Page 7 - 1956-05
P. 7
W- 583 : SOCIALISMULUI V Pag, g
INFORMAŢII DE PARTID Posibilităţi de extindere a plantaţiilor Cînd organizarea e numai vorbe
de pomi fructiferi în raionul Sebeş
Să împletim campania agricolă Anunţul tovarăşului Florian, pre văr pregătită, dar nu pentru concurs
cu sarcina transformării socialiste a agriculturii In raionul Sebeş, există reale po 240 ha pomi. Suprafeţe mai mari ci pentru spectacol de cinema.
sibilităţi de extindere a plantaţiilor se pot planta în raza comunelor şedintele comisiei de organizare al
Mihalţul este una dintre cele mai tului că munca politică pentru orga de pomi. Extinderea acestor planta Miercurea (30 ha), Daia Romînâ celui de-al IV-lea concurs al artişti In faţa unei asemenea situaţii,-
mari comune ale regiunii noastre. nizarea campaniei de primăvară n-a ţii va trebui să se facă în special pe (18 ha), Păuca (25 ha), Pianu de lor amatori sindicali, din raionul răbdarea oamenilor s-a cam termi
Situată pe Valea Tîrnavei, cu pămînt fost împletită îndeajuns cu aceia a seama terenurilor degradate sau în Sus (16 ha), Săsciori (peste 20 ha), Sebeş, era clar şi el spunea a ş a : „La nat. Are doar şi aceasta o margine.
roditor e un adevărat grînar al ra transformării socialiste a agricultu curs de degradare (supuse eroziu Qîrbova şi Apoldu de Sus. ora 9, toate echipele selecţionate Artiştii veniţi pentru concurs, sau
ionului Alba. In această primăvară, rii. nii), terenuri cu totul improprii al pentru faza raională, vor fi la Se pornit a-şi manifesta nemulţumirile,
în comună, aproape 2.500 de hectare tor culturi. Cu sprijinul direcţiei agricole re beş. Sînt aşteptate 1“. iar organizatorii a-şi expune „jus
de pămînt trebuie însămînţat cu cul Organizaţia de bază din comună, gionale, în acest an s-au executat tificările". După aceia, au început a
turi de primăvară. deputaţii sfatului popular comunal, Cele mai multe din comunele ra plantaţii pomicole pe terenuri supu La această veste formaţiunile ar
membrii corpului didactic şi ceilalţi ionului nostru deţin suprafeţe apre se degradării în gospodăriile colec tistice ale fabricii de hîrtie „1 Mai“ sbîrnîi telefoanele:
Mihăltenii sînt oameni harnici, factori mobilizatori din sat, n-au ciabile de astfel de terenuri care prin tive din Miercurea — 1.400 buc. po Petreşti, s-au apucat de zor să se — Alo Teba !...
gospodari pricepuţi. Ei au obţinut fost antrenaţi şi în această direc plantare cu pomi se pot consolida şi mi, Dobîrca — 500 Bucăţi pomi din pregătească şi în duminica despre — Alo Simion Bărnuţiu !..<
rezultate frumoase în executarea la ţie. Există mai mulţi membri de pot deveni terenuri productive. Să diferite specii în livezi şi 400 bu care era vorba, punct la ora 9 şi-au
timp şi în condiţiuni bune a mun partid şi candidaţi ca Haţegan Ma luăm, de exemplu, versantul din căţi nuci pe păşune, Apoldu de Sus făcut intrarea în Sebeş. Aici erau — Alo Ardeleana !...
cilor agricole din campania acestei rian, Cîmpeanu Ioan, 'agitatori oa dreapta rîului Secaş, de la Miercu- — 400 bucăţi Gîrbova — 450 bu într-adevăr aşteptate, dar numai de — Alo, nil aveţi cumva vre-o sală
primăveri. Ascultînd de îndemnul Laslo Nicolae, deputaţi ca Stînea rea-Băi pînă la Cunţa. Avem de-a căţi, Reci — 400 bucăţi şi Daia Ro- către tovarăşul Florian, singur, sin
comitetului executiv şi al deputa Nicolae care, de multe ori şi-au luat face cu un teren spălat, acoperit de mînă 300 bucăţi nuci. La fel şi ţă gurel. Şi, fiindcă numai era nimeni în care să ţinem concursul ?!
