Page 9 - 1956-05
P. 9
¦'!r>cdo
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VA! -r ’ r ¦r ••
W*V*NAA ZIUA VICTORIEI I TASS transmite :
Şl ZIU A INDEPENDENTEI NAŢIONALE l • Declaraţia lui A.A. Gromîko M
L
l cu privire la rezultatele lu- 1
l crărilor sesiunii de la Lon
în ziua de 9 mal, po- state nesocialiste iubitoare de pace L
I dra a subcomitetului Co
porul nostru a sărbătorit din Europa şi Asia. In întreaga L misiei O.N.U. pentru de-
două aniversări: 1 1 ani lume, mari forţe populare se ridi-
(. • zarmare.
de la victoria asupra Ger- că la lupta pentru menţinerea pă L • Poziţia delegaţilor pute
maniei hitleriste şi 79 de ani de la cii, pentru o colaborare între toate L rilor occidentale în proble
proclamarea independenţei naţio statele. REGIONAL P.M?R. HUNEDOARA Şl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL C
l ma dezarmării, reprezintă o
nale a Romîniei. Sînt două sărbă Uniunea Sovietică a dus şi duce l dare înapoi faţă de poziţia
tori mari în istoria poporului nos In permanenţă o politică externă
tru, la temelia cărora stă frăţia de de pace, bazată pe principiul leni- L Anul VIII. Nr. 534 Joi 10 mai 1956 4 pagini 20 bani l lor anterioară. ¦-
arme şi prietenia între poporul rus nist al coexistenţei paşnice, de slă- ?
şl poporul romîn. Independenţa de bire a încordării internaţionale. ' Cu prilejul aniversării
partidului
stat a Romîniei a fost cucerită da Iniţiativa Uniunii Sovietice de lăr EGIUNEA NOASTRA
torită luptelor comune ale ostaşilor gire pe toate căile a contactelor şi Adunarea activului Comitetului
ruşi şi romîni în războiul din 1877 legăturilor internaţionale în toate
împotriva cotropitorilor otomani; domeniile, contactul personal al
oamenilor de stat sovietici cu oa
înfrîngerea fascismului hitlerist a
fost dobîndită cu grele jertfe, prin menii de stat din alte ţări — în regional P. M. R.
sîngele vărsat laolaltă de soldaţii acest sens trebuie amintită vizita Marţi după-amiapă, a avut loc în
sala „Filimon Sîrbu” din Deva, adu
Romîniei noi şi de soldaţii sovie la Londra în urma Invitaţiei gu Pe zi ce trece, tot mai mult 1 3 , 1 °/o f o n f ă p e s t e p l a n
tici eliberatori. vernului englez a tovarăşilor N.
S-au împlinit ieri 11 ani de A. Bulganin şi N. S. Hruşciov — — Nu mai pot, nu mai ră şl ei la fel. De-abia se — Da, pe zi ce trece tot Respectînd reţeta de încărcare a narea- activului Comitetului regional
pot şi gata! mai ţineau după Manga furnalelor, şi procesul tehnologic de
cînd a fost înfrînt militarismul ger contacte şi relaţii între reprezen lagiu care se înfuriase. mai mult, zise el îngln- elaborare a fontei, fumaliştii de la de partid, închinată sărbătoririi a 35
Furios, Mangalagiu Gh. durat.... Căian, reuşesc să obţină indici înalţi
man fascist cotropitor. Uniunea So tanţii Partidului Comunist al Uni trinti lopata in grămada ...Cînd a venit schim de utilizare şi să elaboreze tot mai de ani de la înfiinţarea Partidului
de cărbune. Şiroaie de su bul II, Guzalov şeful schim ? mult metal peste prevederile planului
vietică, Statele Unite şi Anglia, ma unii Sovietice şi reprezentanţii par doare i se prelingeau pe bului i-a găsit pe cei pa ...La sectorul TV de la Comunist din Romînia.
