Page 6 - 1956-05

Pag. 3 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 583

Sub steagulpartidului — S38 de ani de fa raaşferea iui

KARL MA R X

M. BENIUC * C on trib u ţia noastră la în d e p lin ire a KarI Marx s-a născut la 5 mai ştiinţifică. Prin aceasta s-a obţinut
1818 în Germania — oraşul Trier. una din cele mai mari victorii din
S fÓ -L L Viaţa Iul este un exemplu de uriaşă istoria gîndirii omeneşti.
activitate creatoare închinată în în­
Ca boabe de aur pe lespezi de piatră, Directivelor celui de al ll-lea Congres tregime clasei mun­ Marx a formulat primul ideia dic­
citoare, activitate ca­ taturii proletariatu­
Ca focul veşnic pîlpăind pe vatră, re îmbină organic lui ca instrument o-
gîndirea ştiinţifică ge­ bligatoriu al con­
Numele voastre sună-n veşnicie al partidului nială cu lupta prac­ struirii socialismului.
tică revoluţionară. El a arătat clasei
Vasile Roaită, Ilie Pintilie. ^ muncitoare că izvo­
Marx a fost fonda­ rul forţei sale in­
Ca vîntut primăverii prin cireşi-n floare, Directivele celui de-al II-lea Con­ pe locomotive, iar normele pentru torul teoriei socialis­ vincibile, constă in
mului ştiinţific,, şi unitatea intereselor
Ca o ţîntină tresălind in soare, ţi gres al P.M.R., prevăd ca în 1960 plata muncii s-au fixat pe partide. organizatorul luptei sale de clasă, în
Biroul organizaţiei de bază a desfă­ revoluţionare a mun­ solidaritatea interna­
Numele voastre sună-n veac de veac producţia de fontă să crească de şurat o susţinută muncă politică citorilor. Vreme înde- ţională a muncitori­
cca. 2 ori, cea de otel de 2-2,2 ori şi pentru întărirea disciplinei şi dez­ lugată a fost condu­ lor împotriva duşma­
Filimon Sirbu, Donca Simo, Ianoş Herbac, ' voltarea spiritului de răspundere în cătorul asociaţiei se­ nului comun — ca­
cea de laminate finite cu 85-90% fa­ rîndul personalului din transporturi. crete de propagandă pitalismul. Aceste
Numărul vostru e neştiut de mare, ¦ tă de anul 1955. cu numele de „Liga principii ale interna­
Ca plugurile primăvara pe ogoare, Rezultatul acestor măsuri este că, Comuniştilor". Din ţionalismului prole­
Ca pădurea coşurilor de fabrici în oraş, Siderurgiştilor hunedorenl, Ie re­ spre deosebire de luna ianuarie a.c, însărcinarea acestei ligi, Marx şl
' \ Ca riurile ţării, ca munfii ei uriaşi. vine sarcina de a contribui în mare cînd furnalele au mers cu capacitate Engels au alcătuit celebrul „Mani­ tar, şi-au găsit minunată expresie în
măsură la realizarea acestor preve­ redusă din cauza transporturilor, in fest al Partidului Comunist" apărut lozinca care însufleţeşte de peste un
La Griviţa liniată cu şine de fier, deri. încă de la publicarea Directi­ luna aprilie furnalele au mers în în februarie 1848. In această operă, secol lupta clasei muncitoare: „Pro­
Printre cazane şi strunguri, în orice atelier. velor, comitetul de partid al combi- plin, iar locaţiile care altădată se este expusă cu o limpeziciune şl o letari din toate ţările uniţi-vă!”.
' natului, cu ajutorul dat de Comite­ ridicau la sute de mii de lei au fost precizie genială concepţia clasei
Numele voastre sînt însemnate cu sînge, tul regional de partid, a organizat muncitoare despre lume. Ea îmbră­ învăţătura lui Marx, în decursul
Nepieritoare, adînce. studierea documentelor Congresului. reduse la zero. ţişează toate domeniile vieţii socla- istoriei a avut înverşunaţi duşmani.
