Page 11 - 1956-06

Nr. 593 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

VIAŢA DE PARTID INFORMAŢIE Cf&iletati

Să pregătim cu răspundere încheierea anului şcolar Şcoala profesională de uceni- UN CHEF SCUMP

în învăţămîntul de partid ci-orescători de animale mari, — Ospătari zit. Cum, el a băut alifia ba­ ospătarul „Vine” care a venit
din Sebeş, primeşte cereri de ni într-o singură seară ? pînă la urmă cu o notă de
— Vine, vine I
înscriere în anul I, pentru pre­ — Ospătar! De data asta, Ora 22. Minerii au intrat în plată.
ospătarul nu-l mai învredni­ şutul de noapte. S-au dus pe ...După cîteva ore de cău­
îndrumate de către organiza­ menea tovarăşi avem mulţi în partidul nostru calea parlamen­ gătirea cadrelor zootehnice din ceşte cu nici un „vine'1. Mi- la locurile lor de muncă şi
ţiile de bază, cercurile $i cursu­ cadrul raionului. Putem cita de tară în făurirea regimului de­ sectorul agricol. hai Cujelac —• clientul — odată cu ei, s-au dus şi mai­ tare intensă, Cujelac a fost
vrea să strige că nu-i servit ştrii mineri, tehnicieni şi ingi­ adus la mină ca pe un tro­
rile învăţămîntului de partid au pildă, pe Alexandru Mozeş, ino­ mocrat-popular. Alţi tovarăşi au Durata şcolarizării este de 3 la timp. Dar limba nu-i per­ neri. Doar o categorie de sa­ feu cucerit în mari bătălii
mite. Se împleticeşte în gură. lariaţi n-au intrat în m in ă : Artificieri' au plecat aprovi­
parcurs în linii mari programul vator fruntaş la depoul C.F.R. cerut lămuriri privind urmările ani. Lui Mihai Cujelac i se face artificierii. Ei aşteptau zadar­ zionaţi în mină. La brigada
rău de-atîtea pahare cîte a nic după Cujelac să vină să lui ion Marian IX, trebuia
de studiu stabilit pentru acest Teiuş, Nicolae Groza, turnător negative ale cultului personali­ învăţămîntul şi întreţinerea băut. Şi i se mai face rău că deschidă magazia ca să i-a să se puşte în jurul orei 24.
an şcolar. Prin studierea orga­ fruntaş, Dumitru Cîmpeanu, me­ tăţii. După ce s-au studiat în­ sînt gratuite. ospătarul „Vine” nu mai vine. exploziv pentru puscare. „Un- Din cauza lui Cujelac, artifi­
nizată a documentelor Congre­ canic fruntaş la întreprinderea trebările puse şi s-au dat lă­ Dar Mihai Cujelac e con­ de-i Cujelac ?" se întrebau ei cierul a ajuns la locul lui de ¦
sului al Il-lea al P.M.R., pre­ „Horea", Ioan Rizea, rictuitor muririle necesare, s-a recoman­ De asemenea,. elevii primesc ştient... îşi dă seama că în „Trebuie să pice din moment muncă pe la trei şi jumăta­
cum şi !ale Congresului al XX- dat şi bibliografia adegvată din echipament, manuale, rechizite seara asta se sfîrşeşte cu săp- în moment" se consolau alţii.
lea al P.C.U.S., în a doua par­ Ia cooperativa de încălţăminte care cursanţii se pot documenta şcolare şi articole de igienă cor­ tămîna şi de aceea a venit Telefoanele din subteran zbîr- te <
te a anului şcolar, cercurile şi „Progresul“ şi mulţi alţii. pe larg sub toate aspectele asu­ porală. s-o cinstească. Este in schim­ nâiau înir-una către supra­
cursurile au reuşit să ridice ni­ pra problemelor ridicate la con­ faţă : ir
velul muncii de propagandă, le- Comitetul raional de partid sultaţie. Transportul pe C.F.R. în va­ bul trei (de noapte) şi de el
gînd-o mai strîns de sarcinile Alba a apreciat că pentru a se canţă este gratuit. Insorierile — Dar ce fac artificierii ăia — Ce şueră oare în văzdu­
muncii economice, de activitatea obţine rezultatele dorite în pe­ Interesul crescut al cursanţi­ se fac între 1 iunie—20 august depinde o parte din procesul de nu vin ? Ştăm cu ortul ne- hul acestei seri ?
