Page 10 - 1956-06
P. 10

.2, S DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                                                                                    Nr. 593

Sä executăm la timp prăşitul culturilor-.—!                                                                                      SCRISORI                              Carnet juridic                                     Note si comentarii
                                                                                                                                către redacţie
   Ştiinţa agrotehnică şi expe­                            ::::::::::::::::::::::::::::::  buie să popularizeze mai mult                                             Le-a mers pînă într-o zi                    Sfat popular, sau                  ea. Dacă încerci s-o priveşti,,
rienţa fruntaşilor din agricul­                                                            în rîndyj colectiviştilor şi a în-        ??                                                                                                             rişti să vezi articolele gal­
tură au dovedit că în tot timpul    cauza întîrzierii primei praşile,                      tovărăşiţilor importanţa prăşi-                                                                                       sală de aşteptare?                 bene din cauza ploii care pă­
campaniei agricole, de la semă­     pnaşila a Il-a şi a IlI-a, să ca­                      tului cu cultivatorul tras de        Aparat de radio                         La cooperativa „Vasile Roai-                                                trunde prin geamul spart, iar
nat şi pînă la recoltat, trebuie    dă tocmai în perioada recoltării                       tractor, îndrumîndu-i să încheie         fără lămpi                       tă“ .şi AGEVACOOP Simeria, se                  — Tovarăşe secretar, am         dacă citeşti, rămîi, cum am
să se acorde o atenţie deosebi­     păioaselor, lucrare care nu poa­                       contracte în această privinţă.                                                                                        venit să vă spun că...             mat. spus, cu o deziluzie: ar­
tă lucrărilor de întreţinere a      te fi amînată şi care se face în                       Ele trebuie să combată obiceiul      0 ămi-nul cultunal din satul .- strecunaseră în posturi de răs­                                                     ticolele sînt scrise din apri­
culturilor, pentru a distruge bu­   acest caz în dauna culturilor                          greşit al multor ţărani munci­                                                                                           — Stai, tovarăşe, că nu         lie, în cinstea lui „1 Mai”.
ruienile care înăbuşă plantele      prăşitoare.                                            tori individuali care încă mai       '--V a le a Iepii, raionul Orăş- pundere, o serie de elemente                    sînt eu cel pe care-l cauţi.       Te prevenim ca să nu se în-
de cultură şi le iau din hrană.                                                            fac la cultura porumbului o                                                                                                                              tîmple cumva să rămîi în ur­
                                       Pentru a executa prăşitul în-                       singură praşilă cu sapa şi apoi      tie, a primit un aparat de radio necinstite care, crezînd că le                    —m                               mă ca toţi cei ce răspund de
   Ploile căzute în ultima deca­    tr-un timp scurt ori de cîte ori                       se mulţumesc să mai dea oda­         la baterie, care să contribuie la va merge, au început, prin dife­                                                  gazetă, pentru că acest
dă a lunii mai şi timpul căl­       este nevoie, şi pentru a uşura                         tă cu rariţa printre rînduri. A-                                                                                         — Apoi, de cătrănit ce          lucru s-a mai întîmplat şi cu
duros cin ultimele zile, au fa­     munca oamenilor, este necesar                          ceasta este o metodă dăunătoa­       ridicarea nivelului cultural al rite metode frauduloase, să fu­                  eram, te-am luat drept Tra-        secretarul sfatului şi secre­
vorizat creşterea buruienilor în    ca lucrările de prăşit să fie me­                      re care aduce pagube mari. Prin      ţăranilor muncitori din sat. Dar re din banii statului. Aceasta                  ian Urzică. Dar dumneata ce        tarul organizaţiei de bază.
culturile prăşitoaie. De a-         canizate pe soară cît mai largă.                       şanţurile făcute de rariţă, apa                                                                                       cauţi în biroul lui. Ii ţii cum­   Cînd au citit articolele, au
ceea, se impune ca toate cultu­     La prăşitul culturilor de po­                          se pierde mai uşor şi de multe       ce folos. Acest aparat nu. poa­      însă a ţinut pînă într-o zi, cînd           va locul ?                         crezut că colectivul de redac­
rile prăşitoare să fie pră­         rumb, cartofi, sfeclă de zahăr,                        ori se taie rădăcinile plantelor.    te fi folosit. Gauza ? Tovarăşul     la un control, s-a descoperit că                                               ţie al gazetei de perete are
şite îinir-un timp cît mai scurt.   Hoarea-soarelui, ţăranii munci­                                                             Costică Ciuoea-n, a găsit de cu­     Ioan Pădureanu, fost vicepreşe­                — Da de unde! Căutam            dreptate că sîntem în aprilie
                                    tori individuali trebuie să folo­                         Paralel cu prăşitul, în cazul     viinţă ca să-i demonteze lăm­        dinte al cooperativei „Vasile               ş l eu tot pe secretar sau pe      şi nu în iunie cum ştiau ei.