Muncitorii din combinat, în urma ie, este cea mai cuprinzătoare şi cea Burghezia s-a năpustit asupra sa
1 In cimitirul Doftanei vîntişl de toamnă acestui studiu, au venit cu propuneri Comitetul de partid a îndrumat mai adîncă teorie — teoria rolului căutînd s-o nimicească, să-i tocească
concrete de măsiiri care să asigure organizaţiile de bază să se ocupe de istoric al proletariatului ca făuritor ascuţişul. In ciuda tuturor atacuri­
Trece prin prunii uscaţi şi ingaimă al societăţii comuniste. lor, în răstimpul scurs de la moar­
traducerea în viată a sarcinilor ce răspîndirea experienţei înaintate. De tea lui Marx, ideile marxismului s-au
Doine de fale cu lacrimi de bucurie Teoria genială creată de Marx şi dovedit a fi de neînvins.
revin combinatului. Engels — comunismul ştiinţific — a
Peste mormintele voastre cu floare tirzie. pildă, s-au organizat schimburi de devenit o forţă care determină miş­ Omenirea a avut fericirea ca ope­
carea a sute de milioane de oameni ra lui Marx şl Engels să fie conti­
¦r’ t Prin organizarea de colective la experienţă între brigăzile de oţelari de pe globul pămîntesc. nuată de titanul gîndirii şi acţiunii
Linotipistul bate cu drag numele vostru. locuri de muncă, care au cuprins şi s-a generalizat iniţiativa maistru­ revoluţionare — marele Lenin şi dis­
Aproape 40 de ani a lucrat Marx cipolii săi. Lenin a dat lovituri ni­
Elevul in şcoală-i învaţă tîlcul şi rostul, cca. 600 tovarăşi, s-au făcut peste lui Josan Gogu de a da 600 şarje la monumentala sa lucrare — capo­ micitoare tuturor curentelor duşmă­
doperă a ştiinţei mondiale — „Ca­ noase ale marxismului, dîndu-i o
Artistul vă-întruchlpează-n materie, în vers, 400 propuneri de măsuri tehnico-or- rapide pe schimb anual, avînd ca ur­ pitalul". Dovedind că izvorul bogă­ dezvoltare multilaterală. Pe baza a-
ganizatorice. De asemenea, în pri - . mare creşterea numărului de şarje ţiei capitaliştilor este plusvaloarea cestel învăţături, a fost făurită cea
Ostaşul la voi se gîndeşte în mers. t mul trimestru al acestui an, s-au în­ — munca neplătită a muncitorilor — mai puternică armă pentru dezrobi­
registrat 118 propuneri de inovaţii că scopul producţiei capitaliste este
Căzuţi cu arma în mină ori cu picioarete-n lanţuri, rapide de la 105 în luna ianuarie la stoarcerea a cit mai multă plusva- rea oamenilor muncii, partidul de
In celule umede ori in băltoace de sînge în şanţuri, dintre care se aplică 105 aducînd 218 ţn luna, aprilie. loare prin exploatarea maselor mun­
Plaiurile ţării cu strămoşeşti oseminte combinatului economii antecalculate tip nou al clasei muncitoare, ale că­
Comitetul de partid a pus un mare citoare, „Capitalul" a rostit sentin­
V-au înscris in brazdele lot sfinte. * accent pe mărirea productivităţii rui principii sînt întrupate în marele
în valoare de 4.360.000 lei pe an. muncii şi reducerea preţului de cost. ţa de moarte a orînduirii burgheze,
Pe baza propunerilor făcute, or­ In acest sens, organizaţia de bază Partid Comunist al Uniunii Sovie­
ganizaţiile de bază în adunări ge­ laminoare a analizat în adunare ge­ demonstrind ştiinţific că orînduirea tice.
