Page 13 - 1956-06

I *TFr ; ,- i

ô ib lio tc c â C é fitrs ‘3 ,

R sg io riala j.

^ "nuxiisr^ara-D^v/i >. PROLETARI DIN TOATE ŢĂ R ILE , UNIŢI VÄ ! tyancrara4/wysaonprxm*wr*> Cind organizaţia de bază se ocupă

©m m® Citit! în pag. 4-a cu răspundere de primirea de candidaţi

— Viz'îa preşedinieiui R. P. F. şi noi membri în partid
Iugoslavia, iosip Broz-Tito,
Anul VIII. Nr. 594 Joi 14 iunie 1956 4 pagini 20 bani în U. R. S. S. Organizaţia de bază nr. 5 de bri de partid din rîndul candi­
la Atelierele C.F.R. Simeria, daţilor. Candidaţii şi noii mem­
• Oaspeţii iugoslavi din nou la secţia vagoane desfăşoară o bri de partid se numără printre
Moscova. vie activitate în vederea mobili­ cei mai pricepuţi şi mai harnici
zării muncitorilor, inginerilor şi muncitori din secţie. Candidatul
• Tratative sincere, cordiale. tehnicienilor la îndeplinirea pla­ de partid Dumitru Buhăianu, de
• Oaspeţii iugoslavi au plecat nului de producţie. Ea se ocu­ exemplu, este cel mai bun mun­
pă cu răspundere de mobiliza­ citor la nituit. Tovarăşul Iuliu
la Stalingrad. rea muncitorilor în întrecerea so­ Piscoi, candidat de partid, este
• Călduroasa primire făcută cialistă, studiază şi rezolvă pro­ de asemenea unul dintre cei
punerile şi cerinţele lor. Membrii mai harnici şi pricepuţi munci­
oaspeţilor iugoslavi de popu­ acestei organizaţii constituie tori care lucrează la cutia va­
laţia Stalingradului. exemple vii pentru ceilalţi mun­ gonului,
citori în ce priveşte disciplina în
In cinstea Zilei minerului Numărul secţiilor a- muncă, lupta pentru ridicarea Organizaţia de bază trasează
şi a z ile i de 23 A ugust parţinînd. întreprinderii productivităţii muncii şi redu­ candidaţilor de partid diferite
de industrie locală „E- cerea preţului de cost. Aceste sarcini, atît pe linie de produc­
Succesele iniţiatorilor ţea. In trei abataje frontale de Lipsuri ce împiedică conomica" din Sebeş, a fapte au dus la întărirea pres­ ţie cît şi pe linie de activitate
întrecerii la sectorul II se fac pregătiri îndeplinirea planului crescut simţitor. Au tigiului organizaţiei de bază. obştească, ajutîndu-i în acelaşi
pentru introducerea armării me­ fost utilate cu maşini timp să se achite cu cinste de
şi dispozitive noi, com­ Aşa se explică faptul că un sarcinile încredinţate. Aproape
Minerii, tehnicienii şi ingi­ talice cu grinzi în consolă şi Mina Petrila, deţinătoare a partimentele direct pro­ număr însemnat de muncitori, în fiecare duminică, candidaţii
nerii de la mina Lupeni, — ini­ grinzi obişnuite. In sectorul III steagului de întreprindere frun­ ductive şl cele de de­ fruntaşi în producţie, au cerut de partid sînt trimişi la sate
ţiatorii întrecerii între întreprin­ s-a deschis un nou frontal, iar taşă pe ramură, este în prezent servire, mărindu-se prin organizaţiei de bază să fie pri­ ca agitatori pentru a convinge
derile carbonifere pentru întîm- în sectorul IV A s-au executat o explôatare codaşă. Cum se ex­ aceasta ritmul şi capa­ miţi în rîndurile candidaţilor de ţăranii muncitori despre avanta­
pimarea Zilei minerului şi a zilei lucrări de asanare, care vor plică această situaţie ? Răspun­ citatea de lucru a sec­ partid. jele muncii in comun. Pentru a
ţiilor. se putea achita cu competenţă
de 23 August cu fiapte deosebite permite sporirea considerabilă a sul la această întrebare, trebuie Organizaţia de bază nr. 5 de de această sarcină, biroul orga­
De sprijin permanent la secţia vagoane nu a lăsat ca nizaţiei de bază îi îndrumă să
în muncă, — desfăşoară în producţiei de cărbune. căutat în serioasele deficienţe se bucură în cadrul în­ primirea de candidaţi şi noi studieze hotărîrile partidului şi
treprinderii, colectivul membrii de partid să se des­ guvernului cu privire la agricul­
prezent o largă întrecere pentru din procesul de producţie al m i­ secţiei mecanice care e- făşoare de la sine. Ea a organi­ tură şi alt material documen­