practică de zi cu zi. Rezultatele rioada încheierii învăţămîntu­ lor pentru a cunoaşte cît mai 1956. muncii de la mina Petrila. De puşcat şi stăm de geaba I
rodnice din munca cercurilor de lui de partid, trebuie luate une­ adînc problemele, ne-a făcut să — Parc-ar fi un vîntuleţ,
studiu din cadrul Complexului le măsuri pregătitoare care să lărgim sfera consultaţiilor, să • Admiterea în şcoală se face faptul acesta a fost conştient Zadarnic însă t Mai bine de „dare afară" — îşi dădu
C.F.R. Teiuş-Coşlariu, au con­ antreneze un larg activ de to­ programăm consultaţii indivi­ pe bază de examen. La examen de 2 ore au aşteptat minerii cineva părerea — s-o fi să­
tribuit în mare măsură la ob­ varăşi bine pregătiţi din punct duale la Cabinetul de partid în se pot înscrie fii şi fiice de mun­ şi cină a plecat de acasă : ştia în adînc. In noaptea aceea turat Cujelac de serviciu I
ţinerea unor însemnate succese. de vedere ideologic la îndru­ zilele de luni, miercuri şi vineri, citori, colectivişti, ţărani mun­ telefoanele au sunat pretutin­ Poate că vrea să fie trecut
Muncitorii staţiei C.F.R. Coşla- marea şi controlul desfăşurării între orele 17-21 Ne-a determi­ citori, funcţionari, oare au ter­ că trebuia să vină la ora 22 la rangul de subşefie” că
riu se situiază în rîndul colecti­ la un nivel corespunzător al nat de asemenea să îndrumăm minat 7 clase elementare şi oare în şut. Acum este şi el iot deni. Scoală directorul, scoală
discuţiilor în convorbirile reca­ propagandiştii şi consultanţii la lr septembrie 1956 să aibă şef fiind, îşi cam face de cap.
pitulative. In acest scop s-a în­ împliniţi 14—16 ani. atît de conştient ca şi ospă­ inginerul şef. Au venit cu to­

velor fruntaşe pe ţară în ra­ tocmit un plan de acţiune din voluntari ca după recapitulările Pentru înscriere este nevoie tarul „Vine”. ţii la mină să găsească o Să întîrzie dacă vrea, să se
— Ş u t! ce vrea să spună soluţie. Nu-i chip. Cujelac
mura mişcare. Mecanicii, fo- care se desprind sarcinile ce tre­ dinaintea convorbirilor să facă de următoarele acte : intîlncască cu ospătarul „Vi-
Cujelac ? lipseşte. Caută-l prin toate
chiştii şi lucrătorii depoului buie îndeplinite de către orga­ consultaţii individuale şi pe gru­ Certificat de maştere ( copie ne” acolo e permis. dar la
C.F.R. Teiuş au îndeplinit pla­ nizaţiile de bază, activişti, pro­ puri de cursanţi dîndu-le ast­ legalizată); Că-i de şut în noaptea de locurile, trimite după el şta­
nul pe luna aprilie a.c. în pro­ 26—27 mai ? In şutul Ia care şui nu; că cine ştie ce notă
porţie de 115,17'Vo şi iau realizat pagandişti şi cursanţi. Planul fel un ajutor mai concret. certificat de absolvire (a cel fete după ştafete. In timpul
însemnate economii. Rezultate prevede o serie de sarcini şi puţin 7 clase elementare); nu s-a dus ? Ba să nu gre­ acesta. în mină, minerii stă­ de plată i-o mai veni I
asemănătoare au fost obţinute pentru Cabinetul de partid. A mai rămas puţin timp pînă
în majoritatea întreprinderilor la încheierea anului şcolar în certificat de sănătate eliberat şim. Face şut la băutură şi teau, artificierii la suprafaţă Aici nu-i vorba numai de
din raionul Alba. Cabinetul de partid, sprijinit învăţămîntul de partid. In a- de dispensar, spital sau poli­
de secţia de propagandă şi a- ceastă perioadă cercurile şi clinică, în oare se va specifica din cauza ei, Cujelac s-a făcuseră clacă de poveşti iar Mihai, ci şi de mina Petrila.