ţilor, de îndemnul membrilor de angajamente că vor lămuri ţăranii o păşune foarte slab productivă care ranii muncitori cu gospodării indi După mai multe tîrgueli, tovară
partid, majoritatea ţăranilor mun muncitori despre avantajele muncii viduale au plantat un mare număr care să mai aştepte, s-au aşternut
citori din sat lucrează cu sîrguinţă în gospodăria colectivă, dar pînă în a început să fie şi erodată. Păs- de pomi în această primăvară. şi membrii formaţiunilor pomenite şii de la „Teba" s-au decis să dea sala
ia executarea însămînţării culturi prezent, ei nu au dat dovadă de aici, să aştepte pe ceilalţi membrii lor. Aşa s-a făcut că concursul des
lor de primăvară în timpul optim. exemplu personal. Pentru convinge trînd caracterul de păşune, acest te Infiinţînd noi livezi de pomi pe din Sebeş care încă nu veniseră pre care anunţul „clar" al tovară
rea ţăranilor muncitori de a trece la şului Florian spusese că via începe ta
Deputaţii comunali, salariaţii sfatu forme superioare de lucrare a' pămîn- ren poate fi plantat cu pomi, cu rîn- terenuri necorespunzătoae altor cul pentru că, — pasămite — şedeau
lui popular participă activ în munca tului, este necesară o muncă perse ora 9, a început exact la ora 12. E
de lămurire şi de mobilizare a ţăra verentă, cu multă răbdare. Discuţii duri orientate pe curbele de nivel, turi, colectiviştii şi ţăranii muncitori prea „departe“. lesne de înţeles starea încordată şi
nilor muncitori la munca cîmpului. In sfîrşit, după vre-o două ore, atmosfera nervoasă în care şi-au in
Ei au aţutat la încheierea celor 318 le de la om la om, conferinţele, con ceea ce ar contribui la stăvilirea din raionul Sebeş contribuie Ia re terpretat rolurile o bună parte din ar
sfătuirile, vizitele în gospodăriile co se adunaseră cu toţi şi călăuziţi de
contracte de întrecere patriotică pe lective vecine, etc., trebuie folosite cu eroziunii şi la îmbunătăţirea solu facerea patrimoniului pomicol şi la către tovarăşul Florian, au pornit-o tiştii amatori.
chibzuială şi pe scară cit mai largă. înspre sala cinematografului, unde, Iată dar cum se întîmplă acolo un
durata campaniei de primăvară. De lui. In urma unor studii efectuate de valorificarea pămînturilor degradate
In Mihalţ, acest lucru nu e greu li se spusese că s-au făcut toate pre de lipseşte spiritul de organizare şi
putatul Sălcean Nicolae de pildă, de făcut. La numai trei kilometri se secţia agricolă a raionului Sebeş, s-a şi neproductive. gătirile necesare pentru ca desfăşu răspundere, acolo unde se munceşte
află gospodăria colectivă din Obreja. rarea concursului să meargă ca pe
din circumscripţia nr. 13, a organi stabilit că pe raza raionului s-ar pu Ing. ALBU NICOLAE fără tragere de inimă.