Hrisoavele inimii vă străjuiesc nemurirea. nerale deschise, au întocmit planuri nerală problema productivităţii mun­
Vă leagănă legendele şi firea. de măsuri pentru sprijinirea reali­ cii, iar la furnalul 6 s-a analizat capitalistă este condamnată inevita­ Partidul nostru şi celelalte partide
Inima voastră a îmbujorat zarea, zării lor în producţie. Prin pune­ problema reducerii preţului de cost.
Braţul vostru a despicat întunecarea. rea în practică a acestor măsuri, Ca urmare a însuşirii documen­ bil Ia pieire şi că victoria socialis­ comuniste şi muncitoreşti din lume
multe propuneri au devenit fapte. telor şi a măsurilor luate pentru îm­
De unde-aţl căzut şi v-aţl stins De exemplu, la O.S.M., din cele 27 bunătăţirea muncii politice, în pri­ mului este pregătită de legile obiec­ se călăuzesc cu consecvenţă după
Gloria cu aripi de flăcări s-a desprins, de măsuri cuprinse în plan, s-au rea­ mele patru luni ale acestui an, oţe-
Tara s-a făcut mai luminoasă, mai harnică, lizat şi sînt în lucru pînă în pre­ larii au dat peste plan 4.015 tone tive ale dezvoltării capitalismului. învăţăturile marxism-Ieninismului şi
Viaţa mai bogată, mai darnică. zent 21, printre c a re : automatiza­ oţel, laminatorii 4.070 tone, iar fur­
rea regimului termic la cuptorul nr. 5 nalul nr. 6, a dat peste plan de la Descoperind legile de dezvoltare a văd în aplicarea acestor geniale idei.
De sub steagurile ridicate în slavă,
Din sufletut mulţimii revărsată ca o lavă şi supraîncălzirea aburului la 280- începutul anului, 4.088 tone fontă,' societăţii, Marx a creat concepţia în însuşirea şl folosirea experienţei
Numele voastre se încheagă-n cîntare,
Se înalţă, se-amestecă cu avioanele in zare. grade în vederea măririi productivi­ atingînd cel mai înalt indice de uti­ materialistă a istoriei, aşezînd pen­ neasemuite a marelui Partid al Uni­

tăţii cuptoarelor. Pentru aplicarea lizare- obţinut vreodată în ţara noa­ tru prima oară cunoaşterea socie­ unii Sovietice, izvorul forţei lor, che­

tuturor măsurilor tehnico-organiza- stră. tăţii omeneşti pe o trainică temelie zăşia victoriei socialismului.

Treaptă de granit spălată cu sînge şi cu lacrimi, torice, biroul organizaţiei de b'ază In anul 1.956, în temeiul Directi­ GH, POPESCU
Pas pe drum slobod, izvor de sfinte datini, O.S.M. a repartizat sarcini concrete velor Congresului, combinatul tre­
Sînteţi lumini aprinse în inimă la noi. membrilor de partid, la locurile de buie să dea patriei cu' 52.000 tone
Fală a Partidului, nemuritori eroi. muncă, iar agitatorii organizaţiei au fontă, 10.000 tone oţel şi 6.000 tone
fost instruiţi de ingineri şi tehnici­
EUGEN FRUNZA eni în problemele reducerii preţului laminate mai mujt decît în anul
de cost, creşterii productivităţii
1955. Rezultatele dobîndite în pri­

muncii, etc. Acest lucru l-au făcut mele patru luni, dovedesc că side- Transformarea socialistă a agriculturii -- sarcină
principală a organizaţiilor de partid
0 -m .n şi organizaţiile de bază de la fur­ rurgiştii noştri sînt fiotărîţi să reali­
nalul 6, laminoare, turnătorii, aglo- zeze aceste sarcini, contribuind ast­
merator şi altele.
Mă-nclin in faţa ta, mărite soare, Una din cauzele care mult timp fel la îndeplinirea prevederilor Di­ Raionul Orăştie, avînd un caracter bune Ie-a obţinui organizaţia de bază
Stăpin al zilei, veşnică dogoare; rectivelor celui de-al II-lea Congres. mai mult ?agricol,.Comitetului raional din Tupmaş, .unde a fost atras tot sa­
De mii de mii de ani tu globul sameni a frînat folosirea deplină a capaci­ de partid, îi revine sarcina să lupte tul în gospodăria agricolă colectivă.
