Page 12 - 1956-06

Pag. 4
Vizita preşedintelui R. P. F. Iugoslavia, I. Broz-Tito, în U. R. S. S.
Dineul şi recepţia oferite de I. B. Tito şi K. E. Voroşilov
MOSCOVA (Agerpres). —
TASS.
La 5 iunie losip Broz-Tito,
preşedintele Republicii Populare
Federative Iugoslavia, a dat un
dineu in cinstea conducătorilor
sovietici.
Din partea sovietică- la dineu
au participat, K. E. Voroşilov,
preşedintele Prezidiului Sovietu­
lui Suprem al U.R.S.S., du so­
ţia, N. A. Bulganin, N. S. Hruş-
ciov, L M. Kaganovid, G. M.
Malenkov, A. I. Mikoian, V. M.
Molotov, M. G. Pervuhin, M. A.
Suslov ; L I. Brejnev, D. T. Şe-
pilov, E. A. Furţeva, N. M. Şvar-
nik, A. B. Aristev, N. I. Be-
leaev, P. N. Pospelov, A. P. Vol­
kov, preşedintele Sovietului Uni­
unii ai . .Şovietului Suprem al
U.R.S.S., O. V. Kuusinen, K. M.
Ozolin, M. P. Tarasov, vicepre­
şedinţi ai Prezidiului Sovietului
Suprem al U.R.S.S., M, A. Ias-
nov, preşedintele Consiliului de
MOSCOVA (Agerpres). —
TASS tran sm ite: La 6 iunie, Io-
s!p Broz-Tito, preşedintele Re­
publicii Populare Federative Iu­
goslavia cu soţia şi persoanele
oare-1 însoţesc au vizitat centra­
la atomo-electrică a Direcţiei ge­
nerale pentru folosirea ener­
giei atomice de pe lingă Consi­
liul da Miniştri al U.R.S.S.
Icaip Broz-Tito a fost însoţit
la centrala atomo-electrică de
M.G. Pervuhin, prim vicepreşe­
dinte al Consiliului de Miniştri
al U.R.S.S., G. M. Matenkov şi
A P. Zaveniaghin vicepreşedin­
ţi ai Consiliului de Miniştri al
U.R.S.S.; N. M. Pegov, secretar
al Prezidiului Sovietului Suprem
al U.R.S.S., N. P. Firiulbin, am ­
basador extraordinar şi plenipo­
tenţiar al U.R.S.S. în Iugoslavia;
generalul de arm ată A. I. Anto-
MOSCOVA (Agerpres). —
TASS transm ite : La 6 iunie Io-
siip Broz-Tito, preşdintele Re­
publicii Populare Federative Iu ­
goslavia şi persoanele care-1 î n ­ vizite preşedintelui Tito şi celor­
soţesc au vizitat noua clădire lalţi membri ai delegaţiei guver­
a Universităţii de^stait din Mos­ namentale a Iugoslaviei !-au fost
cova de pe Colinele Lenta,
losip-Broz Tito. a „stat -de .von . . „emise. -du-^-prilejul „imtplrairLL-..a.
Sosirea ia Leningrad a lui !. B. Tito şi NL Â. Bufganin
Sute de mii de locuitori ai oraşului au venit sa-i salute pe oaspeţi
LENINGRAD (Agerpres). —
TASS
La 7 iunie, sute de mii de lo­
cuitori 'ai oraşului Leningrad au
ieşit pe străzile şi pieţele din a-
propierea gării „Moscova“, pen­
tru a-i întîmpina pe losip Broz-
Tito .preşedintele R.P.F. Iugosla­
via, pe N. A. Bulganin, preşe­
dintele Consiliului de Miniştri
al U.R.S.S., şi personalităţile
oare îi însoţesc.
Oraşul lui Lenin este pavoa­
zat cu drapelele de stat ale
R.P.F. Iugoslavia, Uniunii So­
vietice şi R.S.F.S.R.
Pe arena internaţională se perin­
dă în fiecare zi noi evenimente. Com­
plexitatea lor îţi redă fidel imaginea
înaintării lumii pe făgaşul păcii, al
înţelegerii între state şi a luptei po­ acorduri prin care s-a stabilit volu­
poarelor pentru eliberarea lor na­
ţională şi socială. Ultimele eveni­
mente internaţionale confirmă pe de­
plin paşii hotărîţi pe care îi fac po­
poarele pentru întărirea legăturilor
de prietenie şi pentru a se pune ca­
păt celei mai ruşinoase plăgi a se­
colului — colonialismul.