gospodărie înfloritoare, care a asi roate. Dar aceste spuse erau din pă GRUMM IOAN
zat mai multe consfătuiri cu ţăranii gurat anul trecut mari venituri co tea planta pe astfel de terenuri cca. cate vorbe goale. Sala, era într-ade
lectiviştilor şi care şi în această pri ' corespondent
muncitori din circumscripţia sa şi măvară e fruntaşă, îndeplinindu-şi
prima pe regiune planul însămînţări- întovărăşire agricolă la Covragi O e@mi$se !permanentă activă
a reuşit să antreneze 70 de ţărani
lor de primăvară. Deseori seana, după terminarea lu ziup de 29 aprilie, 49 de familii de După sesiunea de constituire a sfa lui şi drumul spre Rompoş şi Pereî,
muncitori în întrecerea patriotică. A- Folosindu-se de cifre comparative crului, îl puteai vedea pe Munteanu tului popular al oraşului Orăştie, Şedinţa a avut un oanacter opera
Ioan, secretarul organizaţiei de bază ţărani muncitori şi-au unit o însem comisiile permanente au trecut la în
semenea lui sînt şi tovarăşii Cîrnaţ despre veniturile obţinute de colec din satul Covragi raionul Haţeg, tocmirea planurilor de muncă în oa tiv. Astfel, deputatul Bodiştean
tivişti, convingîndu-i pe ţăranii mun stînd de vorbă cu cîte un ţăran mun nată suprafaţă de teren, alcătuind o re şi-iau prevăzut problemele asupra Gheorghe şi-a luat angajamentul că
Matei şi Comşa Cornel care au în citori despre marile avantaje ce ie citor despre foloasele lucrării pămîn- cărora vor face studii şi vor începe va răspunde de refacerea dramului
au în gospodăria colectivă, înfluien- tului î*n comun şi cu ajutorul S.M.T. întovărăşire agricolă căreia i-au dat acţiunile. Un început bun în activi spre Peret şi Rompoş, cetăţenii Iosif
cheiat cîte 60-80 de contracte de ţîndu-i prin exemplul personal, mem tatea sa, îl are comisia permanentă Ioan şi Moranciu Iosif şi-au luat
După ce mai mulţi ţărani munci denumirea de „8 Mai". i agro-silvică şi colectări. In prima şe responsabilitatea pentru repararea
întrecere. Rezultatele întrecerii sînt bri de partid, deputaţii şi agitatorii tori s-au convins că n-au decît de dinţă de comisie, în care s-au prezen drumului spre Romos, iar deputaţii
din Mihalţ pot şi trebuie să se situ cîştigat dacă urmează îndemnul par Ţăranii muncitori întovărăşiţi, au tat pe lingă cei 9 deputaţi şi un nu Andreşoi Petru şi Opriţa Mirón au
dintre cele mai Bune. Mulţi ţărani eze printre fruntaşii pe raion şi în tidului, ei aii luat hotărîrea să înfiin măr de 17 cetăţeni din activul lărgit primit sarcina să răspundă de recon
transformarea socialistă a agricul ţeze o întovărăşire agricolă. Şi în ales oa preşedinte al întovărăşirii pe strucţia podeţului de la pîrîul Strica
muncitori ca Munteanu Ioan care turii. al comisiei, conform planului s-au pus ţii. După aceia, s-au fixat termenele
Muntean Ioan, iar ca secretar pe în discuţie cererile pentru angajarea de începerea şi terminarea lucrărilor,
a însămînţat 3,58 ha cu porumb, paznicilor de cîmp şi s-a studiat sta iar comitetul executiv s-a angajat să
Grigorescu Achim, unii dintre cei mai rea în care se prezintă fîntînile, po sprijine aceste acţiuni.
Barna Aurel, care a însămînţat 5,73 deţele şi drumurile de acces spre
harnici şi pricepuţi gospodari. cîmp. Rezultatul este că la chemarea co
hectare cu porumb şi cartofi, Stînea mitetului executiv al sfatului popu
ŢAPU HERMINA In urma discuţiilor, s-a constatat că lar, în zilele de 8 şi 15 aprilie, a venit
.Gheorghe, Comşa Simion, Silvăşan corespondentă sînt necesare lucrări de reparaţii la un însemnat număr de cetăţeni la
două fîntîni, un podeţ la pîrîul Stri lucru la punctele fixate. La panta din
Ioan şi alţii, sînt fruntaşi pe comu O nouă co o p erativ ă de c re d it şi econom ii caţii, precum şi două porţiuni de drumul Romosului, în ziua de 8 apri
drum pe pantele din drumul Romosu- lie s-a lucrat 92 ore, timp în care s-a
nă. Mergînd în acest ritm, comuna Zilele trecute s-a. inaugurat o nouă In funcţia de preşedinte a fost ales
cooperativă de credit şi economii cu ţăranul muncitor Stoioa Sabin din co
Mihalţ, în scurt timp, va reuşi să în sediul la Geoagiu. Această coopera muna Geoagiu.
tivă înfiinţată pentru comunele Geoa-
deplinească în întregime lucrările de giu-Băi şi Homorod, are 204 membri. DAMIAN E'JGEN
corespondent
însămînţări de primăvară.