Cu forţa care naşte flori şi oameni... tăţii de producţie a furnalelor şl cup­ Comitetul de partid, prin organi­ pentru "continua “ dezvoltare a agri­
zaţiile de bază, va sprijini lupta culturii- — prin-mărirea-producţiei la Paralel cu, m unca.de creere de noi
toarelor Martin, a fost proasta o r-, "furnaliştilor, oţelarilor, laminaforilor hectar şi creierea de noi gospodării unităţi socialiste, comitetul raional de
Mă-nclin şi-n faţa ta, lună sfioasă, ganizare şi funcţionare a transpor-, .j}i celorlalţi, muncitori- din combinat, colective şi întovărăşiri — şi pentru partid s-a ocupat şi de întărirea eco­
Stăpina nopţii, veşnică mireasă; turilor interne. Comitetul de partid, pentru a da patriei mai mult metal, întărirea din punct de vedere econo­ nomică şi organizatorică a gospodă­
De mii de mii de ani la căpătîi 'X a îndrumat conduceea combinatului mai ieftin şi mai. bun. mic ,şi organizatoric a celor existente. riilor agricole colective şi a întovără­
Tu stai de strajă dragostei dinţii..: şi organizaţia' de bază de la trans­ Timp îndelungat, în raionul Orăştie, şirilor exisţenîe, pentru ca ele să con­
BOGDAN PETRU munca politică pentru îndeplinirea di­ stituie centre de atracţie pentru ţă­
porturi să studieze situaţia şi să ia feritelor campanii agricole nu a fost ranii muncitori. Organizaţiile de bază
Şi vouă, miriadelor de stele, seoretarui comitetului de partid împletită cu cea de creierea de noi din gospodăriile agricole colective şi
Mă-nchin cu toată zestrea frunţii mele; gospodării colective şi întovărăşiri. întovărăşiri,- îndrumate de comitetul
Lucind — fîntîni de aur — peste vremuri, măsuri corespunzătoare. Ca urmare, ai Combinatului siderurgic din raional de partid, au desfăşurat o mun­
Voi ştiţi vrăji al harpei dulce tremur... Pentru întărirea organizaţiilor de că mai susţinută pentru întărirea dis­
s-a făcut planul zilnic de transport Hunedoara bază săteşti, comitetul raional de par­ ciplinei în muncă a colectiviştilor şi
tid a selecţionat un grup de activişti pentru atragerea de noi familii în
Dar nu I al slavei cînt, cel mai arzind, Partidul ne-a creat condiţii bune de învăţătură cu experienţă, oare au fost trimişi să gospodăriile colective şi întovărăşirii.