faţă. Buhăiescu Vasiile, tru muncind mai înfier- mina Lonea, isprava schim de producţie. Adunarea a fost deschisă de tova
rile puteri ale coaliţiei antihitleris tidelor muncitoreşti din alte ţări, şeful brigăzii, se opri din btntaţi ca oricînd. Dar cel bului condus de Buhăiescu Luptînd pentru a permanentiza
tăiat. Mirat, tl întrebă: care trăgea mai „vîr- era deja aflată. Dăduseră
te, prin acţiunea lor comună, au eli între sindicate, lărgirea schimbu tos‘‘, era Mangalagiu. Ca în ziua de 4 mai 56 tone succesele obţinute în întrecerea socia răşul Petre Dumitrescu, secretar al
— Ce ai, Ghiţâ ? Ce s-a deobicei, ţinură un sfat de de cărbune. Iar întreaga listă în cinstea zilei de 1 Mai, echi
berat popoarele Europei de jugul lui de delegaţii parlamentare, obş intlmplat ? cîteva minute între schim brigadă formată din 12 pele de fum-alişti ce deservesc fur Comitetului regional P.M.R.
buri. Guzalov se m iră: oameni, a dat peste plan nalul nr. 1, au elaborat în primele 6
înrobirii naziste, au salvat de Ia teşti şi alte delegaţii, dezvoltarea — Mam săturat, nu mai în două zile de lucru nici zile ale acestei luni cu 23,8%, iar A luat apoi cuvîntul tovarăşul loan
comerţului, a turismului — toate pot I — Să mă ia nalba, dar a mai mult, nici mai puţin cele de la furnalul nr. 2 cu 8,2%
plelre civilizaţia europeană. decît cîte 5 tone de căr mai multă fontă peste plan. Cotoţ,- membru al C.C. al P.M.R.,
Costea Stancu, ceilalţi zis maistrul miner că aţi bune de fiecare om.
Victoria Uniunii Sovietice asu acestea au dus la îmbunătăţirea ortaci din schimb, se opri Planul pe echipe a fost depăşit ast prim-secretar al Comitetului' regional
pra hitlerismului cotropitor are o relaţiilor între state, la slăbirea în ră {!i ei. Mangalagiu, sim scos mai mult cărbune ca fe l: Bîra Gheorghe cu 25,82%, Bîr-
importanţă Istorică mondială. Ea cordării internaţionale. Un rol deo ţind privirile lor, vo rb i: niciodată I P.M.R. Hunedoara.
a constituit demonstraţia cea mai lea Iosif cu 21,06%, Ştefănescu lo-
strălucită a forţei şi tăriei de gra sebit în succesul iniţiativelor de — Cărbune... cărbune.... — Ce să-i faci — răs Vorbitorul a relevat lupta dusă de
nit a orînduirii sociale şl de stat a pace ale U.R.S.S. l-a avut şi îl are şi iar cărbune... sif cu 17,9%.
Uniunii Sovietice; a dovedit că marea Republică Pooulară Chineză. punse Buhăiescu ştergîn- Fumaliştii de la Căian, au reuşit partid de lă înfiinţarea sa şi pînă în
orîndulrea socială sovietică este cea Buhăiescu se înfierbintă:
mai populară, cea mai viabilă, cea In momentul de faţă popoarele du-şi faţa asudată. de asemenea să recupereze, pînă la zilele noastre, precum şi jertfele adu
lumii nădăjduiesc mai mult decit — Dacă nu-ţl convine, 1 Mai 600 tone de fontă, din canti
oricînd că victoria păcii va fi în lasă-ne şl pleacă! Pe zi ce trece, tot mai tatea cu oare au rămas datori în se de comunişti şi U.T.C.-işti în anii
mult 1 Asta-i deviza! Nu-i cursul trimestrului 1 şi sînt hotărîţi
Mangalagiu se sculă, luă ca pînă la sfîrşitul trimestrului II să grei ai ilegalităţii.
lopata in mîini şl... o a- aşa, Mangalagiule ? recupereze întreaga cantitate,
dinci în grămada de căr — Timpul merge înain In încheiere, adunarea activului de
bune. Costea şi Stancu Mangalagiu, s-a oprit. Li HUMMEL EMERIC
mal stabilă; că orînduirea de stat curînd definitivă şi omenirea se va zîmbiră cu înţeles şi făcu- te, rosti Buhăiescu. corespondent partid a adoptat o telegramă adre
sovietică este un sistem de organi putea bucura de viaţă, de valorile nişte. — Şi salariile or
să sată C.C. al P.M.R. prin oare co
crească, zise Costea.