   Executat la timp şi în bune      sească prăşitoarea trasă de ani­                       că plantele au răsărit prea de­      pile şi bateria -şi să le ducă la    Roaită“, în complicitate cu Cor­            oricine altul de la sfat. dar      Aşa că... au potrivit pasul
condiţiuni, prăşitul duce la spo­   male. Cu ea se pot prăşi cca.                          se, trebuie executat şi răritul      el acasă. Dacă i se pune între­      nel Dan, referent tehnic la Age-            nu-i nimeni.                       după al colectivului şi au ră­
ruri însemnate de recoltă. Dacă     2 ha. pe zi, făcîndu-se o econo­                       lor la floarea-soarelui, sfecla de   barea de ce a făcut acest lu­        vacoop şi alţii, au delapidat                                                  mas in urmă.
buruienile nu sînt distruse la      mie de 4-6 zile muncă la ha.                           zahăr, porumb etc.                   cru — spune că nu le poate           suma de 368.685 lei, prin fal­                 — Or fi pe aici pe aproa­
timp, ele pot să înăbuşe plan­                                                                                                  lăsa la cămin — de acolo, chi­                                                   pe, că doar nu lasă ei uşile       Aşteaptă după ajutor
tele şi uneori să provoace chiar       Rezultate şi mai bune la pră­                          De acum prăşitul se poate e-                                           sificarea unor acte valorice.               aşa deschise...
compromiterea totală a culturi­     şitul culturilor, se pot obţine                        xecuta la toate culturile pră­                                                                                                                              In comuna Filimon Sîrbu,
lor. De asemenea, prin prăşit       prin folosirea cultivatorului                          şitoare. Inginerilor şi tehnicieni­  purile s-ar putea fura. Aşa-i el        Pentru aceste fapte, Tribuna­               — Păi, eu stau de două          raionul Ilia, există o baie
se distruge scoarţa de la su­       C.U.T.-21, tras de tractor. Cu                         lor agronomi de la punctele a-       om tare „vigilent“. Numai că         lul popular al oraşului Deva,               ore aici şi n-a venit nimeni.     populară. Cel puţin aşa scrie
prafaţă şi se formează un strat     un cultivator tras de tractor se                       gricole şi comune, le revine sar­    cetăţenii din satul Valea Iepii      care a judecat procesul la faţa                                                pe una din clădirile arătoase
afinat care împiedică pierderea     pot prăşi 10-12 ha. pe zi, şi se                       cina de a arăta colectiviştilor,     ar vrea să asculte şi ei emisiu­     locului în faţa a numeroşi ce­                 Asemenea convorbiri au loc      din comună. In momentul de
apei din pămînt şi înlesneşte       realizează zilnic o economie de                        întovărăşiţilor şi ţăranilor mun­    nile posturilor noastre de radio,    tăţeni, în baza articolului 236             deseori în birourile Sfatului      faţă (ca de altfel şi acum 3
pătrunderea apei provenite din      peste 50 zile-muncă.                                   citori individuali, modul de e-      mai ales emisiunile pentru ţă­       din Codul Penal, a condamnat                popular din comuna Certeju         ani), ar fi mai corect dacă
ploi. De aceea, se spune că fie­                                                           xecutare al fiecărei lucrări în      rănimea muncitoare.                  pe infractori după cum urmea­               de Sus, raionul Ilia. Nu odată    s-ar schimba inscripţia : „Ba­
care praşilă făcută la timp va­        Staţiunile de maşini şi trac­                       parte, după toate realizările                                                                                         s-a întîmplat că au venit la       ia populară" cu o alta şi a-
lorează cît o ploaie bună.          toare din regiunea noastră, dis­                       ştiinţei.                                                  I. JUDE ză : Ioan Pădureanu, 14 ani                        sfat cetăţeni din satele apar­    nume „Local p ă r ă s itP o a te
                                    pun de multe tractoare K.D.P.                                                                                                                                                ţinătoare comunei şi, negă­        că atunci, cetăţenii n-ar mai
   Prăşitul este o lucrare care     şi cultivatoare C.U.T. Totuşi,                            Comitetele raionale de partid,                          corespondent muncă silnică şi 10 ani degra­                sind pe nimeni, făceau dru­        veni pe capul tovarăşilor de
cere multe braţe de muncă şi se     s-a observat că multe gospodă­                         comitetele executive ale sfatu­                                                 dare civică ; Ioan Cucu, 12 ani       mul înapoi fără să rezolve         la sfat cu întrebări de felul
execută în perioada cînd mun­       rii colective refuză să încheie                        rilor populare şi organizaţiile                                                                                       problemele. Pe lîngă toate a-      acesta:
cile agricole sînt mai aglome­      contracte pentru executarea pră-                       de partid, sînt chemate să mo­       Mai mu!) sprijin din                 muncă silnică şi 10 anî degra­              cestea, salariaţii sfatului. în
rate. Este ştiut că un om pră­      şitului mecanic, deşi pe lin­                          bilizeze oamenii muncii la exe­                                                                                       graba cu care pleacă, uită să        — De ce nu funcţionează
şeşte cu sapa cca. 0,12 ha. pe      gă avantajele arătate, ea                              cutarea prăşitului într-un timp      partea cadrelor didactice            dare civică ; Gheorghe Vkicze,              bage în sertare documentele        baia? Cînd aveţi de gînd s-o
zi. Pentru executarea praşilei      asigură lucru de calitate supe­                        scurt la toaxe culturile \ pră­                                           12 ani muncă silnică şi .10 ani             de uz intern şi alte instruc­      reparaţi, că de promis ne-aţi
pe un hectar, este nevoie de        rioară prin afînarea uniformă a                                                                                                                                              ţiuni, lăsîndu-le vraişte pe       tot promis? etc.
