al membrilor de partid, mai, dacă întrebai pe oţe- rece erai sigur că ai drep Calendarul lor de produc Datorită atestui fapt, pînă în sea- tur, Sîntandrei, Băcia şi Căian.
l tate. Dar şi ei aveau drep ţie intreeuse pe cel al
înaltul lor simţ de răspundere, ho- t larii lui Junca Florian, tate, fiindcă prima şarjă vremii. A. BALINIŞTEANU
tărîrea lor fermă de a învinge orice l Haiduc Florian şi Ornată corespondent
cgreutăţi, devotamentul lor faţă de t Pasau, de la oţelăria elec
popor, faţă de cauza socialismului. trică, ce dată e, îţi r^spun-
l
cUn eveniment de covîrşitoare im l Legume şi zarzavaturi pentru oamenii muncii
portanţă în viaţa partidului nostru La biblioteca studenjilor din Petroşani Organele agricole din raionul Alba Datorită creşterii suprafeţelor însă
ca şi a tuturor partidelor comunis L au depus în acest an o muncă stărui mînţate, unităţile „Aprozar“ şi „A-
te şi muncitoreşti l-a constituit t toare pentru mărirea suprafeţelor în- gevacop” şi-au îndeplinit şi depăşit
Congresul al XX-Iea al P.C.U.S. L Nu mai e mult pînă la dispoziţie, pumându-Le la alte asemenea forme de
învăţămintele preţioase ale Con L oînd studenţii Instituitului îndemână un mare număr popularizare. Biblioteca nu planul de achiziţii şi au început să
t mără 765 Cititori perma sămînţate cu legume şi zarzavaturi. livreze centrelor muncitoreşti însem
tura sa indisolubilă cu poporul, gresului al XX-lea al P.C.U.S., au l de Mine „Gh. Gheorghiu- de cărţi şi reviste de spe Dovada acestui lucru este faptul că nate cantităţi de legume şi zarzava
iar forţa poporului în unirea sa constituit pentru partidul nostru un cial haite. Zilnic intră şi turi timpurii. Astfel, numai în de
strînsă în jurul partidului. îndemn pentru întărirea caracteru Í Dej“ din Petroşani vor in ies din rafturile bibliotecii nenţi din care zilnic o suprafeţele însămînţate pînă în ziua cursul lunii aprilie, O.C.L. „Aprozar“
lui colectiv al conducerii, pentru peste 400 volume. Alba-Iulia a achiziţionat şi expediat
Realizările obţinute au fost tot dezvoltarea continuă a democra t tra în sesiunea examene frecventează peste 200. de 4 mai, depăşesc cu peste 60 de la Hunedoara şi Cugir 2823 legături
odată un prilej temeinic pentru po ţiei interne de partid, pentru în In scopul de a ţine ceapă verde, 129 legături usturoi ver
porul nostru de a verifica justeţea tărirea unităţii partidului şi disci t mereu cititorii la curent de, 272 kg. spanac şi 405 kg. salată,
politicii partidului, de industriali plinei de partid, pentru îmbunătă t lor de sfârşit de an. In ou cele mai noi cărţi apă Colectivul biblioteci se stră hectare pe cele din anul trecut. Cu adică cu 6% mai mult decît în pe
zare socialistă, de dezvoltare cu ţirea activităţii organelor conducă rute, colectivul de muncă rioada corespunzătoare a anului tre
precădere a industriei grele, de toare de partid. l vederea acestui însemnat al bibliotecii a organizat duieşte să muncească in aşa mult şi-au mărit loturile cultivate cu cut.
transformare socialistă a agricul C vitrine cu coperte falsei, şi
turii, de ridicare continuă a nive Trecînd în revistă, cu prilejul ce t eveniment, ei se pregătesc fel încât toţi studenţii in legume şi zarzavaturi gospodăriile
lului de trai material şi cultural al lei de a 35-a aniversări a înfiinţării
celor ce muncesc. P.C.R., victoriile obţinute sub con t cu sârguinţă. De un real stitutului să se numere agricole colective din satele Cistei şi
L
folos în această direcţie le printre cititorii frecvenţi Obreja precum şi ţăranii muncitori
t
din Tei.uş, Miceşti, Bărăbanţ, Şard,
l este biblioteca institutului ad bibliotecii.
t care le stă în permanenţă I Oarda şi altele.