zare a statului, în care problema ei culturale, de noile cuceriri ale muniştii şi oamenii muncii din re
naţională şi problema colaborării ştiinţei. giune, se angajează să lupte pen
naţiunilor sînt rezolvate mai bine Pentru poporul romîn, Ziua Vic — Mîine să încercăm tru traducerea în viaţă a hptărîrilor
să dăm cîte 6 tone, pro
decît în orice stat multinaţional. toriei este o sărbătoare luminoasă, puse Mangalagiu. Dacă-i partidului şi guvernului şi sub corf-
vorba aşa, al naibii să
Armata sovietică s-a dovedit o ex prilej de recunoştinţă faţă de ma fiu eu de o să mă intre- ducerea partidului, să obţină noi suc
c e ţi! A m -stat şi eu un pic
celentă armată modernă care şi-a rea Uniune Sovietică, aliat şi prie şi făcurăţi atlta scandal I cese în opera de construire a socia
îndeplinit cu cinste măreaţa sa mi ten, ajutor de nepreţuit în munca lismului. :'
siune eliberatoare, zdrobind maşina pe care oamenii muncii o depun A fost prezenta! apoi filmul „Pa
de război hitleristă. In anii războ pentru înfăptuirea celui de-al doi gini din lupta partidului“, după oare
iului, Partidul Comunist al Uniunii lea cincinal, pentru construirea so ansamblul artistic al Sfatului popular
Sovietice şi-a dovedit cu toată stră cialismului în ţara noastră. Secfor forestier fruntaş orăşenesc Deva - a prezentat două
lucirea rolul său conducător, unind Ziua Victoriei coincide cu altă tablouri din ¦piesa „Pentru fericirea
şl subordonînd toate eforturile în mare sărbătoare a poporului nos Aplicînd în parchetele de exploa realizat a stfe l: buşteni gater fag unităţi naturale, "de 1,230 m.c. om/zi poporului“ de N. Moraru şi A. Bia-
tregului popor, intereselor frontului, tru, Ziua independenţei naţionale a tare metode de muncă înaintate, 184%, buşteni gater stejar ¦ 144%, şi un salariu mediu de 54 lei pe zi. ranga.
pentru zdrobirea duşmanului. Vic Romîniei, independenţă dobîndită I.F.E.T. dîn Simeria a reuşit să ob lemn mină stejar 130%, lemn diverse Tractoristul Nicula Dragomir, tot de
toria poporului sovietic s-a datorat cu ajutorul vitezelor oşti ruse în ţină realizări de seamă. De pildă, utilizări 116%, traverse normale fag la acest sector, şi-a depăşit norma ' 7 .*• • V i V -' Şy.
faptului că el a luptat pentru o războiul din 1877-1878 împotriva prin scoaterea materialului lemnos în 130%, traverse înguste stejar 146%, la tras.buşteni cu tractorul cu 24%. E x p o z iţie
cauză dreaptă — apărarea patriei otomanilor cotropitori. înlăturarea
— că lupta lui s-a contopit cu lup pentru totdeauna a jugului otoman catarge şi organizarea muncii în bri doage bere 199%, doage ambalaj In urm-a acestor realizări obţinute, Cu prilejul celei de-a 35-a aniversa
ta popoarelor pentru independenţa a fost visul de veacuri al poporu găzi simple şi complexe, la cele măi 80%, mangal bocşe 216% şi lemn.de sectorul Dobna s-a clasat' în fruntea ri a partidului, s-a deschis ieri. ' în
lor, pentru libertăţi democratice. lui nostru care a luptat cu eroism mari guri de exploatare ca Run cui foc 108%. celorlalte sectoare din cadrul I.F.E.T.- sală festivă a Sfatului 'popular, regio
Mare din sectorul Hunedoara şi par ului Simeria, cîştigînd astfel „Stea nal expoziţia „Realizările regimului
In ţara noastră, datorită victo pentru a scăpa de suferinţe. Bătă chetul Tisa din sectorul Dobra, s-a O contribuţie deosebită în realiza democrat-popular din regiunea Hune
reuşit ca planul pe luna aprilie să rea planului pe sortimente l-a adus gul roşu“- de producţie al comitetului doara în primul nostru plan cinci
riilor obţinute de trupele sovietice, liile duse de Mircea cel Bătrîn, Şte fie îndeplinit la producţia globală în brigada condusă de tov. Buciute Du de întreprindere şi al conducerii În nal“, organizată de secţia cultufală a
poporul romîn, sub conducerea fan cel Mare, Mihai Viteazu, Ioan procent de 169,31%, iar la produc mitru din cadrul sectorului Dobra, sfatului popular regional.