8-9 oameni. Dacă în unităţile so­   pămîntului pe toată suprafaţa                          şitoare. Agitatorii au datoria să     J ) ste ştiut că echipa de cor      degradare civică; Ioan Lungu,               meşe. Cît despre uşile birou­
cialiste care deţin suprafeţe       parcelei şi este puţin costisi­                                                              O d i n corn. Miercurea, raionul    9 ani muncă silnică şi 9 ani de­            rilor, nici vorbă să le închi­        Iar cei de la sfat, nu vor
mari de prăşitoare, se face pră­    toare. Gospodăriile colective plă­                     arate ţăranilor muncitori că prin    Sebeş, a fost premiată la con­       gradare civică ; Laurean Radu,              dă. De aceea, cetăţenii care       mai trebui să se obosească
şitul numai manual, de cele mai     tesc pentru executarea unei pra­                                                            cursurile ce s-au desfăşurat în­     Cornel Dan, Ioan Crişan, la                 vin cu diferite probleme, au      născocind diferite motive. De
multe ori lucrarea se întîrzie      şile la un hectar de porumb nu­                        executarea la vreme a prăşitu-       tre brigăzile artistice ale cămi­    cîte 8 ani muncă silnică şi 8               făcut adevărate săli de aş­       altfel, pentru moment, sînt
din lipsa braţelor de muncă         mai o cantitate de 8-13 kg. po­                                                             nelor culturale, în anii trecuţi.    ani degradare civică ; Beniamin             teptare din birouri.              liniştiţi. De asta i-a asi­
ceea ce duce la scăderea recol­     rumb.                                                  lui se împiedică pierderea ume­      Se pune întrebarea : de ce ia        Hînteşteanu, 4 ani închisoa-e                                                 gurat tovarăşul Bot Ludovic,
tei. Se întîmplă uneori, ca din                                                                                                 concursul din acest an nu s-a        corecţională şi 4 ani interdicţie              Să îndrăznească însă cine­     medicul acestei comune. El
                                       Organele de partid şi agricole                      zelii din pămînt şi că numai în      prezentat nici la faza pe co­        coiecţională; Alexandru Tîm-                va să spună că tovarăşii de       le-a spus oamenilor că a ce­
                                    de la secţiile agricole raionale,                                                           mune ?                               peanu şi Gheorghe Mnnteanu,                la Sfatul popular din Cer­          rut ajutor şi de la raion şi de
                                    punctele agricole şi S.M.T. tre-                       felul acesta se poate obţine o                                            la cîte 3 ani închisoare corecţio­          tei nu Ştiu ce-i vigilenţa. Să    la regiune, unde se cunoaşte
                                                                                                                                   I-n comun-a Miercurea există      nală şi 3 ani interdicţie corec-            vedeţi atunci ce teorie fac.      situaţia, dar că... întîrzie să
                                                                                           recolta bogată.                      două şcoli cu învăţămînt de 7        ţională, Dumitru Trifa, 3 ani în­           Insă, din păcate, numai teo­      vină.
                                                                                                                                ani, unde sînt profesori ¦care       chisoare corecţională şi Ioan               rie, altceva nimic.
                                                                                                                                predau muzica, cum sînt tova­        Varcan, 7 luni închisoare corec­                                                  Ce ar fi dacă sfatul popu­
                                                                                                                                răşii Ioan Crişan. P. Teslaru şi     ţională. Totodată, inculpaţii au         d Oameni rămaşi în urmă               lar, în loc să caute motive,
                                                                                                                                profesorul de la şcoala cu lim­      fost obligaţi la plata integrală                                              ar întreprinde o acţiune de
                                                                                                                                ba de predare germană. Ce au         a sumelor delapidate.                    C Tot în comuna Certeju de           repararea băii, din resurse lo­
                                                                                                                                făcut aceştia pentru activizarea                                              > Sus, întîlneşti — şi nu prea        cale ?