Nu vouă vi se cade-n primul rîndt muncească în satele unde ne-am o- Agitatorii din gospodăriile agricole
Nu vouă, mii de sori, minuni de foc Prin lupta neclintită a Partidului vi. Cele 7 clase pe oare le voi absolvi rientat să creăm noi unităţi socialis­ colective, au stabilit o legătură mai
Străluminînd al spaţiilor joci... Muncitoresc Romîn, ni s-au creiat şi în curînd, îmi vor da dreptul să ur­ te. Sub îndrumarea membrilor birou­ strânsă cu ţăranii individuali. Ei le-
nouă, pionierilor de azi, condiţii de mez o şcoală medie sau profesională, lui raional de partid, aceste colective au arătat cu exemple concrete reali­
Di-ntîiul imn de slavă i se cade învăţătură, la oare în alte timpuri ca mai tîrziu să pot într-adevăr să au desfăşurat, prin organizaţiile de zările gospodăriilor colective, vorbind
Puterii omeneşti pe baricade părinţii noştri abia visau. Avem săli fiu de folos patriei noastre dragi. bază, o largă muncă nolitică de lă­ despre veniturile mari ce se pot ob­
Ce a deschis de mii de ani închise de clasă spaţioase, pline de lumină. murire a ţăranilor muncitori- despre ţine. Agitatorii din gospodăria colec­
Fereşti — către lumini şi către vise... Cărţile şi caietele sînt de calitate, iar Acum, cînd se împlinesc 35 de ani avantajele lucrării pămîntului în co­ tivă din Prioaz, de pildă, au organizat
tovarăşii învăţători şi profesori — de la înfiinţarea P.C.R., eu şi ca mine mun, orien’tîndu-se în primul rînd în numeroase întîlniri cu ţăranii din sat,
O, cită vreme, 'şi pămînt şi cer cărora tot prin grija Partidului li toţi pionierii şi şcolarii de ta şcoala spre ţăranii mijlocaşi. Au fost orga­ vorbindu-le despre felul cum este or­
Ni le-nghifeau zăbrelele de fier I s-au creiat condiţii bune de viaţă — de 7 ani din Chitid, bucurîndu-ne de nizate vizite ale ţăranilor muncitori ganizată munca în gospodărie, cum
Ce pătimaş dă inima să-nveţe zi de zi sînt în mijlocul nostru şi ne condiţiile bune pe care ni le-a creiat la gospodăriile agricole colective frun­ se împart veniturile, chemîndu-i ală­
Eliberata lumii frumuseţe...- ajută să desluşim mai bine slova partidul, cinstim acest eveniment cu taşe, consfătuiri ale colectiviştilor în turi de ei. Procedînd în acest fel, anul
cărţii. succese tot mai mari la învăţătură şi satele unde s-a muncit pentru crea­ acesta 16 familii de ţărani mijlo­
Mă-nclin în faţa ta, lumina lumii la disciplină. rea de gospodării agricole colective caşi au intrat în gospodăria colectivă
Tu constelaţie-a înţelepciunii. Iia satul nostru, Chilid, raionul Hu­ şi întovărăşiri, în care colectiviştii din Pricaz. In total, în gospodăriile
PARTID ce te-a născut în foc poporul nedoara, acum avem şcoală nouă, o BALAŞ TUDOSE au vorbit despre rezultatele obţinute colective şi în întovărăşiri, în -acest
Să fii, spre tot ce-i .nalt, conducătorul... şcoală în care învaţă peste 80 de ele­ de ei, s-au ţinut numeroase conferin­ an, au fost primite un număr de 239
pionier —detaşamenituă I umJifcatea ţe în cadrul căminelor culturale. Toa­ de familii.
te acestea au avut ca rezultat că tot
nr. 2 — Chitid mai mulţi ţănani muncitori au cerut Mergînd cu acest ritm şi pe mai
să fie primiţi în gospodării agricole
In ţara noastră, în perioada ani­ Crearea P. C. R. o mare victorie transforma partidul socialist într-un colective şi în întovărăşiri. Astfel, în departe, comitetul raional de partid
lor ce au urmat după primul război partid comunist, pe baza concepţiei perioada care s-a scurs de la cel va îndeplini şi va depăşi sarcinile pe
mondial, situaţia politică şi socială a poporului muncitor marxist-leniniste. Congresul de la de-a! II-lea Congres, în raion au luat care şi le-a fixat în planul de mă­
era deosebit de grea. Exploatarea B Mai, a fost primul Congres al fiinţă trei gospodării agricole colec­ suri cu privire l-a transformarea so­
s-a intensificat la maxim. Preţurile început să se organizeze în grupuri munifte, constituite după marea Re­ Partidului Comunist Romîn. tive şi 8 întovărăşiri oare cuprind cialistă a agriculturii pentru anul
bunurilor de larg consum au crescut comuniste. Sub conducerea acestora, voluţie Socialistă din Octombrie în 393 de familii cu o suprafaţă de 777 1956.
datorită inflaţiei de 800 ori, în timp grevele care au avut loc în această federaţia Maximalisîa, lansau lozinci După cum arată tovarăşul Gh.