Partidului Comunist, a smuls ţara Vodă cel Cumplit şi încă alţi vi' ţia marfă în procent de 156,46%. Pe care a reuşit ca la faza scos-apropiat treprinderii.
din asocierea cu Germania nazistă teji şi iscusiţi conducători de oşti, şi' transport să depăşească planul cu PROŞNEIUC ŞTEFAN Această expoziţie înfăţişează, prin
sortimente, planul de producţie a fost 60%, realizînd o productivitate în corespondent. ¦
în care o împinsese clica burghe- au avut întodeauna sprijinul oşti- fotografii şi grafice documentors, mat
ziei trădătoare, şl întorcînd ar lor ruseşti. Prăbuşirea imperiului Realizări frumoase - eîştiguri sporite
mele împotriva cotropitorilor a lup otoman a fost cauzată mai ales de
tat eroic alături de armata sovieti loviturile repetate pe care i le-a dat
că pentru zdrobirea fascismului. O Rusia, devenită mare putere euro In luna trecută, siderurgiştii hu- Ier, Miculic Ioan, Opriş Avram, Omo- reni au elasibmorţiattor514duarasetamepn_re_oa_ce_şs_aer.lj.or reţele realizări ale regimului demo
serie de alte ţări, nu numai din peană în secolul al XVIII-lea şi în nedorem au obţinut realizări frumoa- tt*ă pPa«s™cu şi âail*ţi«i, care şi-au depăşit reducînd crat-popular în regiunea noastră ¦în
Europa, ci şi din Asia, au putut prima jumătate a secolului al XIX- se în îndeplinirea planului de produc sarcinile de plan cu 32-40%, au ob °adrui primului cincinal, înfăptuite
să-şi ia soarta în propriile lor lea.' Intervenţiile Rusiei au creat în ţie. Aceste realizări au făcut să spo ţinut salarii între 1.500-1.920 lei. tehnologice dintre două încărcări.
mîini şi au păşit la înfăptuirea unor Balcani condiţii favorabile luptei rească simţitor şi salariile lor. sub conducerea fermă şi înţeleiptă a
regimuri democratice. In urma ce de eliberare a poporului nostru. în Sporirea cîştigului mediu la secţia La sectorul furnale, prim-topitorii •partidului.
lui de-al doilea război mondial, Uni ceputul unui nou război ruso-turc La sectorul oţelărie, de pildă, oţe- oţelărie, e determinată în bună parte Pali Victor şi Cazan Ştefan de la fur
unea Sovietică a ieşit întărită, pres în 1877, avîntul de luptă al mase larii Haiduc Florian şi Juroa Florian, de creşterea cantitativă a volumului Se pot vedea aci panouri ce oglin
tigiul şi influenţa sa internaţiona lor populare din ţara noastră înse producţiei, prin elaborarea oţelului în nalul 6, depăşindu-şi normele cu 18 desc uriaşele construcţii ale cincina
lă crescînd considerabil. tate de libertate au silit moşieri- oare au avut depăşiri de normă de şarje rapide. Numai în ' primele trei şi respectiv 17%, au ridicat la plată, lului de la Hunedoara, din Valea
mea şi burghezimea să renunţe la luni ale acestui an, oţelarii hunedo- primul 2.069 lei şi al doilea 1.980 lei. Jiului şi din alte părţi, aspecte grăi
învăţămintele celui de-al doilea politica de neutralitate. La 9 mai peste 70%, au realizat salarii de De asemenea, fumaliştii ' Jurcă La- toare din munca minerilor şi a side?
război mondial arată tuturor po 1877, sub presiunea mulţimii, ca zăr şi- Jelar Nicolae, de ia furnalele ve rprgiştilor, realizări, din agricultură,
poarelor că trebuie să lupte pentru mera deputaţilor a proclamat in 2.464 şi respectiv 2.346 lei. La fel,
a păstra pacea cu orice preţ, că mi dependenţa Romîniei. In războiul
litarismul revanşard german consti de neatîrnare s-a cimentat puternic oţelarii Costache Vasile, Lăbuneţ Va
tuie un pericol de moarte pentru prietenia ruso-romînă.