xecută pistoane de mo­ zat conferinţe în care s-a vor­ tar. Prin scurte seminarizări, bi­
sporirea producţiei de cărbune Cuvîniu! minerilor nei Petrila. toare, ailezări, strungiri bit despre înaltul titlu de mem­ roul organizaţiei de bază con­
din Vulcan La începutul acestei luni, la de vilbrochene, axe şi bru de partid, despre rolul par­ trolează pe fiecare pentru a ve­
cocsificabil. altele. tidului în transformarea socia­ dea în ce măsură şi-a însuşit
In abatajele frontale ale minei mina Petrila s-au făcut simţite listă a societăţii, despre lupta materialul indicat a-1 studia şi
In foto : Luchian Lupu, partidului în ilegalitate etc. dacă este bine pregătit pentru a
Lupeni, se extinde tot mai larg unele fenomene de-a dreptul ne­ strungar fruntaş la sec­ Membrii de partid oare partici­ desfăşura muncă politică la
ţia mecanică a între­ pă la şedinţele organizaţiei sate. Cu ocazia acestor serriina-
iniţiativa „ziua şi fîşia“. Recent Colectivul minei Vuloan a sănătoase. In primul rînd a a- prinderii „Economica U.T.M., vorbesc tinerilor des­ rii sînt lămurite şi o serie de
a trecut la aplicarea acestei ini­ răspuns zilele trecute la chema­ vut loc o scădere a posturilor verifică cu multă aten­ probleme neclare.
în cărbune, şi oa rezultat, creş­ ţie pistonul strungii. pre mîndria de a fi comunist,
terea posturilor indirect produc­ despre sarcinile măreţe ce stau Trebuie arătat însă că orga­
ţiative brigada minerului Florea rea minerilor din Lupeni pentru tive. In al doilea rînd, au scă­ în faţa membrilor de partid, nizaţia de bază a scăpat din ve­
Crişa, din sectorul III al minei, intensificarea întrecerii în cin­ despre drepturile şi îndatoririle dere un lucru foarte important;
care s-a angajat să extragă în stea Zilei minerului şi a zilei de zut randamentele în cărbune la Fişa inovatorului lor. Ea nu s-a îngrijit să încadreze
luna iunie, 1.000 tone cărbune 23 August. Răspunsul colecti­ majoritatea sectoarelor şi, în pe candidaţii şi noii membri
peste plan. sfîrşit, s-a constatat cu prea Fiecare membru de partid a de partid în diferite forme de
vului minei Vuloan, conţine an ­ multă întîrziere, — insuficien­ O bucată de carton, drep­ două inovaţii: „Brâţare la primit din partea organizaţiei învăţămînt. In general, organi­
Prima decadă din luna a- gajamente mobilizatoare pri­ ţa abatajelor în funcţiune. tunghiulară, pe care sînt ti­ cochilele furnalului 2“ şi „Ac­ de bază sarcina să cunoască în­ zaţia de bază se ocupă slab de
ceasta s-a încheiat cu succese vind : părite diferite rubrici. S-ar celerarea schimbării gurilor deaproape pe fiecare muncitor ridioarea cunoştinţelor politice
deosebite. Toate sectoarele mi­ Sînt la mina Petrila şi bri­ părea că nu are prea mare în­ de vînt ajutătoare la furna­ la locul său de producţie, să şi ideologice ale candidaţilor de
nei Lupeni şi-au depăşit sarci­ — depăşirea planului de pro­ găzi ce-şi depăşesc planul. Aşa, semnătate. Dacă vei căuta le". Şi aceste inovaţii au fost se preocupe de ridicarea conşti­ partid. Comitetul de partid al
nile de plan. Pe întreaga mină ducţie în medie cu 7,6 la sută, de pildă, brigăzile minerilor însă ca să pătrunzi înţelesul aplicate. Anual, inovaţiile lă­ inţei politice a muncitorilor, să atelierelor C.F.R. Simeria are
au fost extrase peste plan în pînă la 23 August, astfel ca la Ioan Marian IX, Ioan Matzanga cuvintelor scrise pe una din cătuşului Anton Răcianu. a- educe şi să pregătească cel pu­ datoria să ajute organizaţia de
această decadă, 2.527 tone de această dată, minusul de pro­ şi Cornel Cenuşă din sectorul aceste fişe, ţi-ai da seama că duc uzinei o economie de ţin 2 muncitori fruntaşi pentru bază nr. 5 pentru a lichida a-
cărbune cocsifiaabil. Colectivul ducţie existent la 1 iunie să fie III şi-au depăşit planul decadal aici este cuprinsă munca ţi­ 37.573 lei. a intra în partid.