                                                                                                                                                                                                              t departe de sfatul popular —
                                                                                                                                acestui cor ? Locuitorii comu­ Fiind confirmată de Tribuna­                   r gazeta de perete pe care              Răspunsul e c la rc e tă ţe ­
                                                                                                                                                                                                              C scrie : „Organ al organizaţiei     nii din comună ar sprijini
                   RECOLTAREA FURAJELOR                                                                                         nei spun că n-au făcut nimic. lul popular regional, sentinţa a                                                     acţiunea şi nu ar mai aş­
                                                                                                                                                                                                                 de bază P.M.R. şi al Comi­        tepta după ajutor din altă
                                                                                                                                Oare n-ar putea ei să depună rămas definitivă.                                   tetului executiv“. Curios să      parte.
                                                                                                                                                                                                                 cunoşti ce mat este nou în
   Recoltarea la timp şi în bu­     ţiuni optime, munoa trebuie or­ mai indicat, deoarece fînul us­                             mai multă conştiinciozitate şi                                                   comună, vei vrea s-o citeşti,              (După corespondentele tovar
ne condiţiuni a furajelor va a-                                                                                                                                                                                  aşa cum face orice cetăţean.      ? t răşilor Ioan. Josan şl . Iosif
siguna hrana animalelor pen­                                                                                                    dragoste în pregătirea corului ? Cînd cauţi să furi
tru iarnă şi va contribui la dez­                                                                                                                                                                                   Noi te prevenim, drag tre­              Toma).
voltarea şeptelului de animale.     ganizată în aşa fel, încît toa­ cat pe capre sau prepeleci nu                               M. HOCIOTA din banii statului*6                                                  cător. Dacă vrei să nu ai o
In momentul de faţă, oamenii                                                                                                                                                                                     deziluzie, să-ţi vezi mai de-
muncii de pe ogoare au sarcina      te maşinile şi uneltele existente are pierderi mari, îşi păstrează                            corespondenl                                                                f- parte de drum, să nu te o-
de a se pregăti şi a începe re­                                                                                                                                                                               ( preşti nici o clipă în faţa ga-
coltatul furajelor, astfel ca a-    să fie folosite din plin. Acolo culoarea verde şi gustul.                                                                        In faţa Tribunalului popular             C zelei, ba nici să nu te uiţi la
ceastă lucrare să fie complect
terminată înainte de recoltatul     unde se pot introduce cositori In vederea obţinerii unei re­                                Nepăsarea unui colectiv              ,al oraşului Deva, a a p ă ru t. de
                                                                                                                                             sportiv                 curînd pe banca acuzaţilor Ni­
cerealelor.                         mecanice, ele trebuie folosite la colte bogate de fîn şi de calita­                                                              colae Balosin, fost achizitor la
   Pentru a obţine o recoltă bo­
                                    maximum. S.M.T.-urile din re­ te superioară, datoria fiecărui                               ţj“?n oraşul Sebeş popicări-a întreprinderea de stat pentru a-
gată de fîn, fîneţele trebuie co­   giunea noastră trebuie să ajute ţăran muncitor este să adune
site cînd plantele au început                                                                                                   ^ c o le c tiv u lu i sportiv „Flamu­ chiziţionarea animalelor de ra­
să înspice sau la începutul în­     gospodăriile agricole colective, cît mai repede fînul. Pentru a
floritului. Nu este bine să se                                                                                                  ra roşie“, de- pe lîngă fabrica să şi de muncă, împreună cu
recolteze ierburile după ce s-au    întovărăşirile agricole şi sfatu- se evita pierderile mari în ca-'
format seminţele, deoarece se
obţine fîn de calitate inferioară,  turile populare comunale la re­ zul cînd timpul este' ploios şi                             de tricotaje „Teba“, stă de mai complicii săi : Ovidiu Rusu, in­
mai puţin nutritiv şi cu mai        coltatul furajelor cu cositorii?, uscarea nu se poate face în
multe buruieni. Buruienile care                                                                                                 bine de un an'nefolosită şi, din giner zootehnist din Iii a, Con­
se înmulţesc prin seminţe şi nu
sînt cosite la timp, ajung la       mecanice. Folosirea cositorilor condiţiuni bune, atît • ierburile                           oauza proastei îngrijiri se rui­ stantin Dăscălescu, inginer zo­
maturitate şi îşi împrăştie se­
minţele pe fîneţe, iar în anii      mecanice..prezintă o serie.de a,- din--fîneţele-naturale cît şi tri­                        nează. Acoperişul este 'distrus, otehnist, Liviu Oancea, inginer
următori împînzesc şi mai mult
fîneţele.                           v an taje: se recoltează mai re­ foiul şi.lucerna,..se vor însiloza                         iar ploaia intră în voie, provo- agronom din Crişcîor, Gheo'r-

   Pentru plantele de graminee,     pede şi ma! uşor şi se taie iar­ fie singure, fie în amestec cu                             cîndu-i stricăciuni.                 ghe Frenţoni, inginer zootehnist
cum s în t: păiuşul, ovăsciorul,
                                    ba la o anumită înălţime, o re­ pleavă, tocătură de paie sau                                Deşi muncitorii fabricii sînt din Haţeg, Dumitru Nicoară,
obsiga, firuţa şi altele, momen­
tul cel mai potrivit de recoltat    partizează uniform pe brazde fîn uscat.                                                     dornici s-o folosească, totuşi, Lazăr Mariş şi alţii.                         Din constatările unei echipe
este atunci cînd acestea au în­
ceput să înspice. Leguminoa­        dînd posibilitate să se usuce                          Organele de partid şi de stat        atît consiliul colectivului spor­       Fiind însărcinat de Direcţia
sele ca : lucerna, trifoiul, ghiz-                                                                                              tiv cît. şi conducerea întreprin­    agricolă a sfatului popular re­
deiul şi borceagul, se vor re­      mai repede.                                            ¦au datoria să îndrume ţărăni­       derii -stau pasivi şi nu se gră­                                                          de control obştesc
colta în momentul cînd începe                                                                                                   besc să ia nici-o măsură. De         gional să achiziţioneze diferite
înfloritul sau, cel mai tîrziu,     In cultura plantelor de fîn mea muncitoare să recolteze                                     ce?                                  animale de rasă pentru staţiu­           I"f_a... ' ' u" ' Echipa de con­     La La magazinul nr.