R.P.F. Iugoslavia — fără prie­
tenă, constructoare a so­
cialismului
A trecut un an de la istorica vi­
zită în Iugoslavia a delegaţiei sovie­
tice în frunte cu N. A. Bulganin, pre­
şedintele Consiliului de Miniştri al
U.R.S.S. şi N. S. Hruşciov, membru
în Prezidiu! Sovietului Suprem al
U.R.S.S. şi prim-secretar al Comite­
tului Central al P.C.U.S. Anul care
s-a scurs a fost încununat de roade
în ce priveşte întărirea prieteniei în­
tre cele două ţări, precum şi între
Iugoslavia şi celelalte ţări care con­
struiesc socialismul. Se poate afirma
cu certitudine că a fost alungată de­
finitiv negura care mai dăinuia in
relaţiile dintre aceste ţări în urma
tulburărilor din ultimii ani. Intre Iu- dustriei grele. Uniunea Comuniştilor
goslâvia şi Uniunea Sovietică s-au
restatornicit tradiţionalele relaţii de
prietenie, colaborare şi ajutor reci­
proc.
Declaraţia de la Belgrad a fost ur­
mată de fapte care au întărit încre­
derea1 reciprocă între cele două state
şl —aşa după cum s-a afirmat de
către conducătorii celor două guver­
ne — sarcinile puse de declaraţie au
fost îndeplinite cu conştiinciozitate
de către ambele părţi.
In urma acestui document, la I
septembrie 1955, pe baza tratativelor,
între cele două guverne s-au încheiat
Redacţia fi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr. 9, T elefon; 182-189. Taxa plătită în numerar conform
Miniştri al R.S.F.S.R., N. M.
Pegov, secretar al Prezidi-ulul
Sovietului Suprem ai U.R.S.S.,
N. A. Mihailov,, m inistrul Cul­
turii al U.R.S.S., B. N. Poncma-
riov, membru al C.C. al P.C.U.S.,
A A Gromîko şi V. V. Kuzne-
ţov, locţiitori ai ministrului A-
facerilor Externe al U.R.S.S., N.
P. Firiubin, ambasadorul extra­
ordinar şi plenipotenţiar al
U.R.S.S în R. P. F. Iugoslavia,
generalul de arm ată A. I. An­
tonov, P. N. Korobova, secretar
al Consiliului Central al Sindi­
catelor din Uniunea Sovietică,
L. F. Ilioev, membru al Cole­
giului Ministerului Afacerilor
Externe al U.R.S.S., generalui-
malor N. S. Zaharov, G. I. Fo­
min, şeful protocolului Prezidiu­
lui Sovietului Suprem al U.R.S.S.,
E. A. Tarabrin, şeful protocolu­
lui preşedintelui Consiliului de
Miniştri ai U.R.S.S., F. F. Molo-
La centrala atomo-electrică
n o v ; amdami damul A. P. A-
lexamdrov; E. P. Slavski, şef al
Direcţiei generale pentru folosi­
rea energiei atomice de pe lin­
gă Consiliul de Miniştri al
U.R.S.S. ; P.N. Korobova, secre­
tar al C.C.S. din Uniunea Sovie­
tică; F.F. Molooikov, şeful ser­
viciului protocolului din Minis­
terul Afacerilor Externe al
U.R.S.S.; K.D. Levîcikin,' şef ad-
interim al secţiei a cincea pen­
tru Europa din Ministerul Afa­
cerilor Externe al U.R.S.S.
La ora 10 dimineaţa trenul
special al preşedintelui Iugosla­
viei a sosit la Iodul în oare se
află centrala atomică. Aici oas­
peţii iugoslavi au fost primiţi
cu căldură de specialiştii Insti­
tutului de fizică nucleară şi de
colhoznicii satelor din îm preju­
La Universitatea de Stat
bă ou I.G. Petrovski, rectorul u-
niversităţii şi V.P. Eliutin, mi-
n istruil învăţământului Superior
al U.R.S.S. In amintirea acestei
oferite medalii jubiliare de bronz
La gara „Moscova” oaspeţii
au fost întîmpinaţi de F.R. Koz-
lov, membru al Prezidiului So­
vietului Suprem al U.R.S.S.,
prim secretar al Comitetului re­
gional Leningard al P.C.U.S.;
D.D. Brejnev, secretar al Comi­
tetului regional Leningard al
P.C.U.S.; N. I. Smirnov, preşe­
dintele Comitetului Executiv al
Sovietului orăşenesc de deputaţi
ai oamenilor muncii din Lenin­
grad, şi de alte persoane.