Lucrurile stau prost însă Ia Mi
halţ în direcţia transformării socia
liste a agriculturii, ca urmare a fap
executat 510 m.p. terasament şi 120
T in erii cer să fie p rim iţi în p a rtid şi în U .T.M . m.l. de şanţ. S-au evidenţiat cetă
ţenii Iosif Ioan şi Moranciu Iosif oa
In ziua de 30 aprilie, a avut loc Tot în această adunare, a fost M a te . c mobilizatori, precum şi cetăţenii Miş
adunarea organizaţiei de bază discutată şi cererea tînărului Ignat ca Gheorghe, Ţăndău Petru, Riadu
Titus de a fi primit în rîndurile
U.T.M., din secţia mecanic şef a ate membrilor U.T.M. Constatînd că a- Aron, Rusu. Simion, Chirilă Nicolae
lierelor C.F.R. Simeria, în care s-au cest tînăr care s-a calificat la lo
discutat cererile tinerilor Fiistaş Ni cul de muncă, ă ajuns uh bun elec Alţii sînt de vină Să fim deserviţi au făcut ei pentru transportul mate şi alţii, oare s-au prezentat primii.
colae şi Moguţ Emil, pentru primirea trician, adunarea ^generală, „a hotărît
recomandărilor necesare primirii lor în unanimitate primirea iui în orga Prin grija comitetului de între în mod civilizat rialului lemnos şi al cărămizilor ne In ziua de 15 aprilie, membrii co
nizaţia U.T.M. cesare. Erau siguri că în această misiei permanente agricole Moranciu
in rîndurile candidaţilor de partid. Iosif, şi Iosif Ioan au mobilizat încă
Adunarea generală, analizînd munca prindere'şi a sfatului popular, mun- Nu de mult, In comuna Apoldu frumoasă acţiune nu vor fi singuri 15 locuitori la reparaţii de drum, din
acestor tinfe'ri. a hotărît să le dea - citorii mineri din Ghelar, au primit de Sus raionul Sebeş, s-a deschis şi că vor primi un ajutor susţinut tre oare unii cu atelaje.
toturi individuale pentrU.'arşi,cuititi&i~^in~ rnc}8az‘nj universaL Acest ma- din partea sfatului popular comunal. ” Tn,'iăce'aŞi'‘2i; deputatul Bodişteanu
recomandările cerute. gazin este bine aprovizionat cu bu Tare nedumeriţi au rămas însă vă- Gheorghe, împreună cu 15 cetăţeni,, a
legume şi zarzavaturi. Aceste loturi nuri de larg consum, însă vînză- zînd că acest lucru nu se întîmplă şi început lucrările de repararea drumu
au fost săpate şi pregătite din timp. torii nu deservesc populaţia în mod că mai mult decît atît, preşedintele lui spre Rompoş-Peret. Aci au mun
cit cu multă sîrguinţă cetăţenii Meta
G rupă sanitară fruntaşă pe raion Muncitorii. îşi pun însă întrebarea civilizat. De obicei, bomboanele ser acestui sfat ie face chiar unele greu loan, Săvuţ Matei, Borza Ioan şi al
cu ce să le însămînţeze, dacă coope vite cumpărătorilor sînt ambalate în tăţi. De pildă, atunci cînd locuitorii ţii, la deschiderea unui canal pentru
cătunului „Copaci", care aparţin de scurgerea apei din bălţi. S-a eviden
Grupa sanitară de Cruce roşie de Şcolii de tractorişti, care a realizat rativa ..Minerul" din Ghelar nu are hirtie cu care magazinul primeşte fapt tot de satul Fărcădin, au vrut ţiat în mod deosebit cetăţeanul Tur-
la şcoala de mecanici-tractorişti din seminţele necesare ? Tovarăşul pre tutun sau ţigări, iar marmeladă poţi să-şi dea şi ei contribuţia pentru dăşan Traían, care răspunzînd che
Orăştie, s-a pregătit mult în vede 12 puncte pozitive şi 2 negative. Pe şedinte al cooperativei, Berceanu cumpăra numai dacă mergi pregătit construirea acestui cămin, preşedin mării sfatului popular, a venit la
locul al II-lea s-a calificat grupa cu ambalaj de acasă. lucru cu carul şi a făcut 30 transpor
rea concursului raional al grupelor Viflaem, încearcă să arunce vina a- Conducerea magazinului, trebuie tele de sfat nu a fost de acord. Ati turi de pietriş. Turdăşan Traían a
sanitare de Cruce roşie. Un ajutor sanitară din Cugir. supra secţiei agricole raionale din să ia toate măsurile pentru a pro tudini asemănătoare a manifestat şi lucrat cu multă însufleţire fiind exem
preţios pentru însuşirea cunoştinţelor Grupa sanitară de Cruce roşie de Hunedoara, care, pasămite nu le-ar cura hirtia necesară deservirii con in problema sprijinirii acţiunii de plu pentru ceilalţi. La îndemnul lui,
sumatorilor în modul cel mai civi încasare a sumelor din autoimpu- s-a prelungit timpul de lucru cu încă
teoretice şi practice, le-a dat to la Şcoala de. tractorişti (şef de gru fi repartizat astfel de seminţe. Ade lizat. nere, ca şi în aceia a procurării di două ore.