Comitetul raional de partid, gitaţie a trecut la aplicarea sar­ cursurile trebuie să primească rezultatul analizei sîngeiui şi al Cujelac — beat turtă — etn­
preocupat de a ridica calitatea cinilor ce-i revin. In primul rînd tot ajutorul pentru a organiza radioscopiei pulmonare; „şutuit” de tot. Că din cauza lui Mihai Cuje­
cercurilor şi cursurilor de par­ s-ia preocupat de activizarea temeinic recapitularea materia­ ia — fluiera — striga după
tid a manifestat o preocupare unui număr de 35 consultanţi lului. închiderea anului şcolar Declaraţie tip din oare să re­ ...Intr-un tîrziu, i s-a a- lac, mina Petrila a pierdut în
permanentă în acest an faţă de voluntari pe oare i-a instruit în învăţămîntul de partid tre­ zulte starea materială a părin­
problema învăţămîntului de asupra problemelor ce trebuie buie să constituie o analiză cri­ ţilor sau a susţinătorilor legali. dus nota de plată. Cinci a vă­ noaptea de 26-27 mai, o pro­
partid. A fost analizat periodic să le urmărească în cercurile şi tică adîncă a rezultatelor din a- zut suma, Cujelac s-a îngro-
mersul învăţămîntului şi s-au cursurile ce li s-au repartizat cest an, iar din lipsurile avute Examenul de admitere se ţine ducţie în valoare de 19.200
luat măsuri corespunzătoare pentru a le ajuta. Cabinetul a să tragem învăţăminte folosi­ între 20—25 august şi va con­
pentru îmbunătăţirea lui. In ur­ stabilit programul concret al toare pentru viitor. Cunoaşte­ sta din următoarele probe: tei. Costul unei beţii fenome­
desfăşurării preseminariilor cu rea lipsurilor ne va ajuta în
— limba romînă, scris şi oral; nale I
—• ştiinţele naturale, oral.
A. PĂDURARU

ma acestui fapt Comitetul oră­ propagandiştii asupra proble­ orientarea noastră la selecţiona­ Cererile de înscriere, împreu­ întreprinderea „I. C. Frimu“ din Orăşfie,

şenesc de partid Alba-Iulia şi melor stabilite pentru a fi dis­ rea noilor propagandişti şi la nă cu adele menţionate, se vor trebuie gospodărită în mod chibzuit
un număr însemnat de organi­ cutate în cursurile şi cercurile pregătirea lor pentru anul de depune la Direcţiunea şcolii pro­
zaţii de bază din întreprinderi de partid. S-a avut grijă ca învăţămînt din anul viitor.
fesionale de ucenici crescători întreprinderea de industrie lo­ cative“. E suficient să colinde mează să fie trimise spre stive­
cală „I.C. Frimu“ din Orăşiie, într-o zi şantierul întreprinderii le de uscare. Unul dintre vago-
şi instituţii s- au preocupat cu prin discuţiile purtate în cadrul VICTOR I. PAŞTEANU animale mari din Sebeş, (Piaţa fabrică cărămidă şi ţiglă, pre­ şi să poposească — spre amia­ netele încărcate, a şi plecat.-
fabricate din beton şi ciment, ză — la birouri... Pînă la plăcile turnate, călăto­
Îiai multă răspundere decît în preseminariilor să se asigure în­ directorul Cabineiului de partid Libertăţii nr. 1) sau se vor tri­ mobilă de bucătărie, mezeluri, ria se desfăşoară fără peripeţii.
nii precedenţi faţă de educaţia ţelegerea mai adîncă a proble­ Alba mite recomandat prin poştă. ghiaţă, răcoritoare, ulei şi mul­ Fabrica de cărămidă. Aci au
marxist-leninistă a membrilor şi melor situaţiei internaţionale ac­ te altele. întreprinderea mai dis­ fost instalate banda de transport Acolo însă...