toate statele iubitoare de pace. Po chi,’au'prim it salarii de 1.220 şi 1.146 din domeniul electrificării, al ocrotirii
poarele îşi dau seama din ce în ce Sărbătorind 79 de ani de Ia pro lei, iar oauperistul Boja-n Lorencz — sănătăţii, al ridicării nivelului <Je-
mai bine că puterile care au luptat clamarea independenţei de stat a CONFERINŢE L749 lei. '
umăr la umăr pentru a salva ome Romîniei şi II ani de la Ziua Vic
nirea de întunericul fascismului săl toriei, poporul nostru îşi îndreaptă Comitetul regional A.R.L.U.S. or culta conferinţa : „Sporirea produc trai material şi cultural al oarpenilpr
batic, pot şi trebuie să colaboreze ganizează o serie de conferinţe pe ţiei de cereale marfă, sarcină de Şi laminoriştii au realizat eîştiguri muncii, aspecte privind relaţiile de
cu recunoştinţă gîndurile spre ma teme internaţionale. Astfel, la data bază a agriculturii ţării noastre“. Va frumoase în luna trecută. Manevran- prietenie cu marea. Uniune Sovietică'
pentru ca să se statornicească pa de 11 mai a.c., în sala „Maxim Gor- conferenţia tov. ing. F. Hartî-a. tul Zăvălaş Vasile, macaragiul Mi- şi aspecte de la Congresul al II-lea
rea Uniune Sovietică. Liber pe des huţ Gheorghe, laminatorii Tarnaş al P.M.R.
cea în lume, pentru ca omenirea chi“ din Hunedoara, se va ţine con De asemena, în 30 sate din regiu . - •* r - . v
tinele sale, în plină dezvoltare, ne, duminică 13 mai. a.c., se vor ţine
ferinţa cu tema : „Coexistenţa paşnică conferinţe cu tema : „Partidul Mun Francisc, Ilea Iordan şi Barbu Con Avînd un conţinut bogaT, expo
stantin de la cuptoarele adînci, pis ziţia este extrem de interesantă şi
şi posibilitatea preîntîmpinării războ tolarul Senciuk Arpad, sortatorul
citoresc Romîn, organizatorul şi con Vîrsan Constantin ?î alţii, au primit
să poată trăi în linişte şi folosi cu strîns unit în jurul partidului şi gu iului în etapa actuală”. salarii cuprinse între 1.000-1.300 lei. atractivă. încă din prima zi a des*
ceririle ştiinţei spre a-şi clădi o vernului, poporul nostru, luînd pil ducătorul poporului în lupta pentru
viaţă mai bună, mai îmbelşugată. dă de Ia vrednicul popor sovietic De asemenea, duminică 13 mai, construirea socialismului“. chiderii, ea a' fost vizitată de nume
ora 10 dimineaţa, în sala cinemato roşi oameni ai muncii. -V
In prezent, lagărul mondial al ale cărui măreţe realizări în con grafului „Filimon Sîrbu“ din Deva,
socialismului exercită o influenţă
mereu crescîndă asupra evoluţiei struirea comunismului sînt admi va fi expusă conferinţa : „Importanţa Intr-o duminică la Căian şl ortacii, de la furnalul nr. 1, au
evenimentelor din lume. Forţele pă rate de lumea întreagă, luptă cu istorică mondială a Congresului al
cii au sporit considerabil, creîndu- avînt sporit pentru a dobîndi noi XX-lea al P.C.U.S.“. Ambele confe In această minunată zi de mai, acum la furnalul nr. 2 unde mun elaborat peste plan cu 22,51 mai
se o va.stă zonă a păcii care cu succese în făurirea unei vieţi paş rinţe vor fi urmate de filme. aşezarea jurnaliştilor a îmbrăcat ceşte schimbul maistrului Suciu A- multă fontă.