sectorului III a extras 491 tone recuperat în întregim e; cu 334 şi, respectiv, 203 tone de nui om înaintat, care caută ceste lipsuri, pentru a-şi îmbu­
să perfecţioneze utilajele cu Cea de-a doua fişă, poartă In felul acesta organizaţia de
de cărbune în plus, colectivul — depăşirea planului de pre­ cărbune. Sînt însă şi unele bri­ care lucrează, să introducă nr. 180, şi aparţine ingineru­ bază nr. 5 a reuşit să primeas­ nătăţi activitatea în vederea e-
sectorului II — 676 tone, iar gătiri pe această perioadă cu găzi conduse de mineri price­ noi mecanisme ce vin să u- lui Ioan Stoicoi, tot de la sec­ că într-un timp scurt 14 candi­
colectivul sectorului IV B — 2 la sută, iar a planului de îna­ puţi ca de exemplu cele ale to­ şureze munca. Astfel de fişe torul furnale. Pe această fişă daţi de partid, iar alţi 6 sînt în ducării aandidaţilor şi noilor
intări pe cont de investiţii cu varăşilor Nicolae Ardean şi Pe­ se găsesc în fiecare întreprin­ sînt înscrise pînă acum şase curs de a fi primiţi. In afară de
4)9 tone de cărbune. dere. De data aceasta, vom inovaţii. Printre cele mai în­ aceştia, au fost primiţi 7 mem­ membri de partid.
Dintre brigăzile de mineri,. 5 la sută ; prezenta două de la uzina semnate s în t: „Recuperarea
„Victoria" Câlan. prafului de minereu la furna­
rezultate dosebite au obţinut ce­ — depăşirea productivtăţii pla­ tru Bexa dn sectorul I şi II, lul 2", „Debitmetru pentru
Fişa nr. 106 aparţine ino­ măsurarea consumului de gaz
le ale tovarăşilor Ioan Dobai, nificată cu 8% — pe de o parte care au rămas datoare în pri­ vatorului Anton Răcianu, lă­ la furnalul 1", „Injector de
cătuş în sectorul furnale. Pri­ motorină cu preîncălzire pen­
în abatajul căruia s-a introdus prin reducerea posturilor nepro­ ma decadă a lunii, cu sute de ma lui inovaţie, propusă în tru uscarea jgheaburilor de
1953, a fost respinsă. Pe lă­ scurgerea fontei" şi altele Ele
o haveză, Andrei Iovan, Ştefan ductive, iar pe de .altă parte prin tone cărbune, din cauza slabei cătuşul Răcianu acest lucru aduc anual o economie de
nu l-a descurajat. Dimpotri­ 396.601 lei.