pune de 3 joagăre, 21 mori, an şi planul înclinat pievăzut cu — Nu-s vinovată eu, se şcu-
candidaţilor de partid, precum tuale, precum şi ale construc­ gater acţionat electric, ateliere trolii şi locomotive. Se spune
de fierărie, construcţii mecanice, că acestea lucrează alternativ : ză parcă, fetişcana ce priveşte
şi faţă de conducerea concretă a ţiei economice, desprinse din Răspuns la chemarea gazetelor de perete reparaţii -auto şi sectorul fo­ cînd se termină pămîntul de la cu sinceră părere de rău, gră­
învăţămîntului de partid. Directivele Congresului al XX- restier. De curînd a fost ter­ capul de încărcare a benzii, in­ mada de pămînt. Şi drept e că
minat atelierul mecanic în ca­ tră în funcţiune troliu! planu­ nu fata e vinovată. Plăcile tur­
A devenit o tradiţie folositoa­ lea al P.C.U.S. şi din cele ale lansată de S.M.T. Alba şi G.A.S. Galtiu drul căruia vor fi centralizate lui înclinat sau locomotiva fa­ nate sînt improvizate din lemn
re faptul că închiderea anului Congresului al II-lea al P.M.R. toate secţiile de reparaţii me­ bricată la uzinele „23 August“ şi dispuse fie sub, fie peste ni­
canice şi oare va fi prevăzut cu din Capitală. De fapt, aşa după velul capetelor de linii. De a-
şcolar în învăţămîntul de partid Din controlul făcut neam Colectivul de redacţie al ga zetei de părete de la S.M.T. Orăş- strunguri, raboteze, freze şi alte cum ia rezultat şi din discuţiile ceea manevrarea se execută
•maşini. Staţia de-< prefabri­ cu muncitorii de la încărcare, greu, iar dirijarea vagoanelor
este privită de către organiza­ putut da seiamia că nu toate tie. anaiHzînd chemarea lansată de colectivele de redacţie ale gazete­ cate din beton armat, uti­ locomot'iva n-a mal fost folosită spre liniile ce duc la depozitele
lată cu două mese vibratoare de aproape două luni, iar tro- de uşoare, costă, —- în majori:
ţiile de bază şi de către cursan­ problemele studiate sînt destul lor de perete din .S.M.T. Alba-Xulia şi G.A.S. Galtiu, a răspuns ou acţionate motric, a atins pro­ liul — pe acelaşi plan cu lo­ tatea cazurilor — viaţa a sute
ducţia de 1.000 blocuri/zi, iar comotiva, — nu-şi justifică ne­
ţi ca un eveniment de seamă de clar înţelese şi însuşite. A- însufleţire acestei chemări, anga jîndu-se ca prin activitatea ce o la fabrica de cărămidă s-a tre­ cesitatea. De altfel faptul că de cărămizi.
în munca lor. Este şi firesc să ceasta ne-;a determinat să re­ va desfăşura să sprijine Conduce rea staţiunii şi colectivul de mun- cut la alimentarea presei cu locomotiva, nouă-nouţă, adăpos­ Dacă plăcile "turnante s-;au fa-'
ajutorul transportoarelor-bandă. tită sub cunola cerului, a prins'
fie aşa deoarece în convorbi­ luăm programarea unor consul­ citări în lupta pentru depăşirea planului de producţie La toate sec­ rugină, demonstrează convingă­ brioat din lemn, înseamnă că
In lunile martie şi aprilie, tor că într-adevăr cei de la „I. nu se găseşte fier va gîndi ci­
rile de încheiere se adîncesc taţii colective pe centre de co­ toarele de activi bate, creşterea productivităţii muncii, reducerea pre­ planul producţiei globale al în­ C. Frimu“ nu au nevoie de ea. neva. Pe autorul unor asemenea
treprinderii a fost realizai în presupuneri, îl invităm la raidul
creator problemele de bază mună şi în unele cazuri chiar ţului de. cost. .şi .realizarea’ !cjş economii, La ^ z e ta .,d e perete vor fi proporţie de 101 şi, respectiv, Cît despre modul în care e nostru pe şantierul fabricii. Şi