cînd o treime din plante sînt                                                                                                                                        nile de montă şi animale' de
                                    uscarea are o mare însemnăta­ într-un timp cît mai scurt toa­                                                      —o —          muncă pentru nevoile diferitelor                     trol obştesc din ca­                74 alimentar şi
înflorite.                                                                                                                                                           gospodării, numitul Nicolae Ba­                      re fac parte tova­                  .magazinele nr. 27
   Recoltînd după aceste terme­     te, deoarece de ea depinde, în te furajele şi să le cicpoziteze                                 O conslrucfie ce se              losin, a falsificat o serie de sem­      Vulcan                               Lupan!

ne, se va obţine o cantitate mai    primul rînd, obţinerea unui nu­ în condiţiuni cît mai bune. De                                                                                                            răşii Gheorghe Pîrvan, Eleono        şi 32, ce aparţin de O.C.L. pro­
mică de fîn şi de calitate infe­
rioară, deoarece frunzele plan-     treţ de calitate superioară. Prin asemenea, sfaturile populare au                                                                                                         ra Sicomaş, Ana Riţan şi An-         duseindustriale Petroşani, e-
tfelor care sînt cele mai valo­                                                                                                                                                                               dronic Ispas, ia controlul făcu!
roase se usucă şi cad.              uscatul la soare, ierburile pierd datoria să mobilizeze ţăranii                                                                                                           de curînd a găsit că magazinul       chipa de control obştesc, a gă­
                                                                                                                                                                                                              nr 22 ce aparţine de O.C.L. pro­
   Pentru ca recoltarea finului     o mare cantitate din materiile muncitori la recoltarea furaje­                                            ruinează               nături şi sume, pe actele de a-                                               sit numai lucruri frumoase. Dar,
să se facă la timp şi în condi-                                                                                                                                      chiziţii şi, cu complicitatea ce­
                                    nutritive. Pierderile sînt cu atît lor de pe loturile zootehnice                              ‘’T'ăranii muncitori din comu-     lor amintiţi, oare îl ajutau la                                               ca şi la Vulcan, în Lupeni s-a
                                                                                                                                  / na Ohaba, raionul Sebeş,         clasificarea animalelor (de mul­
                                    mai mari cu cît fînul stă îm­ pentru a -asigura hrana repro­                                au muncit neobosiţi la lucrările     te ori necorespunzăioare), a de­         duse industriale Petroşani şi ma­    constatat că unele unităţi nu
                                                                                                                                de construcţie a noului local al     lapidat suma de lei 53.935, din          gazinul alimentar nr. 50, func­
                                    prăştiat un timp mai îndelungat ducătorilor.                                                căminului cultural. Spre sfîrşi-     oare fiecare şi-a avut partea lui.       ţionează bine. Vînzătorii servesc    satisfac a,şa cum se cuvine ce­
                                                                                                                                tul toamnei anului 1955, lucră­                                               în mod conştiincios, iar utila­
                                    pe cîmp supus ploilor sau cînd. Tehnicienii, inginerii, agro­                               rile însă au stagnat. Construc­         Infracţiunile fiind incontesta­       jele sînt întreţinute în stare bu­   rinţele locuitorilor. Astfel, la
                                                                                                                                ţia neterminată stă descoperită,     bil dovedite, inculpatul Nicolae         nă. Prin grija gestionarilor An­
                                    este răscolit des cu furca.                            nomii şi zootehniştii, trebuie să    iar zidurile încep să se ruineze,    Balosin a fost condamnat ia 10           ton Lucher şi Ioan Geniemir,         magazinul alimentar nr. 64
                                                                                                                                fără oa cineva să ia măsurile        ani închisoare corecţională şi           magazinele sînt bine aprovizio­
                                    Cînd timpul este uscat, cu arate oamenilor muncii de pe                                     cuvenite.                            6 ani interdicţie corecţională,          nate, iar la mărfurile aşezate cu    (gestionar Elena Mladin) echipa
                                                                                                                                   E cazul ca tovarăşii din co­      Ovidiu Rusu la 8 ani închisoa­           grijă şi gust, conform instruc­
                                    soare mult, fînul cosit se lasă ogoare importanţa recoltării la                             mitetul executiv al sfatului         re' corecţională şi 5 ani inter­         ţiunilor, sînt afişate preţurile.    aconstatat că mărfurile din
                                                                                                                                popular comunal cît şi cei din       dicţie corecţională, iar ceilalţi
                                    în bnazde timp de o.zi, apoi se timp a fînurilor cît şi a depo­                             secţia culturală a raionului Se­     au primit pedepse între 3-8 luni                                              magazia de mînă sînt aruncate
                                                                                                                                beş să-şi reamintească de aceas­     închisoare corecţională.