Pe peronul gării a fost alini­
ată o gardă de onoare.
CRONICA
evenimentelor internaţionale
mul livrărilor reciproce de mărfuri
pentru următorii 3 ani !a 70 milioa­
ne de dolari, s-au reglementat proble­
mele de credit şi finanţe precum şi
un împrumut în valoare de 30 mi­
lioane de dolari în valută liber con­
vertibilă sau în aur.
De asemenea, Uniunea Sovietică a
acordat Iugoslaviei un credit în măr­
furi în valoare de 54 milioane de
dolari.
Deosebit de important este acor­
dul cu privire la colaborarea pentru
dezvoltarea cercetărilor în domeniul
fizicii nucleare şi a folosirii în sco­
puri paşnice a energiei atomice, sem­
nat la 28 ianuarie 1956 şi convenţiile
de colaborare culturală, cu privire la
reglementarea problemei cetăţeniei a
persoanelor cu dublă cetăţenie.
De la eliberarea Iugoslaviei şi pînă
în prezent, în această ţară s-au ob­
ţinut succese remarcabile în ce pri­
veşte transformarea economiei şi în­
deosebi a industriei. Principala aten­
ţie a fost acordată construirii in­
din Iugoslavia şi guvernul popular,
au reorganizat economia ţării, grav
distrusă în timpul războiului. O serie
întreagă de întreprinderi, mai ales
cele din industria siderurgică şi pe­
troliferă au fost construite din nou.
Harnicul popor iugoslav, sub con­
ducerea Uniunii comuniştilor şi a gu­
vernului popular a realizai mari pre­
faceri. in anul 1955, Iugoslavia a
produs 805.000 tone de oţel faţă de
235.000 tone cit se produceau în 1939
cikov, şeful protocolului din Mi­
nisterul Afacerilor Externe al
U.R.S.S., K. D. Levîcikin, şef
ad-interim al secţiei a 5-a pen­
tru Europa din Ministerul Afa­
cerilor Externe al U.R.S.S.
Din partea Iugoslaviei la di­
neu au participat Edvard Kar-
delj, vicepreşedinte al Vecei E-
xeoutive Federative, cu soţia,
Kocea Popovici, secretar de stat
pentru Afacerile Externe, cu so­
ţia, Mialko Todorcvici, membru
al Vecei Executive Federative,
Iakov Blajevici, preşedintele Ve­
cei Executive a Republicii Popu
lare Croate, Velko Miciunovici,
amabasadorul extraordinar şi
plenipotenţiar al R.P.F. Iugos­
lavia în U.R.S.S., cu soţia, Joje
Vilfan, şecretar general al pre­
şedintelui republicii, Djuro Stan-
kovici, secretar de stat adjunct
pentru Afacerile Interne, A.
Vnaluşa, şef de cabinet al vice­
preşedintelui Vecei Executive
rimi, de A.K. Krasin, directorul
Institutului de fizică nucleară,
şi de A. N. Grigerlanţ, conducă­
torul centralei atomo-electrice.
Oaspeţii iugoslavi au vizionat
filmul documentar „Prima din
lume“ care prezintă principiile
funcţionării centralei atiomo-elec-
trice. După prezentarea filmu­
lui, A.K. Krasin, în numele co­
lectivului centralei, a dăruit to­
varăşului Tito o copie a filmu­
lui.
Oaspeţii au vizitat apoi cen- •
traia atomo-electrică. Ei au fost
în sala în care se află instalat
reactorul de uraniu, manipulato­
rul manual care permite să se
execute în siguranţă operaţiuni
cu elemente radioactive, camera
cuervocomemz'itor-ag'regate oare
reglează scoaterea şi Introduce­
200 de ani de la înfiinţarea uni­
versităţii şi albume de fotografii.
Preşedintele Tito a înmânat
rectorului Universităţii de stat
din Moscova o listă conţinând
titlurile a 600 de cărţi în lim­
ba sîrbă din biblioteca personală
a preşedintelui pe oare acesta
. .ie„oferă. în-dar.-universităţii.