varăşul dr. Caraşca Pompiliu. pă Balomireanu Ioan), a primit di vărul este că vina o poartă condu feritelor materiale necesare.
Un grup de cetăţeni din L'uorările pe oare comisia perma
La concursul grupelor sanitare pe ploma şi drapelul de grupă frun cerea cooperativei din Gheţar, în- Asemenea lucruri nu fac cinste ni nentă şi-ia propus să le fiacă, au fost
raion, au participat grupele sanitare taşă pe raion. De asemenea, fiecare Apoldu de Sus executate la timp, datorită activităţi
membru din grupă a primit insigna trucit nu s-a interesat de- procurarea mănui. Tovarăşul Lungu Samoilă, pe care au depus-o membrii comisie
de la Şcoala medie mixtă din Orăş în mobilizarea cetăţenilor şi ajutoru
tie, Şcoala de tractorişti şi Şcoala de „Echiper fruntaş“ şi cîte trei cărţi seminţelor de legume şi zarzavaturi. Un preşedinte de sfat popular preşedintele sfatului popular din
siderurgică din Cugir. Concursul a Berthelot trebuie să privească cu lui primit din partea comitetului exe
fost cîştigat de grupa sanitară a ca premiu. Ar fi de dorit ca cei competenţi, cu satul toată seriozitatea şl spiritul de răs
V. MUNTEANU pundere iniţiativele bune ale cetă cuiiv al sfatului popular, care a spri
corespondent jinit în toate împrejurările acţiunile
pornite.
să se intereseze mai îndeaproape de
MUREŞANU ALEXANDRU
C inci vagoane re p a ra te peste plan această problemă şi să aducă semin Cu multă tragere de inimă au por ţenilor din comună, să le sprijine în
In executarea reparaţiilor de cali ţele de care au nevoie muncitorii nit ţăranii muncitori din Fărc&din mod susţinut şi să imprime acest
tate şi depăşirea planului, o contri din Ghelar pentru însăminţarea lo să construiască şi în satul lor un lucru şi celorlalţi lucrători din ca
Colectivul sectorului de vagoane al buţie deosebită şi-au adus-o parti cămin în care tinerii să-şi poată pe drul sfatului popular în care mun-
Atelierelor C.F.R. Simeriia, organizînd turilor individuale. trece timpul liber, iar bătrînii să mai
reparaţia vagoanelor pe ansamble, a dele conduse de tovarăşii: Koller
reuşit să dea peste planul lunii apri Ştefan, Vlad Ioan (Onu) şi Lovas PELMUŞ NICOLAE schimbe cîte o vorbă, ori cîte un NICU ZBUCHEA
lie 5 vagoane cu reparaţii curente. Ioan.
corespondent sfat. Multe ore de muncă voluntară corespondent
corespondent
Introducerea şi extinderea micii m ecanizări Avem şi sectoare ca de exemplu, rate din exterior. Din lipsă de inte corfe şi se transporta la schipul mic.
în Combinatul siderurgic din Hunedoara furnale 1-4, care din 6 propuneri de res, atît din partea sectoralui lami Această operaţie necesită 15-20 de
mică mecanizare pe anul 1955, nu noare, cît şi din partea serviciului oameni, ţine blocate cîteva corfe şi
Denumirea de mică mecanizare, Ing. STANESCU DUMITRU lor de zgură. Acest dispozitiv sim au rezolvat nici una. Aceste propu de aprovizionări, scripetele nu este încurcă ţransportul materiei prime.
include o serie de dispozitive, uti plu, care este acţionat de macara, a neri sînt şi azi în „curs“ de rezol nici astăzi confecţionat. Rezolvarea acestei propuneri, va in
laje, etc., simple, care pot fi reali director tehnic al Combinatului eliberat 12 oameni de la o muncă vare. fluenţa deci mult productivitatea
zate în majoritatea cazurilor cu sur Una din operaţiile cele mai difi muncii.