L
t
Pe baza rezultatelor dobîndite ducerea înţeleaptă a partidului cla
poporul nostru s-a convins că dru sei muncitoare, poporul muncitor Pentru 32D miliarde kilovaţi/ore intr-un an
mul indicat de politica partidului al patriei noastre păşeşte cu şi mal VUmm&a Javi&ticâ
— întemeiată pe învăţătura mar- multă hotărîre la traducerea in
xist-Ieninistă, pe experienţa stră viaţă a Directivelor celui de-al II-
lea Congres al partidului, pe dru
lucită a P.C.U.S., a construcţiei so mul spre un puternic avînt al eco Locomotivă atomică ferite unele de altele, a fost ales reac La secţia de asam
cialiste în ţara noastră şi în cele nomiei naţionale, pentru ridicarea torul de tip eterogen cu moderator de blare a uzinei de tran
lalte ţări ale lagărului socialist — nivelului de trai al maselor. V. Şaikov şl A. Stepanov, absolvenţi grafit. Ca agent termic primar a fost ales sformatori din Zapo-
este singurul drum spre bunăstare ai şcolii tehnice superioare „Baumari' din sodiul, iar ca combustibil — uraniul na roje, este construită o
şi fericire. Cu prilejul aniversării partidului Moscova, au elaborat o interesantă lu tiv concentrat pînă la 2% de uraniu 235. staţie experimentală,
oamenii muncii în frunte cu comu crare de diplomă. Recent, ei au susţinut utilată cu o aparatu
In cei 35 de ani de existenţă niştii îşi string şi mai mult rîndu- cu succes in faţa comisiei de examinare Locomotiva are posibilitatea să parcur ră care este destinată
partidul nostru a acumulat o bo rile în jurul partidului hotărîţi să de stat proiectul unei locomotive ato gă 1.000 km fără să se alimenteze cu apă pentru încercarea tran
întărească neîncetat orînduirea de- mice de 6.500 C.P. pentm trenuri de Rezervele de combustibil sînt suficiente sformatorilor de for
gată experienţă în lupta grea dusă mocrat-populară şi baza ei — ali marfă. pentru funcţionarea instalaţiei timp de ţă cu tensiune de
anţa clasei muncitoare cu ţărăni 7.200 de ore. 4.000 kilovaţi. In fo
împotriva exploatării burghezo-mo- mea muncitoare, să dezvolte şi să Proiectanţii au intîmpinat cele mai t e : transformatorul
mari dificultăţi la alegerea tipului şi di Locomotiva se compune din două secţii
şiereşti, a dictaturii fasciste, a ile întărească legăturile frăţeşti în mensiunilor reactorului. Ca urmare a stu- Prima cuprinde reactorul şi instalaţia de
cazan, iar cea de-a doua — turbina de
galităţii şi terorii sîngeroase, în tre poporul romîn şi naţionalită abur, condensatorul şi dispozitive auxi
lupta pentru făurirea alianţei cla ţile conlocuitoare, să apere ca lu
sei muncitoare cu ţărănimea mun
citoare, pentru făurirea şi consoli
darea statului democrat-popular. mina ochilor cuceririle măreţe ob llerii mai multor scheme vrinciplal di- liare. de curent electric
Elaborînd linia sa politică în di ţinute sub conducerea şi pe calea perfecţionat, destinat
feritele etape ale revoluţiei, parti indicată de partid, făcînd din pa A 13-a turbină „Kuibîşev 44 pentru expedierea lui
dul clasei muncitoare a dus o uria tria noastră o ţară tot mai puter la linia de tensiune
şă muncă de lămurire a maselor nică şi mai înfloritoare, un stat al electrică Kuibîşev-
cu privire la politica sa. Partidul belşugului şi al culturii înaintate. Moscova, înainte de
încercare.