-aplauze-furtunoase.- ,
La ora 10 dimineaţa trenul
s-a apropiat de peron. Din va­
goane au coborîl oaspeţii. Au
răsunat aclamaţii de salut şi
aplauze. Copii au oferit buche­
te de flori oaspeţilor. Şeful găr­
zii de onoare a dat raportul tov.
Tito. S-au intonat imnurile de
stat ale R.P.F. Iugoslavia şi
Uniunii Sovietice.
N. I. Smirnov, preşedintele
Comitetului Executiv al Sovie­
tului orăşenesc de deputaţi ai
oamenilor muncii din Lenin­
grad, a adresat o cuvîntare prie­
tenilor iugoslavi.
şi 514 000 tone de fontă faţă de
101.000 tone.
In ansamblu, producţia industrială
a crescut după război aproape de 2
ori şi jumătate iar producţia mijloa­
celor de producţie de peste 9 ori.
Important este şi faptul că în anii
puterii populare au fost dale în ex­
ploatare peste 50 de noi hidro şi ter-
mo centrale electrice ceea ce a ridi­
cat producţia de energie electrică
a Iugoslaviei de la 1.200.000.000 kw
în 1939, Ia 4.340.000.000 kw în 1955,
adică aproape de patru ori.
In Iugoslavia au fost lărgite şi mo­
dernizate şantierele navale şi s-a pus
la punct producţia de locomotive, au­
tomobile şi autocamioane. , In anul
trecut s-au produs 2.000 de autoca­
mioane iar în anul acesta se vor pro­
duce primele 1.200 de automobile. Se
preconizează ca uzina „Krvena Zas-
tava" să producă în 1964, 12.000 au­
tomobile.
Imensele resurse interne ale Iugos­
laviei precum şi reluarea şi extinde­
rea legăturilor de prietenie şi cola­
borare cu ţările lagărului socialist,
asigură dezvoltarea vertiginoasă a e-
conomiei Iugoslaviei pe drumul socia­
lismului.
k claraţiile lui Gamal Abdel Nasser,
In aceste zile, după cum se ştie
are loc vizita în Uniunea Sovietică
a unei delegaţii guvernamentale iu­
goslave în frunte cu losip Broz-Tito,
preşedintele R.P.F. Iugoslavia. Fără
îndoială că tratativele dintre cele do­
uă guverne vor aduce noi îmbunătă­
ţiri în relaţiile de prietenie dintre ce­
le două ţări.
DRUMUL SOCIALISMULUI
Federative, Sloven Smodlaka, şe­
ful protocolului al preşedintelui
republicii; general-loootenent-co-
lcnei Miloş Ş-umonia, şef de ca­
binet al comandantului suprem;
general-maior Milan Jej-ei, aghi­
otantul principal al preşedinte­
lui republicii; Nikola Ciobelici,
director adjunct al Direcţiei fe­
derative a planificării economi­
ce, şi ceilalţi membri ai dele­
gaţiei Iugoslaviei: Bojidar La-
vriioi, Radovan Laiioi; Branko
Vuioinioi, Mila StoiniCi, Alek­
sandr Ş o koraţ; Bogdan Osolnic,
ministru plenipotenţiar, consilier
al ambasadei R.P.F.I. în U.R.S.S.;
Filip Bahici şi Cedo Borcici, con­
silieri ai am basadei; colonelul
Bogdan Mamula, ataşat militar
şi al ae ru lu i; Ivo Saraicici, di­
rectorul ziarului „Barba“, Djuro
Kladarin, directorului ziarului
„Viesnik“.
Prînzul s-a desfăşurat intr-o
atmosferă cordială.
rea barelor în reactor, sala ge­
neratorului de aburi, laborato­
rul central pentru control dozi-
metrie şi tabelul central de do-
miam/dă. După ce a vizitat sala
preşedintele Tito a rugat să i se
dea registrul de impresii în ca­
re a făicuit următoarea însem­
nare :
„Am vizitat ou m ult interes a-
ceastă primă centrală atomo-
electrică care dovedeşte marile
realizări ale ştiinţei în Uniunea
Sovietică“.
Tovarăşul Tito a citit această
însemnare cu gla-s tare pentru
reprezentanţii presei sovietice şi
iugoslave.