se proprii, avînd un efect simţitor siderurgic din Hunedoara istovitoare, prestată în condiţii grele. Problemele nerezolvate într-o bu cile la furnalul nr. 6 este schimba
în ridicarea productivităţii muncii, Ridicînd şi productivitatea muncii, nă măsură se datoresc felului cu to rea motorului de la schip. Colectivul O altă propunere la fel de pre
întrebuinţarea micii mecanizări îm Martin, laminoare şi altele. Mica tul necorespunzător a avizării şi fi de muncitori de aci, a preconizat un ţioasă, este preconizată de către di
bunătăţeşte condiţiile de muncă, eli mecanizare în siderurgie este în greiferul monocablu permite curăţi nanţării proiectelor de mică mecani dispozitiv mecanic pentru schimba recţia transporturi uzinale. Se pro
berează forţe de muncă, reduce tim trebuinţată în domeniul deservirii rea rapidă a halei de turnare. rea rapidă a motorului de la schip. pune să se mecanizeze alimentarea
pul necesar de producţie, etc., deci agregatelor de bază. De exemplu, zare. Unele proiecte de mică mecani Această propunere preţioasă care locomotivelor cu cărbuni la depoul
duce la ridicarea productivităţii mecanizarea ciuruirii cocsului îna La întreţinerea cuptoarelor Mar zare cu efecte pozitive, ca de exem trebuia să fie rezolvată în anul 1955, triaj, prin confecţionarea unui ele
muncii, la scăderea preţului de cost. inte de a fi încărcat în corfele fur plu adaptarea unui greifer la maca este şi azi tn „curs" de rezolvare. vator. Alimentarea locomotivelor pi-
Mica mecanizare asigură neconteni nalelor, semimecanizarea executării tin, zilnic se foloseşte o cantitate raua de şarjabilizare pentru manipu nă acum se face manual. Pe lingă
ta dezvoltare a industriei socialiste. pragurilor false la cuptoarele Mar mare de diferite cărămizi, care tre larea fondanţilor şi a altor materia Această comoditate, manifestată faptul că această operaţie grea ne
tin, mecanizarea marcării laminate buia să fie transportată în spate de le necesare oţelăriei Siemens-Mar- de conducerile sectoarelor din com cesită 5-10 oameni, ţine locomotivele
Combinatul siderurgic din Hune lor, etc. De asemenea, mica mecani 2-3 oameni pe schimb. Construcţia tin, care poate să elibereze cca. 10-15 binat în rezolvarea propunerilor de blocate mult timp, perturbînd prin
doara, pe lingă unităţile de bază zare, se aplică cu succes în atelie unui plan înclinat, a eliberat oame oameni, nu s-a putut rezolva din mici mecanizări, a fost posibilă de aceasta chiar mersul tehnologic al
furnale, oţelărie, laminoare, mai are rele auxiliare (turnătorii, construc nii de la această muncă grea, asl- cauza unor corespondenţe fără sfîr oarece atît serviciul tehnic cit şi di sectoarelor de bază.