                                    strînge în căpiţe de 603—800 zitării lor, să dea indicaţiile                                tă construcţie şi să n-o lase                                                                                      la întîmplare, cîntarele şi greu­
                                                                                                                                să se ruineze.                          Sentinţa a rămas definitiva,
                                    kg. Dacă timpul nu este căl­ tehnice necesare şi să stabileas                                                                                                                                                  tăţile pline cu rugină, iar vîn­
                                                                                                                                                                     recursul inculpaţilor fiind res­
                                    duros şi sînt ploi, cel mai bun că momentul optim de recoltare.                                                                                                                                                zătorii nu au totdeauna o com­

                                    sistem de uscare, este uscatul Gospodăriile agricola de stat,                                                                                                                                                  portare cuviincioasă, faţă de con­

                                    pe prepelegi sau capre de di­ gospodăriile agricole colective                                                                                                                Nu acelaşi lucru s-a consta­      sumatori.
                                                                                                                                                                                                              tat la magazinul alimentar nr.
                                    ferite feluri, pe care se aşea­ şi sfaturile populare comunale                                                                                                            44. Din lipsă de preocupare a        De asemenea, la restaurantul
                                                                                                                                                                                                              gestionarului Petru Galea, in
                                    ză nutreţul ori cît de verde, în trebuie să constituie un exem­                                                                                                           acest magazin, alimentele alte­      nr. 11 Lupeni, ce aparţine de
                                                                                                                                                                                                              rate nu sînt scoase la timp şi
                                    aşa fel ca să nu atingă pămîn- plu pentru ţăranii muncitori in­                                                                                                           lipsesc unele articole ca : biscu­   T.A.P.L. Petroşani, din cauză
                                                                                                                                                                                                              iţi, piaste făinoase, făină albă şi
                                    tul, într-un strat de 30-40 cm., dividuali, în recoltarea la timp                                                                                                         de porumb. Nu pentru că aceste       că gestionarul primise o nouă
                                    asigurînd pătrunderea aerului şi în bune condiţiuni a furaje­                                                                                                             articole nu se găsesc în depo­
                                    din toate părţile. Pentru trifoi lor.                                                       V. OLTEANU pins de Tribunalul popular re­                                     zit, ci din neglijenţă şi lipsă de   gestiune la grădina de vară şi
                                                                                                                                                                                                              interes a gestionarului care nu
                                    şi lucerna, acest sistem este cel                      Ing. EUGEN CERNELEA                                                                                                le cere.                             nu s-a mai interesat de restau­

                                                                                                                                                      corespontent gional.                                                                         rant, lipseau complect prepara­

BggBMWMBMPBWMI ¦I  Mj                                                                                                                                                                                                                              tele de bufet şi mîncările oalde,

întrecerea în cadrul fazei re-      ^ 7 ^ ® pe marginea concursului                                                                                                  nalurarea conţinutului şi la es­                                              iar grătarele ce se serveau a-
ionale a celui de-al IV-lea con-    d n ie m n a n                                                                                                                   tomparea altor personaje cum
irs al cercurilor dramatice ale                                                                                                                                      S-a întîmplat de altfel cu Cali­                                              veau lipsă la gnamaj.
ndicatelor ce s-a desfăşurat zi­                                - echipelor sindicale de teatru                                                                      na Ivanovici şi Maoarenco, ro­
le trecute, a constituit o stră-                                                                                                                                     luri cheie în piesă şi cel mai                                                Cel mai grav lucru constatat
cită afirmare pe tărîm artistic                                                                                                                                      puţin realizate.