Novac. Alexandru Fa.sto şi al­ creşterea productivităţii muncii aprovizionări cu lemn (brigada vă. A doua inovaţie — „Dis­
pozitiv pentru destupat şiicul La cabinetul tehnic al uzi­
tele. la locurile productive ; minerului Bexa) şi a aenajului de fontă la furnale" — pro­ nei există pînă acum 215 fi­
pusă tot în 1953, n-a mai ţost şe ale inovatorilor. Suma to­
Conducerea minei Lupeni — reducerea preţului de cost defectuos (brigada minerului respinsă. In dreptul ei pe fi­ tală a economiilor aduse in­ Deputatul circumscripţiei nr. 20
sprijină eforturile minerilor prin- faţă de sarcina planificată cu Ardean). şă, scrie: aplicată. A treia tr-un an uzinei „Victoria” din
inovaţie realizată în 1954 a noastre, m-a convins. Avea
tr-o seamă de măsuri tehnico- 2 la sută la producţia de căr­ Conducerea minei Petrila (di­ fost de asemenea aplicată. In Călan prin aplicarea inova­ Dacă intri în satul Tuştea din dreptate. Acum trăim bine. Pen­
1955, pe fişa tovarăşului Ră­ comuna Berthelot, raionul Ha­
organizatorice. Mina Lupeni cu­ bune şi realizarea de acumulări rector tovarăşul Iosif Pali, in­ cianu, au fost înscrise alte ţiilor, se ridică în prezent la ţeg, şi întrebi pe primul sătean tru .asta, numai lui Baie îi mul­
care-ţi iese în cale de cunoaşte
noaşte în mod continuu progre­ băneşti în valoare de 300.000 giner şef tovarăşul Iosif Mol- cifra de 887.648 lei. cumva pe Iosif Baie, îţi răspun­ ţumesc.
R. B. de cam aşa : „Cum să nu ! Este Familia lui Budriş îi mulţu­
sul tehnic. In sectorul I B, tran­ Iei peste plan, iar la lucrările dovan), va trebui să analizeze deputatul circumscripţiei noas­
sportul cărbunelui în frontale se de investiţii realizarea unor e- ou toată seriozitatea şi operativ tre. Dacă doriţi, vă conduc pînă meşte deputatului pentru ches­
face hidraulic, în sectorul IV B conomii la preţul de cost de 3 fenomenele negative din pro­ acasă la el. Nu stă departe“. tiuni personale, dar locuitorii
s-a introdus armarea metalică cesul muncii şi să ia măsuri în Ioan Tomescu, Petru Florincaş
Bunăvoinţa cu care oamenii
şi iluminatul electric de la re­ ia aută. consecinţă. se oferă să te conducă şi felul şi toţi ceilalţi din comună, îl
cum vorbesc despre Iosif Baie, laudă pentru spiritul său gos­
Sectorul socialist în frunte Instalaţie pentru gazeificarea spun multe. In primul rînd, că podăresc. Drumul ce duce la
la întreţinerea culturilor lignitilor inferiori deputatul Iosif Baie, este cunos­ cîmp şi luncă, se stricase aşa de
cut şi respectat. Intr-adevăr, tare, îneît cu greu mai treceau
Au terminat tare semănate cu trifoi şi 7,2 Executa lucrări La fabrica „Ceramica" din marea cuptoarelor în vederea este respectat şi nu numai de ce­ carele. Din iniţiativa lui, a mo­
hectare fineţe naturale. de calitate Baru Mare, lucrările de monta­ trecerii de la arderea cu lemne bilizat pe toţi locuitorii şi prin
praşila a Il-a re a instalaţiei pentru gazeifi- la arderea cu gaze, iar părţile tăţenii din circumscripţie, ci de contribuţie în muncă — unii cu
Lucrează cu mult spor Din experienţa anilor trecuţi, carea ligniţilor inferiori, con­ principale ale gazogenului sînt toţi locuitorii din comună. Toţi
Zilele favorabile din ultimul colectiviştii din satul Pricaz, ra­ struită de colectivul uzinelor deja montate. cei din circumscripţia nr. 20 au atelajele, alţii cu braţele — au
timp, au fost folosite din plin Hotărîţi să obţină sporuri ionul Orăştie, s-au convins că „Mao-Ţze-dun”, pe baza proiec­ cîte o vorbă de laudă pentru de­ cărat pietriş şi au reparat dru­
de către membrii gospodăriei co­ mari de recoltă, colectiviştii din numai executînd la timp şi în tului IPROMET, sînt foarte La montarea acestei instala­ putatul lor. Lui nu i-o prea mul.