şi o serie de sectoare auxiliare, unele ţii metalice, atelierul mecanic, for gurînd prin aceasta necesarul de că şit, pentru obţinerea fondurilor ne recţia tehnică, nu s-au interesat în
dintre ele avînd caracterul unor uzi je, etc.)'. rămizi în orice moment pe platforma cesare între combinat, M.I.M.C.M., deaproape de mersul aplicării micii Alte măsuri, ca de exemplu : ins
ne mari ca de exemplu : uzina coc- D.G.M.P., I.P.R.O.M.E.T. şi B.R.P.R. mecanizări. Analizînd rezultatele talarea convertizorului pe maca
so-chimică, fabrica de aglomerare şi Conducerea combinatului, îndru cuptoarelor. Din aceste motive, fondul de mică destul de modeste din anul 1955, raua „Brăila“ de la secţia fier vech
altele. Producţia metalelor fieroase mată de comitetul de partid, a lan O altă muncă grea, care folosea mecanizare nu s-a putut întrebuinţa, planul de mică mecanizare pe 1956 pentru a se dota macaraua cu mag
în general, este caracterizată prin sat o chemare în toate sectoarele lucrările executate finanţîndu-se pe a fost întocmit în aşa fel ca să avem net, semimecanizarea executării pra
volumuri mari de lucru. Zilnic se combinatului, cerînd din partea tutu permanent trei oameni, era alimen producţie. Bine înţeles că în alte ca gurilor din dolomită brută la cup
prelucrează mii şi zeci de mii de ror propuneri pentru îmbunătăţirea tarea cu cocs a cubilourilor de fon zuri pentru a nu influenţa preţul posibilitatea de a rezolva unele pro toarele Martin, dotarea tobei „AP'
tone de minereu, cărbune, aglome mersului producţiei. Propunerile sec tă. Semimecanizarea acestei opera de cost, am fost nevoiţi să amînăm puneri rămase din 1955. Instrucţiu delt“ de la turnătorie cu o macara
rat, fondanţi, fontă, oţel, laminate toarelor noastre, s-au concretizat în executarea lucrărilor din lipsă de nile noi ale B.R.P.R. pentru finan consolă etc., sînt preconizate pentru
şi alte materiale. Mecanizarea flu planurile de mică mecanizare şi de ţii, cu ajutorul unei linii de mono- fonduri. ţarea micii mecanizări, elimină co ridicarea productivităţii muncii, pen
xului de bază al producţiei, necesită măsuri tehnico-organizatorice. rail, pe lingă eliberarea unei părţi respondenţele lungi şi birocratice tru îmbunătăţirea condiţiilor de
o serie de agregate costisitoare, cu din muncitori, a îmbunătăţit şi con Pe lingă greutăţile exterioare, in pentru obţinerea fondurilor necesare muncă şi eliberarea muncitorilor de
o productivitate ridicată. In planul de mică mecanizare pe diţiile de lucru. troducerea pe o scară mai largă a executării lucrărilor de mică meca Ia muncile grele.
anul 1955, au fost incluse 12 mă micii mecanizări a fost frînată şi de nizare. Pentru anul 1956, au fost
Confecţionarea acestora este coor suri, din care s-au rezolvat 5 iar al Unele sectoare ca laminoare, tur comoditatea manifestată de conduce incluse în planul de mică mecani Luptăm pentru îndeplinirea celui
donată de planurile de perspectivă, te 6 sînt în curs de rezolvare. rile unor secţii şi sectoare, care au zare pe combinat 12 măsuri. 'de-al doilea plan cincinal. Succese
în care se prevăd, de exemplu, me nătorie, construcţii metalice, au dat avut sarcina să ajute la confecţiona le noastre în acest domeniu depind
canizarea descărcărilor de vagoane, Din măsurile rezolvate efectul cel un sprijin efectiv în introducerea mi rea dispozitivelor proiectate. De e- Faţă de anul trecut, planul 'de în . primul rînd de ridicarea produc
mai apreciabil îl áre greiferul mono- xemplu, în sectorul laminoare s-a mică mecanizare pe anul 1956 con tivităţii muncii. Atica mecanizare
mecanizarea şi automatizarea agre cablu, executat după propunerea mai cii mecanizări. Conducerile acestor ţine unele propuneri cu o eficacita
strului inovator Ghiran — care se sectoare, înţelegînd rolul micii me propus confecţionarea unul scripete este una 'din pîrghiile cele mai efica
gatelor de bază ; furnale, cuptoare întrebuinţează în hala de_ turnare a te mare, ca 'de exemplu: ffansp'or-
oţelăriei pentru încărcarea Blgeufl« canizări, au dat ajutor şi au spriji manual pentru ridicarea de greutăţi, ce pentru 5 ridica nivelul producti
nit pe cei care. lucrau la mecaniza turi cu Bandă rulantă la Furnalele
rea diferitelor procese de muncă. In adaptabil la diferite împrejurări. Pen vităţii muncii, este una din pîrghii
primul trimestru al anului 1956, un 1-4 pentru evacuarea cocsului mă
loc de frunte îl ocupă uzina cocso- tru confecţionarea acestui scripefe, le cele mai eficace în îndeplinirea
runt de sub silozurile de cocs. A-
chimică, ^care a realizat cele mai există toate piesele necesare în afa- sarcinilor, celui -de-al doilea Dlari
multe propuneri în domeniul micii cest cocs mărunt rezultat 'din cluru-
rş unor lanţuri, care trebuiau procu cincinali
ecanizi"' icea ogclului, se încărca normal în