102%, principalele sectoare di­ organizat transportul de pămînt numai la cîţiva metri distanţă
însuşite în cursul anului, se a- la locul de muncă. Ne-am pro­ publicate materiale în legătură eu organiaarea^tnaj temeinică a între­ rect productive, înregistrînd in­ la presa nr. 4 a f.abricei de că­ de plăcile turnante (lîngă banda
dici superiori sarcinilor. rămidă şi transportul cărămizi­ transportoare) vom găsi — par­
nalizează critic rezultatele, se pus să desfăşurăm aceste con­ cerii socialiste sub lozincile: „Nici un tractor sub plan“ şi „Să efec­ lor crude spre locurile desti­ te îngropate în pămînt, — linii
? nate stivuirii, s-iar putea spune pentru cale ferată îngustă, ma-
trag învăţăminte bogate pentru sultaţii în două etape în de­ tuăm lucrări de cea mai bună oali taite". urm ătoarele; aci se face sim­ oaze, inimi de întretăiere, va-
Dar, numai cu realizarea pro­ ţită lipsa grijii gospodăreşti gonete, cupe, roabe, mă rog,
viitorul ian de învăţămînt. cursul lunii iunie. Pe baza a- Pentru a sprijini acţiunile între prinse de conducerea staţiunii în ducţiei globale în lunile aminti­ faţă de rodul muncii oamenilor, de toate. Şi toate de tier. Lîngă
Cursanţii care au studiat apro­ cestui program s-au ţinut deja vederea pregătirii mecanizatorilor prin cursul de minim tehnic, se te, întreprinderea „I. C. Frimu" faţă de producţia fabricii. Şi depozitul de pămînt al planului
vor populariza rezultatele obţinute de ouirsanţi; se vor populariza larg nu a rezolvat totul. In trimes­ fiindcă s-ar putea întîmpla ca înclinat, odihneşte — ce-i drept
fundat materialul sîrjt mîndri trei consultaţii colective în Al- trul I al acestui an, preţul de tovarăşii Dumitru Gorun, direc­ pătat de rugină, — un ameste-
cost al producţiei fabricate a tor, sau Itie Popa .inginer şef, cător-alimentator ce trebuia
că au putut să-şi însuşească noi ba-lulia şi Zlatna la care au munoitorii care aplică metodele avansate „Ivan Buneev“ şi „Nicolae fost depăşit cu 25,2%, (ceea ce să ne contrazică, prezentăm montat 1a fabrica de cărămidă
înseamnă că despre rentabilita­ două aspecte ale felului în care din Pricaz. E nou. Adică a fost.
şi bogate cunoştinţe politico- participat cea. 300 tovarăşi. Pe Brediuc" ia lucrările de arături şi treierat. te nici nu se poate vorbi), iar înţeleg ei să folosească utilaje­ Dacă continuă să mai rămînă
productivitatea posturilor din le şl braţele de muncă. mult timp pe locul ce i l-au
ideologice. Experienţa ne con­ marginea expunerilor explica­ Se va sprijini conducerea sila ţiunii şi organizaţia de bază să principalele sectoare a scăzut hărăzit grijulii gospodari ai în­
firmă faptul că acei cursanţi tive şi de orientare făcute, par­ formeze un larg corp de corespondenţi care lunar să trim ită cel pu­ sub sarcina planificată. Pe capătul inferior al benzii treprinderii „I. C. Frimu“, se
care au. fost activi la studiu, ticipanţii au pus diferite între­ ţin cîte 4 m ateriale la organul regional de presă şi la presa centra­ care alimentează presa nr. 4, poate înscrie de pe acum, pen­
pare au studiat cu interes sînt bări. Astfel, tovarăşul I. Ghi- lă. Din 10 în 10 aile se va schimba ediţia gazetei de perete, urmărin- In memoriul justificativ ce trei oameni încarcă pămîntul ce tru băile de topire ale cuptoa­
.runtiaşi în producţie, ei sînt nescu, a cerut să i se arate du-’se permanent eficacitatea mate rialului publicat. însoţeşte darea de seamă pri­ urcă spre valţuri. Cum între relor Siemens-Martin.