Oaspeţii au vizitat de aseme­
nea reactorul experimental şi
acceleratorii de înalt voltaj ai
Institutului de fizică nucleară.
Oaspeţii au vizitat apoi m u­
zeul de pedologia, sălile de curs,
biblioteca şi siala de lectură a
facultăţii de geologie, clubul şi
căminul riudenţilor. In aula ma­
re a avut loc' un miting la oare
studenta Zoia Sirotkina a rostit
o cuivîntare de salut. A răspuns
losip Broz Tito înfîmpinat ou
Se apropie de microfon losip Medvedeva, de la secţia de ma­
Broz Tito, preşedintele R.P.F. şini grele.
Iugoslavia. El rosteşte o cuvîn­ A luat apoi cuvîntul Iosip-
tare. Broz Tito, preşedintele R.P.F.
Cuvîntarea preşedintelui a Iugoslavia.
fost subliniată în repetate rîn- Cuvintele de salut ale preşe­
duri prin aplauze şi urale.
Mitingul de la de participanţii la miting prin a-
uzina „Elekti osila44
LENINGRAD (Agerpres). — forţă cînd s-a dat cuvîntul lui
Preşedintele R.P.F. Iugosla­ N.A. Bulganin, preşedintele Con­
via, losip Broz Tito, preşedinte- siliului de Miniştri al U.R.S.S.
Colonialismul — sistem urît şi
condamnat de popoare
Ultimele evenimente internaţionale,
scot în relief tot mai puternic fap­
tul că sistemul de jaf al popoarelor
din colonii de către puterile colonia­
liste este tot mai urît şi istoriceşte
condamnat pieirii de către popoarele
lumii.
„...nu poate să existe o pace trai
nică sau securitate atîta timp cît
ultimele rămăşiţe ale colonialismului
nu vor fi aruncate la lada de gunoi
a istoriei împreună cu fascismul, feu­
dalismul, sclavia şi celelalte gunoaie
care s-au strîns de-a lungul veacuri­
lor“, a declarat recent, cu prilejul
vizitei sale la New York, preşedin
tele Indoneziei, Sukarno.
Este lesne ,de înţeles cum a fost
primită această declaraţie de către
cercurile colonialiste, şi cît de mult
i-a şocat pe cei interesaţi în menţi­
nerea colonialismului această afirma­
ţie plină de adevăr. însuşi preşedin­
tele Statelor Unite ale America, Eisen-
hower a fost nevoit să recunoască,
că această năzuinţă spre eliberarea
naţională a popoarelor, constituie o
expresie tiotărîtă a aspiraţiilor lor.
Sînl de asemenea semnificative de­
primul ministru al Egiptului, care în
interviu] acordat unui corespondent
al ziarului „Al-Ahbar" — a subliniat
că „mişcarea de eliberare se lărgeşte
şi nici o forţă imperialistă nu este
în stare să o împiedice“... şi c ă :
„Prietenii libertăţii sînt prietenii noş­ sfărîma jugul secular al mizeriei şl
tri, duşmanii libertăţii sînt duşma­
nii noştri. Vom lupta — a spus el —
împotriva oricărei manifestări a colo­
aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 -
N. A. Bulganin
şi N. S. Hruşciov
au acceptat invitaţia
de a vizita Suedia,
Danemarca şi Norvegia
MOSCOVA (Agerpres). —
TASS tnansmite ;
După cum s-a anunţat în pre­
sa sovietică, guvernele Suediei,
Danemarcei şi Norvegiei • au
transmis prin ambasadorii lor
la Moscova lui N.A. Bulganin
— preşedintele Consiliului de
Miniştri al U.R.S.S., şi lui N. S.
Hruşciov — membru în Prezi­
diul Sovietului Suprem al
U.R.S.S., invitaţia de a vizita
Suedia, Danemarca şi Norvegia
în prima jumătate a anului
1957.
La 7 iunie, A.A. Gromîko,
prim locţiitor al ministrului A-
facerilor Externe al U.R.S.S., a
primit pe R. Sohlnan — am ­
basadorul extraordinar şi pleni­
potenţiar al Suediei, A. Moerch
— ambasadorul extraordinar şi
plenipotenţiar al Danemarcei şi
E. Brodland — ambasadorul
extraordinar şi plenipotenţiar al
Norvegiei, cărora le-a comuni­
cat că N. A. Bulganin şi N. S.