talentelor din mişcarea de a-                                                                                                                                                                                                                      de echipa de control a fost la
atori. Mult superioare faţă de                                                                                                                                          In ceea ce priveşte jocul în
timul concurs, echipele parti-                                                                                                                                       ansamblu al echipelor se poate           De la bufetul nr. 21, ce apar­       depozitul T.A.P.L. Lupeni. Aci
pante au dovedit în marea lor                                                                                                                                        spune că s-au obţinut de ase­
ajoritate seriozitate şi strădu-                                                                                                                                     menea rezultate remarcabile. In­         ţine de T.A.P.L. Petroşani, lip­     s-au găsit coa. 40 kg. carne de
                                                                                                                                                                     terpreţii au dovedit în majori­
iţă în munca de pregătire a         duce pe scenă o problemă deo­                          întruchipeze pe scenă personaje      să ducă la o analiză temeini­        tatea cazurilor că au înţeles ro­        sesc zile la rînd preparate de       pasăre, care n-a fost predată
eselor prezentate. Nu puţine        sebit de interesantă şi specifică                      ce aparţin unei societăţi apuse.     că a orientării de pînă acum şi      lurile respective, biografia lor
î fost momentele cînd specta-       marilor şantiere ale ţării : edu­                                                           la îndreptarea greşelilor ivite.     şi locul ce-1 ocupă în desfăşu­                                               bucătăriei pentru preparare de
•rii aveau impresia că se gă-       carea tineretului. Ea serveşte                            O orientare greşită au avut                                            rarea conflictului, căutînd ast­
;sc în faţa unei adevărate tru-     din plin acest scop şi are o pu­                       echipele de la Brad şi uzinele          In ceea ce priveşte calitatea     fel să participe intens la ac­           bufet şi vin vărsat. Vina o poar­    către gestionarul Gheorghe Do-
; de actori profesionişti. Corni-   ternică influenţă asupra specta­                       Zlatna. In caietul de concurs al     interpretării s-a constatat . că     ţiune.
a regională, analizînd activi-      torilor. De asemenea, echip3 de                        formaţiei de la Brad figurează       majoritatea echipelor participan­                                             tă gestionarul bufetului care fa­    denciu. La controlul făcut s-a
tea echipelor, pe baza criterii-    la Clubul Cugir cu piesa „In                           două piese — „Eseu“, cu care nu      te la concurs şi-au îmbunătăţit         In ceea ce priveşte scenogra­
r stabilite de regulament, a        stepele Ucrainei“ de Corneiciuc,                       au reuşit să dea nici un spec­       simţitor activitatea. La aceasta     fia, echipele participante — cu          ce comanda cu întîrziere, ca şi      mai constatat că acelaşi gestio­
:os în evidenţă realizările ob-     aduce prin spectacolele pe care                        tacol şi „Gaiţele“ pe care a pre­    a contribuit faptul că în general,   excepţia celei de la Zlatna —
nute cît şi o serie de lipsuri      le dă, mai ales la sate, o con­                        zentat-o la concurs.                 instructorii au dovedit o justă      s-au prezentat în condiţii bune.         responsabilul depozitului care       nar, avea o lipsă de 5,500 kg.
; pot şi trebuie remediate cît      tribuţie efectivă la transformarea                                                          concepţie regizorală.                Trebuie menţionate în mod deo­
                                    socialistă a agriculturii. Acelaşi                        Ori cît de mult s-ar strădui                                           sebit formaţiile de la C.S.H. şi         nu livrează mărfurile la timpul      carne de pasăre pe care, aşa
iai curînd.                         lucru se poate vorbi şi de e-                          colectivul să interpreteze aceas­       S-au constatat totodată şi o se­  Lonea oare au avut decorurile,
In problema repertoriului, a        chipa I.F.E.T. Sebeş, cu piesa                         tă piesă nu va ajunge la rezul­      rie de greşeli, mai ales în ceea     costumele, recuzita bine puse                                                 după bum singur a recunoscut,
st scoasă în evidenţă orienta­      „Oaspetele din faptul serii“ de                        tatele pe care fără îndoială le-     ce priveşte mijloacele regizo­       la punct.