lective din satul Obreja, raionul Sebeş, şi-au organizat mai bine bune condiţiunî luorările de în­ înaintate. ţii lucrează o echipă de mon- spun, dar la orice nou venit în
munca în acest an, reuşind ca treţinerea culturilor pot obţine tori de la uzinele „Mao-Ţze- comună, îi vorbesc de faptele Activitatea deputatului nu se
Alba. toate lucrările de însămînţat şi sporuri de recolte la hectar. Prin intrarea în funcţiune a dun", condusă de maistrul Flo­ sale. opreşte aici. In campania de în-
Organizaţi pe echipe, colecti­ întreţinerea culturilor să le efec­ acestei instalaţii, prima de a- rea Cursaru, iar la lucrările de sămînţărî, dat fiind faptul că în
tueze la timp. Ei au executat praşila a Il-a cest fel din ţara noastră, se va zidărie lucrează o echipă de — Om cumsecade Baie al circumscripţia sa sînt mulţi fără
viştii au muncit cu însufleţire şi a IlI-a la culturile de floarea- înlocui complect lemnul de muncitori de la fabrica „Cera­ nostru, spunea într-o zi soţia atelaje, satul Tuştea era să fie.
la prăşitul culturilor, — reu­ îndrumaţi de organizaţia de soarelui şi cartofi, praşila a Il-a foc la arderea cărămizilor re­ mica", formată din tovarăşii fierarului Petru Budriş. Uite eu, codaş pe comună. Dar n-a fost
şind ca la data de 13 iunie partid şi organele agricole, ei ia sfeclă furajeră şi pe o supra­ fractare cu gaze. Prin aceasta era cît p-aci să fac o prostie,
să termine în întregime praşila au terminat de mult praşila I-a faţă de peste 2 hectare la cul­ se va reduce preţul de cost al Nicolae Halper, Ion Ceuţâ şi îmi intrase în cap să mă des­ aşa. Iosif Baie a stat de vorbă
a Il-a la toate culturile de prăşi- la toate culturile de prăşitoare. turile din grădina de legume. cărămizilor şi se va îmbunătăţi Andrei Iacob. Dirigintele aces­ part de Petre al meu. M-am dus cu fiecare din cei care aveau a-
toare — 33 hectare porumb, 4 De cîteva zile au început praşi­ calitatea acestora, iar capacita­ tui şantier este tov. Ştefan Mir- însă la Baie să-i cer părerea. telaje, şi a format grupe de în*
hectare floarea-soarelui, 2,2 hec­ la a Il-a. Pînă în prezent au Echipa a IV-a condusă de Va- tea de producţie a cuptoarelor cea. Mi-a vorbit atîta, tncît nu mai tr-iaiutor are. Aşa, însămînţările
tare cartofi, 1 hectar sfeclă de prăşit culturile de floarea-soare­ sile Costea, urmată de echipa va creşte cu 10-15 la sută. ştiam ce să fac. Pînă la urmă au fost făcute la timp.
zahăr (butaşi), 2 hectare sfe­ lui, sfeclă furajeră şi cartofi. A- a V-a de la grădina de legume Intrarea în funcţiune a aces­ însă, şi mai ales atunci cînd a
clă furajeră. cum efectuează praşila a Il-a condusă de Domnica Dănilaş, Pînă în prezent au fost ter­ adus vorba de cele trei fetiţe ale Oamenii din circumscripţia
la porumb', reuşind ca numai s-au evidenţiat în mod deosebit minate lucrările pentru transfor­ tei instalaţii este programată la nr. 20 au încredere în deputatul
Fruntaşi în această muncă în cîteva zile să prăşească o prin executarea unor lucrări de Iosif Baie. Faptele sale justifică
sînt colectiviştii Ioan Cleja, Teo­ suprafaţă de peste 10 hectare. bună calitate. sfîrşitul acestui an.
dora Ungurean, Simion Sîrbu, cu prisosinţă această încredere.
Maria Bobiţan şi Viorica Mun­ Echipa a doua condusă de Sărbătoarea R. BUDIN
tean. ioan Tecău, este fruntaşă în
executarea lucrărilor de între­ examenelor Femei la muncă obştească
Paralel cu efectuarea pnaşilei ţinerea culturilor.
a Il-a, colectiviştii au cosit şi In întîmpinarea Conferinţei îndrumînd şi sprijinind gospo­
strins furajele de pe 10 hec­ Internaţionale a Femeilor Mun­
citoare, comisia de femei de pe dinele pentru curăţirea şi înfru­
Ultimul tractor în revizie Roadele muncii lîngă Sfatul popular al oraşu­ museţarea curţilor şi străzilor.