Hruşciov au acceptat cu mul­
ţumiri această invitaţie.
Din partea Uniunii Sovietice
s-a exprimat dorinţa ca datele
concrete ale vizitelor, precum
şi durata şi programul acestora
să fie examinate ulterior pe căi
diplomatice.
le Consiliului de Miniştri al
U.R.S.S., N. A. Bulganin, şi
persoanele care îl însoţesc pe
preşedintele Iugoslaviei au vi­
zitat uzina „Elektrosila — S.M.
Kirov“.
AAii de muncitori i-au întîmpi-
nat pe oaspeţi cu aplauze fur­
tunoase şi urale.
Tovarăşii losip Broz-Tito şi
N. A. Bulganin au vizitat secţia
de turbogeneratoare unde se a-
samblează marile maşini pentru
noile şantiere de construcţii,
pentru termooentrale, unde se
execută comenzile pentru priete­
nii de peste hotare.
La uzină a avut loc apoi un
mare miting.
Mitingul a fost deschis de
B. S. Galakov, preşedintele co­
mitetului de întreprindere al u-
zinei.
La tribună a urcat apoi fre­
zorul N. P. Bogdanov.
¦ Oaspeţii a u '‘fost salutaţi a-
poi de A. S. Eremeev, locţiitor
al proiectantului şef al uzinei.
In numele femeilor, oaspeţii
iugoslavi au fost salutaţi cu
căldură de muncitoarea N. L.
dintelui Tito au fost subliniate
plauze furtunoase, prelungite.
Ovaţiile au izbucnit cu o nouă
nialismului cu aceiaşi hoiărîre cu ca­
re am luptat împotriva sa şi în tre­
cut“.
Evenimentele din ultima săplămînă
confirmă din plin o creştere a împo­
trivirii popoarelor faţă de colonia­
lism, precum şi faptul că oamenii de
stat, conducătorii care dovedesc exi­
genţă faţă de uneltirile imperialiste
şi răspundere faţă de suveranitatea şi
independenţa popoarelor, condamnă
robia colonialistă şi demască toate
urzelile monopolurilor imperialiste, a-
vide de cîştig.
„Dorim să scăpăm de exploatare
şi monopoluri“, a declarat de aseme­
nea primul ministru al Egiptului...
Sîntem împotriva pactului de la Bag­
dad, creat de englezi... Nasser a a-
rătal că participarea la un pact ală­
turi de o mare putere, înseamnă pen
tru poporul egiptean subordonare.
Este limpede că un puternic torent
de împotrivire şi de luptă împotriva
a tot ce este colonialism străbate
astăzi lumea în lung şi lat. Se tre­
zeşte conştiinţa naţională a popoare­
lor din Asia şi Africa. Nici un fel de
îngrădiri sau promisiuni nu vor putea
opri cursul firesc a! acestui torent, el
fiind, aşa cum a subliniat preşedin­
tele Sukarno într-o cuvîntare ţinută
recent în Canada „un torent construc­
tiv şi progresist al istoriei“. Popoa­
rele coloniale au învăţat că numai
lupta activă, neîntreruptă duce la vic­
torie. Este edificativă victoria împo­
triva colonialismului în o serie de
ţări, începînd de la India şi pînă la
recenta independenţă acordată de că­
tre Franţa, sub presiunea maselor.
Tunisiei şi Marocului.
Un lucru este c la r: vor sau nu co
lonialiştii, popoarele subjugate vor
înapoierii şi vor păşi pe calea liber­
tăţii şi a progresului. Trăim în se
colul descompunerii sistemului colo
nialist.
PETRE ŢIRAU
Nr. 593
SPORT#*
aOTxnsgngggaraBa^ MigmfBuifimiwiniiiiihi— Şgg—
Categoria A Ia fotbal
f iş» Joi după-amiază, s-a disputat penultima
etapă din turul categoriei A la fotbal. După
cum se şi prevăzuse, această etapă a fost una
c j j n(:re ceje maj disputate. După 90 de minute
de joc, multe echipe din cele cu mai multe
şanse, au părăsit terenul învinse. Surpriza
etapei o constituie desigur victoria neaştep-
tată a Ştiinţei Timişoara (joi într-o vervă
¦?_ deosebită de joc) asupra liderului clasamen-
¦ tului, C.C.A., cu scorul de 2-1. O surpriză a
constituit şi meciul de la Bacău, unde Progre­
sul Bucureşti — care cîştigase la scor (5-1) duminica _trecută
întrecerea cu Minerul Petroşani — a cedat în faţa echipei Di-
namo din localitate cu 3-2. ...