preocupaţi să contribuie din plin unele elemente specifice aduse vind preţul de cost, conducerea frecvenţa de încălcare şi capa­
la creşterea productivităţii mun­ de diferite ţări în trecerea de Pentru a fi cîit mai atiractivă, «ufât ca fcnd cât şi ca fermă, colec- întreprinderii „I. C. Frimu“ în­ citatea de asimilare a valţuri- Pînă şi în afara gardului ce
cii şi la reducerea preţului de la capitalism la socialism. To­ tivul gazatei de parate, ou sprijinul C'Ondrjicterii saţ Urnii a confecţionat cearcă să atribuie creşterii a- lor presei există o nepotrivire împrejmueşte întreprinderea, se
cost fiindcă înţeleg marea în­ varăşul Ioan Cîmpeanu, a cerut o nouă gazetă, de perete, şi a" înceipnit activitatea odată cu ®pa- cestuia, unele „cauze obiective“, destul de vizibilă, un al patru­ rri-ai găseşte un malaxor mon­
semnătate ia acestui lucru. Ase­ să i se explice cum a folosii ri ţia ehemări i. cum ar fi, bunăoară, nepotrivi­ lea om instalat 1a capătul su­ tat pe postament, din care, o a ;
rile preţurilor de cumpărare sau perior al benzii, „reglează“ ali­ meni mai gospodari decît cei
O caracteristică însemnată a Pentru continua îmbunătăţire sprijiniţi la întocmirea planuri­ inconvenientele legate de furni­ mentarea valţurilor. Deodată, ca de la „I. C. Frimu“, au demon­
sfaturilor populare o constituie a activităţii comisiilor permanente lor de muncă şi la constituirea zorii materiilor prime. E adevă­ şi cînd fabrica ar fi fost cu­ tat o parte din piese.
legătura lor nemijlocită cu ma­ activelor lărgite în care să fie rat că şi acestea au influenţat prinsă de flăcări, cel de la „re­
sele, legătură ce-şi găseşte ex­ studiului efectuat, s- au făcut unor comisii permanente raio­ atraşi tehnicieni, muncitori, fe­ negativ cursul preţului de cost, glaj“ aruncă cît colo lopata şi Deci fier există. Sînt şi fie­
presia în participarea directă şi propuneri concrete comitetului nale sînt incomplecte, ele cu- mei. tineri, oameni cu dragoste dar tot atît de adevărat e că strigă cu mîinile pîlnie la gură : rari. Şi ateliere. Doar gospoda­
activă a maselor largi popu­ executiv, care analizîndu-le. a prinzînd doar data ţinerii pri­ de muncă. Comisiile permanente depăşirea exagerată a unui ase­ ri nu prea sînt. Şi fiindcă aceş­
lare la conducerea statului. Prin luat deja măsuri pentru pune­ mei şedinţe de constituire; în vor trebui apoi rprijinite în menea indice economic impor­ — Opriţi m ăăă...! Opriţi 1 tia lipsesc, plăcile turnante de
însăşi componenţa şi structura rea în funcţiune a presei de comuna Geoagiu din acelaş ra­ buna organizare a muncii pen­ tant, a fost determinată — în Zgomotul motorului şi al ben­ lemn nu se schimbă singure, iar
lor, sfaturile populare sînt le­ ţiglă. ion, nici o comisie permanentă tru studierea problemelor din cea mai mare parte, — de cau­ zii acoperă strigătul şi cei de cărămida fabricată la „I. C. Fri­
gate prin mii de fire de masele nu are plan de muncă. Aseme­ plan, iar lunar să se ţină şe­ ze interne. jos fac semne că nu înţeleg des­ mu“ Orăştie, nu prea seamănă
celor ce muncesc. întreaga lor Uri exemplu pozitiv îl consti­ nea cazuri sînt în toate raioa­ dinţă de analiză cu oare ocazie pre ce-i vorba. Continuă să în­ cu oeea ce de fapt, trebuie să
activitate stă în directă legă­ tuie şi activitatea comisiei per­ nele şi în special în Haţeg, IIia să se întocmească propunerile In preţul de cost se oglindeş­ carce. Dar cu „regulatorul“ nu-i fie.
tură cu viaţa de zi cu zi a ce­ manente agricole a sfatului şi Hunedoara. către comitetul executiv. De ase­ te felul cum sînt folosite resur­ chip de g lu m it; a prins iar lo­
lor ce muncesc. popular comunal din Clopotiva, menea, comitetele executive tre­ sele de muncă materiale şi fi­ pata şi coboară spre cei de la ir ,T^l
raionul Haţeg, care. bazîndu-se Din cauza lipsei de sprijin a buie să organizeze lunar şedin­ nanciare ale întreprinderii, în ce încărcare.