la justă a echipelor de la Corn-    H. Lovinescu şi de cea a Sfa­                          ar fi putut obţine cu o altă pie­    rale şi -actoriceşti ce s-au între­                                           stabilit.                            a sustras-o el. I0S IF M 0 J 0 C
natul siderurgic Hunedoara,         tului popular al oraşului Deva                         să mai mică şi legată de con­        buinţat pentru a scoate în ¦evi­        Comisia regională a analizat'
lubul Cugir, I.F.E.T. Sebeş şi      cu cele două tablouri din piesa                        temporaneitate. O lipsă serioa­      denţă conţinutul piesei. Astfel,     repertoriul, interpretarea, sce­         t Atît gestionarul bufetului cît                  Inspector comercial de stat
fătul popular al oraşului Deva.     „Pentru fericirea poporului“ de                        să a dovedit echipa uzinelor         pentru a scoate cit mai rpulte       nografia şi activitatea depusă
tre au ales pentru concurs pie-     N. Moraru şi A. Baranga. Re­                           Zlatna, care, fără să ţină seama     efecte de comedie, tov. Mircea       de echipele participante la faza         şi gestionarul magazinului ali­         N. R. ~ Organele de condu­
î cu un pronunţat caracter e-       zultatele obţinute de echipele de                      d„ îndrumările date de organele      Iosif, instructorul echipei C.S.H.,  regională, clasificîndu-le în fe­                                             cere care răspund de aceste uni­
j.cativ, legate de problemele       mai sus se datoresc în cea mai                         competente, s-a prezentat la         ¦a exagerat prea mult anumite        lul următor: pe locul I C.S. Hu­         mentar amintit, pe lîngă faptul      tăţi, trebuie să ta de îndată mă­
mtemporane şi. pe cît posibil,      mare parte faptului că au ştiut                        concurs cu comedia „Georges                                               nedoara. ne locul II clubul Cu­                                               surile necesare pentru lichida­
otrivit capacităţii de interpre-    să-şi aleagă un repertoriu co­                         Dandin“ de Moliere, pe care a        caracteristici ale cîtorva perso­    gir şi Mina Lonea, iar pe locul          că nu-şi organizează munca, nu       rea lipsurilor constatate de e-
ire a membrilor echipei.            respunzător. Nici echipele mi­                         denaturat-o, nereuşind să scoa­      naje. De exemplu, autorul dă         III C.F.R. Simeria, I.F.E.T. Se­                                              chipele de control obştesc.
 Piesa ,,Viaţa nouă“ de 'Stlet-     nei Lonea cu piesa „Căsătoria"                         tă la iveală putreziciunea socie­    indicaţii despre Verşnev din         beş şi Sfatul oraş Deva.                 rezolvă nici reclamaţiile consu­
;h — după poemul pedagogic          de Gogol şi C.F R. Simeria cu                          tăţii burgheze din timpul în ca­     „Viată nouă“ că este gîngav,
a Maoarenco prezentată de e-        comedia „Gaiţele“ de Al. Kiri-                         re a trăit Moliere.                  iar despre Cuzma că e corcitu­         CONSTANTIN UNGUREANU                   matorilor.
îipia combinatului siderurgic a-    ţescu nu au greşit incluzîndu-le                                                            ră de ţigan. Pornind de la a-
                                    — alături de cele contemporane                            Asemeni oricărei formaţii ar­     ceste două indicaţii destul de            directorul Şcoliî populare de artă  L apărut buletinul „Pentru apărarea păcii“ nr. 66
                                    — în repertoriu, dar interpreta­                       tistice de amatori şi pentru cer­    vagi tov. M. Iosif face din Ver­
                                    rea lor s-a dovedit a fi mult                          curile de teatru, piatra de te­      şnev un bîlbăit care pur şi sim­                           Petroşani             Numărul 66 al publicaţiei          doptate cu acest prilej.
                                    mai dificilă, datorită faptului că                     melie a activităţii lor o consti­    plu irită pe spectatori cu caco­                                              „Pentru apărarea păcii“, editat
                                    interpreţilor le este mai greu să                      tuie repertoriul. De felul în care   foniile ce 1? repetă, iar lui Cuz­                                            de Comitetul National pentru           _In corpul publicaţiei pot fi
                                                                                           acestea şi-au întocmit reperto­      ma îi dă intonaţiile celui mai                                                Apărarea Păcii din R.P.R.. pu­       citite documentele adoptate de
                                                                                           riul au depins rezultatele obţi­     autentic ţigan nomad. Această                                                 blică o serie de articole de ac­     sesiunea extraordinară a Con­
                                                                                           nute la concurs, ceea ce trebuie     goană după efecte duce la de-                                                 tualitate din activitatea parti­     siliului Mondial al Păcii.
                                                                                                                                                                                                              zanilor păcii din întreaga lume,
                                                                                                                                                                                                              precum şi materiale ce tratează         Sînt publicate de asemenea
                                                                                                                                                                                                              aspecte din activitatea comite­      articolele: „Şedinţa plenară
                                                                                                                                                                                                              telor de luptă pentru pace din       lărgită a Comitetului Naţional
                                                                                                                                                                                                              ţara noastră.                        pentru Apărarea Păcii din
                                                                                                                                                                                                                                                   .R.RR.'k „Un nou succes al
                                                                                                                                                                                                                 Editorialul publicaţiei intitu­
                                                                                                                                                                                                              lat : „Documentele sesiunii de       principiilor coexistenţei paşni­
                                                                                                                                                                                                              la Stockholm — în fiecare ca­        ce“, „Să îmbunătăţim activita­
                                                                                                                                                                                                              să !” dezbate şi comentează pe       tea comitetelor din Staţiunile
                                                                                                                                                                                                                                                   de Maşini şi Tractoare şi Gos­
                                                                                                                                                                                                              larg importanţa hotărîrilor a-       podăriile Agricole de Stat“, pre­
                                                                                                                                                                                                                                                   cum şi alte materiale.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15