Celelalte întîlniri din cadrul categoriei A, în etapa de joi,
s-au terminat cu următoarele rezultate: Dinamo-Bucureşti—
Flamura roşie Arad 3-2; Flacăra Ploeşti Minerul Petroşani
3-1; Ştiinţa Cluj—Locomotiva Bucureşti 1-3; Locomotiva Ti­
mişoara—Progresul Oradea 1-1.
Iată cum arată clasamentul categoriei A, înaintea ultimei
etape din t u r : 11 7 2 2 28: 8 16
1. C.C.A. 11 6 2 3 16:16 14
2. Dinamo Bucureşti 11 5 3 3 17:14 13
11 4 4 3 24:15 12
3. Flamura roşie Arad 11 3 6 2 15:11 12
4. Locomotiva Bucureşti
11 5 2 4 16:15 12
5. Flacăra Ploeşti 11 4 3 4 14:15 11
6. Ştiinţa Timişoara 11 1 8 2 7: 8 10
7. Minerul Petroşani 11 3 4 4 10:15 10
8. Locomotiva Timişoara îl 4 2 5 11:18 10
9. Ştiinţa Cluj
10. Progresul Oradea 12 3 2 7 15:21 8
11. Progresul Bucureşti 11 3 2 6 11:16 8
12. Dinamo Oraşul Sta lin
11 3 2 6 10:22 8
13. Dinamo Bacău
De Ia Comisia regionala de fotbal
Comisia regională de fotbal Neprezentarea juniorilor la două
de pe lîngă C.C.F.S. Deva, a- jocuri va atrage după sine eli­
nalizînd, activitatea fotbalistică minarea echipei de seniori din
de la începutul sezonului spor­ campionatul regional de fotbal.
tiv şi pînă în prezent, apreciază
comportarea merituoasă a unor Colectivele sportive care par­
ticipă la campionatul regional
colective sportive, printre cate sînt obligate să joace cu tricouri
Avîntul Sebeş, Progresul Brad curate şi numerotate în ordinea
şi Minerul Alba-Iulia. Totodată posturilor, să achite arbitrilor
haremurile cuvenite, să asigure
la unele colective sportive — asistenta medicală l,a fiecare joc
Locomotiva Alba-Iulia, Locomo­ şi să interzică intrarea persoa­
nelor străine pe terenurile de
tiva Teiuş, Progresul Deva şi fotbal în timpul meciurilor.
Dinamo Orăştie — se constată
lipsuri grave în ceea ce priveşte Toate colectivele sportive sînt
comportarea jucătorilor pe te­ obligate să respecte regulamen­
ren şi organizarea întîlnirilor tul Cupei R.P.R. la fotbal, cu-
noscînd că nerespectarea lui a-
programate. trage după sine eliminarea din
La jocul din 3 iunie dintre Di­ campionatul regional.
namo Orăştie şi Minerul Alba, Comisia regională de fotbal a
colectivul Dinamo a manifestai hotărît aplicarea următoarelor
abateri în ce priveşte organiza­ sancţiuni:
rea jocului. De aceeaşi abatere
s-a făcut vinovat şi colectivul — colectivul Dinamo Orăştie
Locomotiva Alba-Iulia, la întîl- pierde dreptul de organizare pe
nirile cu Progresul Brad şi A- tot timpul campionatului regio­
nal, ediţia 1956. Jocurile vor fi
vîntul Sebeş. organizate pe terenul Progre­
Pentru lipsa de organizare a sul Deva ;
jocurilor se da un ultim aver­ *—• se- suspendă arbitrul Nico-
tisment colectivelor Dinamo O- lae Turcinschi (Simeria) pe pa­
răştie şi Locomotiva Alba-Iu­ tru etape şi se avertizează pen­
tru necunoaşterea regulamentu­
lia. lui ;
Comisia hotărăşte ca fiecare
— colectivul Locomotiva Al-
colectiv sportiv participant la ba-Iulia este obligat ca în ter­
campionatul regional de fotbal men de 10 zile să achite arbi­
să aibă echipă de juniori. In ra­ trului Hîrtopeanu valoarea o-
ioanele unde sînt mai mult de biectelor dispărute din cabină
trei echipe de juniori se va or­ la jocul cu Avîntul Sebeş;
ganiza un campionat al junio­
rilor, iar acolo unde numărul e- — se avertizează jucătorii
chipelor este mai mic de trei, Viorel Rinchea şi Gheorghe Ma­
echipele de juniori vor juca în nea de la Locomotiva Alba-Iu­
cadrul campionatului raional de lia, pentru comportare nespor-*
seniori. Neparticiparea echipe­ tivă şi joc brutal.
lor de juniori va atrage după
sine eliminarea echipei de se­
niori din campionatul regional.