prinde atît statele socialiste cît şi nice şi fericite, în construirea so
cialismului. Un bogat ciclu de conferinţe or haina primăverii. Peste tot e frea lex.and.ru. Pe şeful schimbului îl gă La cantină
ganizează şi S.R.S.C. In ziua de 13 măt, voioşie. E zi de odihnă. Pe stră
Solemnitatea depunerii coroanelor mai a.c., la Simeria, în sala clubului zi, muncitorii, sofiile lor, tineri şi ti sim în cabină, urmărind după apa E ora prim ului, Cantina la care
C.F.R., se va ţine conferinţa intitu nere îmbrăcaţi In straie de sărbătoa ratele de control, mersul furnalului. iau masa muncitorii uzinei „Victo
la mormintele eroilor sovietici şi romîni lată : „Condamnarea internaţională re. îşi plimbă paşii agale. Unii se Schimbăm cîteva cuvinte. Conducă ria" din Căian, este mare, spaţioasă
a războiului de asuprire“, expusă de torul schimbului ne informează că şi bine amenajată. Mesele sînt fru- \
In ziua de 9 mai a avut loc la cimitirul eroilor sovietici şi iomîni generalul de rezervă C. Ionaşcu îndreaptă spre cinematograf unde instalaţiile funcţionează normal mos aranjate şi curate. Azi, la masa j
căzuţi în lupta împotriva fascismului, u-n miting la care au luat parte nu rulează filmul german „Serenada de prînz, se serveşte o ciorbă gusr ţ
meroşi oameni ai muncii din instituţiile şi întreprinderile oraşului Deva. Tot duminică, tovarăşul Pompiliu străzii", alţii iau calea clubului. Ex Se apropie timpul cînd trebuie să toasâ, friptură cu garnituri de cati- '
Grigorescu, cercetător la Institutul de cursioniştii şi pescarii şi-au luat se facă descărcarea: a doua de la tofi şi varză, apoi prăjitură.
La miting a luat cuvîntul tov. Dunăreanu Gheorghe, ' oare a evocat Economie Politică, va vorbi colecti dis-de-dimineaţă rucsacurile şi un începutul acestei zile. Prim-furnalis-
lupta eroică a ostaşilor sovietici şi romîni, pentru zdrobirea armatei ger viştilor din Ilia despre: „Participa diţele. şi. se îndreaptă spre locurile tul Blaj Ioan dezbate şticul. Ceilalţi, După-amiază
mano-fasciste. rea la muncă a tuturor membrilor — pitoreşti din împrejurimi, pentru a repară şi usucă rina pe care se va
condiţie de bază pentru consolidarea petrece cît. mai plăcut această zi de scurge şuvoiul de fontă. Oame După ce au servit mlncarea, ama
După miting a urmat depunerea coroanelor de flori pe mormintele G.A.C.“, iar la G.A.S. Apoldu de odihnă. La restaurantul din locali nii de la transporturi au adus torii de sport grăbesc spre ¦sta
ostaşilor sovietici şi romîni. Au fost depuse coroane din partea Comite Sus, muncitorii şi tehnicienii vor a s tate, alţii cinstesc o ha’bâ de bere, oalele pentru evacuarea zgurei. Sus, dion: La ora 15, are loc meciul de
tului regional de partid Hunedoara, Sfatului popular regional, Comitetului sau un pahar de vin. la gîtul furnalului, cei de la încăr
regional U.T.M., Comitetului orăşenesc de partid Deva, Redacţiei zia Case-Iaborator la sate care urmăresc cu atenţie alimenta folbal dintre formaţiile „Aripi noi"
rului „Drumul socialismului“, întreprinderii regionale de transporturi
auto, Trustul regional de construcţii locale, P.T.T.R. şi a altor instituţii Pentru a veni în sprijinul gospo fn uzină rea acestuia după reţeta de încăr şi „Metalul 105 II", iar mai tîrziu,
şi întreprinderi din oraşul Deva. dăriilor agricole colective din regiu
nea noastră, Asociaţia Ştiinţifică a Oare ce se petrece în acest timp care. în cadrul campionatului regional de
în uzină ? E ora 11. Pregătirile sînt .gata. fotbal, se vor întîlni formaţiile : Pro
Intrăm pe poartă şi ne îndreptăm Şticul e străpuns şi fonta, la înce gresul" Deva şi Metalul 105” Că
put mai încet şi. apoi din ce. în ce
spre sectorul furnale. De o parte
şi de alta a aleii ce duce spre marile mai repede, se scurge intr-un şuvoi ian. S
Inginerilor şi Tehnicienilor (A.S.I.T.), agregate, panouri şi lozinci mobili.- strălucitor pe platforma de descăr- ? >
secţia agricolă Deva, în colaborare
cu Direcţia regională agricolă, au zatoare cheamă muncitorii, ingine- care. ¦ . • , •• O perdea subţire de nori purtată 9
luat iniţiativa înfiinţării mai multor de curenţii aerului, străbate înăl- <
case-laborator în diferite gospodării. rii şi tehnicienii la înfăptuirea prs- Tocmai in timpul cînd descărca- Umile. Fumul desprins din coşurile
Pînă acum, pentru prima dată în re
giunea noastră, s-au organizat a s e vedertlor Directivelor celui de-al II- rea furnalului'nr. 2 's-a terminat, furnalelor, 'urcă şerpuind.