ce salariul muncitorilor de-abia de perioadă, în special cele din anii Gheorghiu-Dej, creierea Partidului hectare teren. Rezultatele cele mai LUPU VIOREL
300 ori. Făcînd o comparaţie a a- 1919-1920, au căpătat un caracter revoluţionare, o a : Lupta pentru Comunist din Romînia a constituit o
cestei disproporţii nu e greu de în­ politic de masă. Erau însă mari pace, pentru puterea muncitorilor şi victorie istorică a leninismului îm­ secretar al Comitetului raional
ţeles situaţia grea a oamenilor mun­ greutăţi. Partidul socialist din Ro­ a ţăranilor, pentru pămînt, etc. potriva oportunismului şi reformis­
cii de atunci. Ţărănimea muncitoare, mînia, pe lîngă faptul că nu era un mului în mişcarea muncitorească de partid — Orăştie
înşelată cu împropietărirea promisă partid revoluţionar marxist-leninist, In această perioadă au avut loc
în timp ce lupta pe front şi care nu nu era nici unificat. Existau parti­ mari lupte greviste la oraşe care, au din Romînia. Pentru înfăptuirea îiotărîrilor partidului
se mai efectua, rămînea în stare de de socialiste nelegate între ele, în culminat cu greva generală din 1920,
cruntă sărăcie. Aceste stări de lu­ Transilvania, Banat, etc. Aceste par­ a muncitorilor ceferişti şi petrolişti. „Partidul Comunist s-a plămădit Ca lucrător în sectorul muncii de măsuri pentru dezbaterea lor în consi­
cruri au dus Ia izbucnirea crizei ge tide nu erau unite din punct de ve­ In urma grevei generale, s-a inten­ în focul marilor lupte de clasă, din îndrumare a învăţământului, m-am liile pedagogice de la şcolile de cen­
nerale din 1920, în urma căreia dere organizatoric şi programatic. sificat lupta politică şi ideologică în Romînia anilor 19f8, 1919, 1920. străduit mereu să lupt pentru tradu­
multe întreprinderi şi-au închis por In sînul mişcării muncitoreşti exis­ sînul partidului socialist. Grupurile în -focul avîntului revoluţionar pro­ cerea în viaţă a hotărârilor partidu­ tru.
ţile. Şomajul, criza, foametea, infla tau atunci tre i. curente. Primul era comuniste au cîştigat tot mai mult dus în tara noastră de victoria Ma­ lui nostru. I-n urma celui de-al II-lea Aceste măsuri s-au soldat cu fap­
curentul revoluţionar al grupurilor teren. In aceste condiţii, a avut rii Revoluţii Socialiste din Octom­ Congres, studiind cu grijă directivele
ţia au dat naştere unei situaţii revo comuniste, în frunte cu luptătorii în­ loc la Iaşi, în martie 1921, confe­ tul că pînă acum, într-o serie de şco­
luţionare. Regimul burghezo-moşie cercaţi printre c a re : Pavel Tcacen- rinţa pentru centralizarea tuturor or­ brie". acestuia cu privire la continua întă­ li, cum e de pildă, Şcoala medie din
resc trecea printr-o criză politic; co, Ivănuş, Leonte Filipescu şi alţii ganizaţiilor comuniste din Romînia. Partidul Comunist Romîn avînd la rire a muncii de eduoare şi instruire Orăştie şi altele, s-au luat deja mă­
acută. Aşa se explică apariţia une care cereau organizarea unui partid La această conferinţă au participai a tinerelor generaţii, am căutat să surile necesare pentru creiarea de
serii de partide politice burghezo marxist-leninist, capabil să conducă reprezentanţii grupurilor comuniste baza sa învăţătura atotbiruitoare a popularizez experienţa bună a cadre­ ateliere în vederea politehnizării în-
moşiereşti cu coloratura ţărănească mişcarea muncitorească pînă Ia vic­ ilegale din toate provinciile ţării. In leninismului, călăuzit necontenit în
ca partidul naţional ţărănesc a lu toria finală. Al doilea curent era rezoluţiile votate s-a arătat necesita­ activitatea sa de experienţa Parti­ lor didactice fruntaşe şi să combat văţămîntului.