Omida păroasă a dudului
Omida păroasa a dudului a depun din nou ouă. Omizile ie­
fost găsită pentru prima dată în şite la începutul lunii august,
bara noastră în anul 1949. se hrănesc la sfîrşitul lunii sep­
tembrie, cînd se impupează pen­
Acest dăunător, unul dintre tru iernare.
cei mai periculoşi duşmani ai
pomilor fructiferi, duzilor, ar­ Insecta avînd două generaţii
borilor din parcuri şi păduri, pe an, vătămările au un carac­
precum şi a diferitelor culturi, ter grav. Frunzele distruse de
iernează sub forma unei pupe generaţia I-a, oare s-au refăcut,
de culoare brună, lungă de sînt mîncate de omizile din ge­
8-14 mm. In lunile aprilie-mai neraţia a Il-a, iar pomul este
apar fluturii de culoare albă cu ameninţat să se usuce. La po­
abdomenul acoperit cu păr alb mii atacaţi, lemnul poate să ră-
şi puncte negre. Ei zboară mînă crud şi să degere peste
noaptea. Ouăle le depun în gră­ iarnă. Din această cauză împo­
mezi, unul lîngă altul, pe faţa triva omidei păroase a dudului,
inferioară a frunzelor. O femelă trebuie să se dacă o luptă cu
depune pînă la 1.000 de ouă în­ toate mijloacele pe care le avem
tr-o singură grămadă. la îndemînă. In acest sens, se
vor face stropiri cu substanţe
Din ouă apar omizile care în­ chimice după indicaţiile tehnici­
cep să înconjoare cu fire mătă­ enilor, în timpul zborului ma­
soase frunza pe care s-au năs­ xim al fluturilor.
cut şi încetul cu încetul se ex­
tind prin înconjurarea altor După 10-15 zile de la aplica­
frunze. Omizile mănîncă frun­ rea stropirilor se vor executa
zele din cuib şi pe măsură ce controale pentru găsirea pomi­
lor infectaţi, oare se vor omizi
ele cresc, cuibul se măreşte ast­
fel încît mai multe ramuri pot şi stropi imediat de către echi­
să formeze un singur cuib. pele organizate şi plătite de că--
Cînd omizile s-au mărit ele tre secţiunile agricole raionale.
perforează frunzele, lăsînd ner­ In comunele neinfectate se vor
vurile neatinse. După ce au des­
frunzit un pom trec la altul. executa controale la fiecare zece
zile în vederea descoperirii dău­
In luna iulie, omizile devin nătorului. Aceste controale, vor
mature, coboară din pomi şi se fi executate de către tehnicienii
ascund sub bulgări de pămînt, agronomi comunali, şefii punc­
în scorburi, în crăpăturile pe­ telor agricole şi organele agri­
reţilor, sub streaşinile caselor şi cole raionale, care vor antrena
se impupează fiecare în cîte o în acţiune corpul didactic şi e-
ţesătură mătăsoasă. levii şcolilor, precum şi orga­
Omizile mature au o lungi­ nizaţiile de tineret, femei, etc.
me de 2,5-3,5 cm. şi sînt de cu­ Numai prin semnalarea dău­
loare galbenă, cu capul şi pi­
cioarele negre, pe spate cu negi nătorului la primele sale apari­
¦negri, iar pe părţile laterale gal­ ţii şi prin colaborarea organelor
beni. Pe negi sînt tufe. de peri­ tehnice cu populaţia de la oraşe
şori lunci, negri şi albi. şi sate se pot lua măsuri eficîce
în vederea lichidării focarelor
L/a sfirşitul lunii iulie ies de infecţie.
fluturii generaţiei a doua, oare
Tng. VIONELA CHIRILA
Tiparul Intvepr. Poligrafica de Slat Deva.