Una din principalele forme pe sprijinul activului de cetă­ comisiilor permanente, multe din ţe de colaborare cu preşedinţii măsură este introdusă în pro­ — Ce dracu, mă, sînteţi sur­ Se vorbeşte că întreprinderea
organizatorice de muncă a de­ ţeni, şi-a propus în planul său acestea îşi înscriu în planurile şi secretarii comisiilor permanen­ ducţie tehnica nouă, în ce mă­ zi ? Da opriţi odată. „I. C. Frimu“ din Orăştie va
putaţilor şi de legătură a sfa­ de muncă studierea posibilită­ lor de muncă sarcini operative te (şedinţe care să constituie sură este îmbunătăţită organi­ — îhî... Iar s-onfundat... fi transformată în combinat, că
turilor populare cu masele o ţilor de plantare cu pomi fruc­ în loc de probleme de studiu şi totodată un schimb de experien­ zarea procesului de producţie şi Silozul valţurilor e plin pînă aci va lua fiinţă o bază regio­
constituie comisiile permanente. tiferi a zonei de pe marginea control. Un exemplu în această ţă), la oare să participe şi şefii al muncii, în ce măsură s-a res­ la refuz. Dar presa nu primeşte nală de reparaţii auto, noi sec-
Munca comisiilor permanente drumurilor, precum şi sporirea privinţă îl constituie comisia de secţiuni de la raion sau oraş, pectat disciplina de plan şi fi­ pămînt. Şi omul de la reglaj ţu şi ateliere productive. Cu sau
aré un rol important în ansam- producţiei furajere pe loturile permanentă de buget-finanţe a iar la comune, referenţii care nanciară. In preţul de cost îşi are iar treabă. De astă dată cu fără aceste transformări, o
bltil activităţii sfaturilor popu­ zootehnice. Datorită bunei orga­ oraşului Lupeni, care şi-a pre­ răspund de diferite sectoare de găsesc reflectarea fidelă, rezul­ cei de la maşină. Revine lîngă schimbare a stilului de condu­
lare. Activitatea lor multilate­ nizări a muncii comisiei perma­ văzut în plan încasarea res­ activitate. tatele hozrasciotului. capul benzii şi strigă prin des­ cere şi gospodărire a întreprin­
rală şi variată, este menită să nente şi preocupării Iov. depu­ tanţelor din impozite şi 40°/o chizătura podelei: derii „I. C. Frimu“ din Orăştie,
Cofltribuie la îndeplinirea cu suc­ tat Alexă Nagy, preşedintele din impozitul agricol, închide­ Un mijloc de activizare a Reducerea preţului de cost fa­ — S ta n e ! O p riţi! S-o înfun­ trebuie să se producă. E abso­
ces a planurilor de dezvoltare comisiei, problemele au fost stu­ rea execuţiei financiare pe anul comisiilor permanente trebuie ce să crească volumul şi ritmul dat iiar... lut necesară. Tovarăşii Dumitru
a economiei tocate, la înfăp­ diate şi s-au făcut propuneri 1955 şi înfiinţarea evidenţelor să-l constituie antrenarea pre­ acumulărilor socialiste, face po­ Gorun, director, şi Ilie Popa.