M-aniu, partidul „poporului“ -a lu format din social-democraţii de tea creării Partidului Comunist Ro­ dului Comunist bolşevic al Uniunii metodele învechite nepedagogice şi Succesele obţinute de şcolile din
Averescu, partidul naţional a lu dreapta, în frunte cu Fluieraş, Ju- mîn. După această conferinţă s-a Sovietice, a dus o luptă permanentă antiştiinţitice pe care încă le mai fo­
Iorga şi altele, toate partide bur­ manca, Grigorovici, trădători ai cla­ stabilit o legătură slrînsă între or­ împotriva regimului burghezo-moşi- losesc unii. O preocupare de seamă raionul în care muncesc eu, se da-
gheze, menite prin denumirea lor, sei muncitoare. Al treilea curent, de­ ganizaţii, muncindu-se cu deosebi! eresc, înfruntînd cu tărie 20 de ani toresc exclusiv faptului că în munca
să înşele masele largi populare şi numit „centrist", în frunte cu Ilia interes pentru pregătirea congresu­ grei ai ilegalităţii. A putut învinge am acordat-o problemelor ridicate de de fiecare zi, am avut drept călăuză,
în special pe ţăranii muncitori care Moscovici, era revoluţionar în vorbe toate greutăţile datorită faptului că către propunerile făcute de Ministe­ luminoasele învăţături elaborate de
se alăturau tot mai mult mişcării şi trădător în fapte. lui partidului. Sarcina era ca pînă lupta pentru o cauză dreaptă, pen­ rul învăţămîntului cu privire la îm­ partid în această direcţie. Sînt hotă-
muncitoreşti. Ia Congres, grupurile comuniste să tru aspiraţiile întregului nostru po­ bunătăţirea sistemului învăţămîntului rît ca în munca de viitor să desfă­
Grupul comunist şi celelalte ele­ lupte pentru organizarea în sînul por muncitor, pentru construirea u- nostru de st-at, cit şi popularizării ul­ şor o activitate şi mai susţinută, să
Ca urmare a Revoluţiei din Oc­ mente revoluţionare, chemau la luptă partidului socialist, a fracţiunilor le­ nel societăţi noi, lipsită de exploatare. timei hotărîri elaborate, hotărîre le­ dau o bătălie şi mai stăruitoare pen­
tombrie în sînul partidului socialist gale comuniste, care, să acţioneze gată de îmbunătăţirea salariului ca­ tru traducerea în viaţă a cuvîntului
clasia muncitoare împotriva re­ în mod unitar în toate problemele Astăzi, sub .conducerea Partidului drelor didactice. de partid, a sarcinilor izvorîte din
din Romînia, ca şi în sînul altor gimului b'urghezo-moşieresc, demas- care stau în faţa mişcării muncito­ Muncitoresc Romîn, partid unic al
cînd neîncetat planurile lor de tran­ reşti. clasei muncitoare, întregul nostru Pentru o cît mai largă popularizare hotărârile sale.
partide socialiste, s-a ascuţit lupta sformare a Romîniei într-un pion a1 popor păşeşte plin de încredere la a acestor lucruri am organizat şe­ LOIŞ IOAN
La 8 Mai 1921, a fost convocat construirea societăţii socialiste asi-
ideologică între elementele revolu­ politicii antisovietice. Grupurile co- Congresul grupurilor comuniste, un­ gurîndu-se creşterea necontenită a dinţe- cu directorii de -şcoli, cu pă­ şeful secţiei de învăţ.amîat
nivelului material şi cultural, har­ rinţii copiilor şi-de asemenea am luat
ţionare şi cele oportuniste aflate în de, delegaţii au luat hotărîrea de a nicului nostru popor muncitor. a Statului popular raional

partid. Elementele revoluţionare au PAMFILIE GHEORGHE Orăştie

lector — Institutul Miner Peţţpgan!