menea laboratoare în gospodăriile co In acest timp, la furnale, mun
lective din Obreja, Miercurea, Gîr- lea Congres al partidului Grafice, la furnalul nr. 1 / schimbul maistru-
bova, Şibot şi Rîu Bărbat. Ele vor ca e in toi. Fumaliştii, mecanicii de
Fie activitate a Crucii roşii cursurile raionale ale grupelor sani fi înzestrate cu toate aparatele ne pomi înfrunziţi şi zone verzi, stră- lui Ştefănescu Iosif şi al prim-fur- la compresoare, muncitorii de lă
tare din şcolile medii şi profesionale cesare ca : etuve, microscoape, epru transporturi, cauperiştii, lăcătuşii de
Pentru activitatea rodnică depusă, din regiunea noastră, organizate de bete, germinatoare etc., avînd la dis juiesc potecile îngrijite ce străbat nalistului Bozdoc Aurel, termină la întreţinere, toţi cei de care de
Comitetului raional de cruce roşie din Comitetul regional de Cruce roşie. poziţie şi loturi experimentale. pinde bunul mers al furnalelor, sini y-
Petroşani, condus de dr. Vlad Cons La acest concurs, au participat 26 şantierul uzinei. pregătirile pentru elaborarea unei la posturile lor...
tantin şi Beneşek Mihai, i s-a înmînat de grupe sanitare cu peste 460 mem Aici, colectiviştii ajutaţi de agro
zilele acestea, drapelul de raion frun bri. nomi, vor putea identifica în mod In faţa furnalelor, ne întîmpină noi şarje de fontă.' Pe stadion, meciul a intrat in cea
taş pe regiune în trimestrul I. ştiinţific cele mai bune soiuri de plan
In faza regională a concursului, pe te, care se adaptează cel mai bine inscripţiile unui panou mare pe ca-
In plenara lărgită a Comitetului ra locului, în scopul sporirii cît mai
ional de cruce roşie, unde i s-a în- primele locuri s-au clasat, în ; ordi mult a producţiei la hectar. re stă scris: „Cinste fruntaşilor de Bilanţul zilei de-a doua repriză.
;mînat drapelul, comitetul raional la uzina „Victoria“ Căian, care prin Se apropie de sfirşit o zi de odih
fruntaş a fost călduros felicitat pen ne, grupele sanitare ale şcolilor me eforturile lor au obţinut cele mai. Munca asiduă, plină d’ e abnegaţie
tru succesele obţinute. frumoase rezultate pe semestrul II a furnal'l?Ddor pentru a da patriei nă. Mîine, fumaliştii vor începe * un
die mixtă din Petroşani, profesională nou schimb, o nouă zi de străduin
A al anului 1955, cîştigînd Drapelul cît mai mUlt metal, a fost •încunu-
De curînd s-au desfăşurat con de tractorişti din Orăştie şi medie de roşu pe ramură de producţie, pe nată de realizări importante.'Schim- ţă spre binele patriei şi al lor.
bul maistrului.Suciu Alexandru. de la
fete din Deva. tară ! , furnalul nr. 2; şi-a realizat-planul de
Pe plaloul furnalelor
Agregatele merg în plin. Sîntem fontă, iar maistrul Ştefănescu Iosif ------------ r- N. BADIU
W w .oA / y v 's /VNr ''•.A/\AAAA/'A'