tuirea tuturor sarcinilor ce stau comitetului executiv. pe anul 1956 etc. Alte comisii şedinţilor acestora de a prezen­ sibilă reducerea preţului de vîn- Se opreşte şi presa. Şi oa­ inginer şef al întreprinderii, au
în faţa sfaturilor populare. permanente îşi înscriu în plan ta corapoarte în şedinţele de zare şi duce astfel la ridicarea menii. Numai preţul de cost nu. prilejul să dovedească acum că
Dacă unele comisii permanen­ repararea de garduri, drumuri, comitet executiv şi în sesiuni. salariului real al muncitorilor El creşte. ped într-adevăr să fie conducă­
In regiunea noastră, de la a- te au obţinut rezultate bune în poduri, etc. sarcini oare de fapt Este important însă ca aceste şi tehnicienilor. tori pricepuţi şi gospodari, că
legerile de deputaţi în sfaturile muncă şi au contribuit astfel Ia revin secţiunilor de resort. Com­ corapoarte să fie rodul muncii Şi al doilea aspect'. 7 r pot să muncească cu mai mult
populare, comisiile permanente -realizarea sarcinilor ce stau în plect greşit este şi faptul că întregii comisii şi a activului Or, procentul cu care între­ simţ de răspundere. Şi fără în­
alese în sesiunile de constituire faţa sfaturilor populare, sînt comisia permanentă de comerţ lărgit. prinderea „I. C. Frimu“ din Presa funcţionează. Dumitru doială că oamenii cu care con­
a sfaturilor populare, ca rezul­ încă multe comisii care nu des­ şi cooperaţie de pe lîngă sfatul Orăşiie şi-a depăşit sarcina pre­ Cîrdei, Vasile Stan şi Adrian lucrează zilnic, aşa cum sînt,
tat al muncii deputaţilor, uu ob­ făşoară nici un fel de activi­ popular al oraşului Vulcan, şi-a Pentru stimularea activităţii ţului de cost planificat, oglin­ Stan, taie din pămîntul prelu­ bunăoară, tovarăşii Francisc
ţinut unele realizări frumoase tate. Acest fapt se datoreşte în prevăzut în planul său de mun­ comisiilor permanente, este bi­ deşte felul în care este gospo­ crat de maşină, cărămizi cu Csas zar, Viorel Oprean, Iosif
primul rînd slabei preocupări a că obligarea şefului secţiunii ne ca în cadrul sesiunilor sfa­ dărită respectiva unitate. Şi da­ colţuri şi muchii regulate. Se Kiss, Elemer Liaszlo, Dumitru
în activitatea lor. De pildă, co- comitetelor executive ale sfatu­ comerciale de a-şi întocmi pla­ turilor populare, să se prezinte că există cineva care doreşte remarcă munca cu gust şi cu Stoioa şi alţii, îi vor ajută. De­
rmsîa permanentă gospodării rilor populare care nu au aju­ nul de muncă pe trimestrul II referate privind -activitatea anu­ să cunoască această stare, nu-i mult simţ de răspundere. For­ altfel trebuie ajutaţi şi de către
comunale şi industrie locală a tat comisiile permanente la în­ mitor comisii permanente şi fe­ necesar să răsfoiască dosare şi mele dreptunghiulare sînt aşe­ Comitetul raional de partid şi
Sfatului popular raional Sebeş tocmirea planurilor de muncă, Pentru activizarea tuturor co­ lul cum comitetele executive s-au nici să studieze „memorii expli- zate pe vagonele etajere şi ur­ organizaţia de bază din între­
prin activitatea ei, aduce un la formarea activelor lărgite, nu misiilor permanente şi remedie­ preocupat de traducerea în via­ prindere.
aport însemnat la buna gospo­ au ţinut şedinţe de colaborare rea lipsurilor din activitatea a- ţă a propunerilor făcute de a-
dărire a raionului. Activitatea cu preşedinţii şi secretarii comi­ cestona, comitetele executive, cestea. L’. ZEICONI
acestei comisii se desfăşoară siilor. ale sfaturilor populare raionale,
orăşeneşti şi comunale, vor tre­ Ţinî-nd seama de sarcinile
pe baza unui plan concret, iar Astfel. în raionul Sebeş, un bui să ia de urgenţă măsuri dc- mari ce stau în faţa sfaturilor
pentru traducerea în viaţă a număr de 3 comisii permanente sprijinire concretă a muncii a- populare în perioada actuală,
sarcinilor prevăzute în planul (financiară, învăţămînt şi co­ cestora. In primul rînd, preşe­ sarcini trasate de cel de-al II-
său, comisia permanentă a a n ­ lectări) nu şi-au format încă dinţii şi secretarii comisiilor lea Congres al Partidului, co­
trenat un număr mare de cetă­ activele lă rg ite ; în raionul O- permanente vor trebui să fie mitetele executive trebuie să se
ţeni în activul lărgit. răştie planurile de muncă ale preocupe cu toată seriozitatea
de îmbunătăţirea activităţii co­
Comisia permanentă a luat în misiilor permanente — sprijin
studiu problema repunerii în
funcţiune a băii sărate din ora­ efectiv a! sfaturilor populare în
şul Sebeş şi a presei de ţiglă toate domeniile de activitate. :
din comuna Petreşti. Pe baza
IOSIF HAJDU