Sărbătorirea zilei presei comuniste
Cu prilejul zilei presei comuniste, din localităţile Ilia, Sebeş, Brad şi Stafiuni meteorologice automate în derivă
redacţia ziarului ,,Drumul socialis Haţeg. In cadrul acestor întîlniri, re
mului“ a organizat în ziua de 4 mai dactori ai ziarului au prezentat dări Maşinile aviaţiei polare au transportat instalate aparate meteorologice, precum
întîlniri cu cititorii şi corespondenţii de seamă, după care au urmat dis în / rctica centrală radiofaruri automate şi posturi de radiorecepţie şi radioemi-
cuţii. Tot în aadrul întîlnirilor, nu în derivă, destinate observaţiilor asupra sie; sub gheaţă, în apă, intr-un balon
stării gheţurilor în derivă. In bazinul închis ermetic sînt instalate mecanismele
> Adunare publică meroşi corespondenţi ai ziarului In noul cincinal capacitatea centralelor electrice ci> turbine se va mări aproxima Arcticii centrale au fost instalate zeci de de comandă şi sursele de alimentare.
„Drumul socialismului“ au fost pre tiv de 22 ori, cea a centralelor hidroelectrice de 2,7 ori Printre marile centrale hidro asem.enea faruri. Cu ajutorul unui radio-
Joi, 10 mai orele 19, Comi miaţi pentru contribuţia adusă de ei electrice care vor fi date în exploatare în toată capacitatea iot, va R centrala hidro far şi al staţiunilor goniometrice de pe De patru ori în 24 de ore, în scopul
tetul regional de luptă pentru la îmbunătăţirea activităţii ziarului. electrică Kuibîşev. Muncltoriii uzinei de metal „Stalin” (Leningrad) au Început lu litoral, lucrătorii ştiinţifici ai Institutu transmiterii de date, radioul se conec
pace, organizează în sala ci Printre aceştia se află tovarăşii: Liciu crările la cea de a 13 turbină „Kuibîşev". lui arctic îşi pot face în orice moment tează în mod automat printr-un mecanism
nematografului „Filimon Sîr- Lucia, Cnasca Iosif, Moţ Nicolae, Do- o imagine destul de complectă a derivei de ceasornic. De la o staţiune radiogonio-
bu“ din Deva o adunare publi brotă Maria, Farcaş Petru, Andraş In foito ; In atelierul de turbine unde se lucrează la a 13-a turbină pentru hidro gheţurilor polare pe mari distanţe. metrică de pe litoral sau dintr-un avion
că. Cu această ocazie un de Gheorghe şi alţii. electrocentrală. în zbor se poate face un apel selectiv şi
legat al Comitetului Naţional La Institutul artic a fost elaborată de atunci automatele transmit informaţiile
pentru Apărarea Păcii din In după-amiaza zilei de 5 mai, în asemenea o nouă construcţie originală de cerute asupra situaţiei în regiunea de
R.P.R. va vorbi despre „Impor sala „Filimon Sîrbu“ din Deva, a staţiune meteorologică în derivă care poa rivei.
tanţa lucrărilor Sesiunii extra avut loc o adunare festivă închinată te funcţiona timp de un an fără perso
ordinare a Consiliului Mon Zilei presei comuniste. Despre însem nal de.deservire. Staţiunea este portativă. Prima staţie meteorologică automată in
dial a! Păcii de Ia Stokholm". nătatea acestei zile a vorbit tovară Ea este prevăzută cu aparate care mă
şul Ioan Sîrbu, redactor şef al zia soară în mod automat temperatura ae derivă care a şi trecut prin încercări
După conferinţă, va rula fil rului, presiunea atmosferică, viteza şi
mul „Stele pe aripi“. direcţia vintigvl. Pe un şasiu special sînt multilaterale, va fi transportată în cel mai
rului „Drumul socialismului“. scurt timp la staţiunea în derivă „Po-
lul-Nord-i’’.