Mult interes au depus tovară­
Curtea Şcolii medii de fe­ lui Hunedoara a depus o vie ac­ şele Veronica Tănase, Maria Mi-
te din Deva. Printre frunzele tivitate obştească. De pildă, pen­ huţ, Rozalia Dull şi altele.
gardului de arbuşti ţepoşi, tru înfrumuseţarea şi curăţirea
ici-colo, se văd grupuri de e- oraşului, au fost antrenate pes­ Tot din iniţiativa comisiei de
leve. învaţă... te 750 femei, care au muncit femei, la propunerea tovarăşei
voluntar 2.350 ore la amenaja­ Margareta Toma, în circum­
Să intrăm însă pe coridoa­ rea zonelor verzi, văruitul po­ scripţia electorală nr. 44 a luat
re. Sînt curate şi frumos pa­ milor, curăţirea străzilor etc. In fiinţă o grădiniţă de copii, iar
voazate. Linişte desăvîrşită. fruntea acestei acţiuni, au fost în oraş funcţionează în prezent
Eticheta de la uşă arată: cla­ în permanentă deputatele Neo- un număr de 34 cercuri de citit
sa VIII B. Deschidem uşa nila Bocşa, Maria Biciuşcă şi şi numeroase biblioteci de casă
încet. In uniforme negre, cu Maria Rusu. Cele 14 comisii de unde se discută despre unele
guleraşe de un alb imaculat, îndrumare sanitară, în care ac­ cărţi şi broşuri ca : „Glasul ma­
elevele aşteptau profesoara... tivează numeroase membre ale melor în apărarea păcii“, „Cum
comisiei de femei, au depus de să ne creştem copiii“ şi altele.
A început examinarea. asemenea o activitate rodnică.
GHEORGHE MARINOVICI
— Să poftească eleva Sîn-
corespondent
ziana Dobreanu 1
Nu-i de loc uşor un exa men de -aritmetică. Aceasta o Parc în curtea şcolii
ştiu şi elevle clasei a V-a de la Şcoala medie de fete
din Deva. Cu toate acestea ele -au reuşit să obţină re­ Elevii de la ciclul II şi mediu fiecare zi pentru îngrijirea şi în­
zultate bune. Ce-i drept, asemenea rezultate obţin majori­ de la Şcoala medie mixtă din frumuseţarea parcului, clasele
tatea elevilor din şcolile regi unii noastre. Orăştie, în timpul lor, liber, an IX-a, IX-b, Vil-a, iar dintre e-
prestat peste 850 ore de muncă levi, N. Stăncioiu, IA. Costea,
Sfioasă dar sigură, eleva răspuns la toate întrebările. măsura în care a fost asimi­ voluntară pentru amenajarea N. Moţea, Maria Grozav, Ioan
parcului ce înconjoară clădirea Şvarţ, şi alţii.
In S.M.Ţ.-urile din regiun ea noastră se munceşte intens păşeşte în faţa clasei. — Haraşo, Sînziana! Şi lată materia predată. Se i- şcolii. Astăzi, cetăţeanul care
pentru pregătirea maşinilor şi tractoarelor necesare în cam- Să-mi povesteşti despre Su- faţa profesoarei se lumină de dentifică fruntaşii. De fapt, trece prin faţa şcolii nu mai ve­ De asemenea, lotul experi­
pan ia dc v :t. La Orăştie, de pildâ, s-au reparat şi sînt gata bucurie. O elevă care pe pri­ pentru majoritatea şcolilor, de paragina şi murdăria care mental al şcolii care măsoară
să intre în iuncţiune 25 de sec erători-legători şi 52 batoze. De vorov. mul pătrar era corigentă la primele rezultate sînt îmbu­ erau înainte cu un an, nu mai 30 de ari, este lucrat în între­
asemenea, au fost revizuite 45 tractoare care au ieşit din Cu fruntea sus, fără tre­ limba rusă, acum, datorită curătoare. vede pămîntul neîngrijit, răsco­ gime numai de elevi. Aici, ei a-
campania de primăvară. efortului depus, a reuşit să lit. Privirea trecătorului se o- plică practic cele învăţate în fi­
mur în glas, Sînziana înce­ răspundă foarte bine. Virgil Herbei de la liceul dihneşte acum pe priveliştea rele de clasă. Se evidenţiază în
In clişeu: mecanicul de sec tor Aurel Bolunduţ, care îm- pu să vorbească, în limba seral, Rodiră Borosan de la încîntăloare ce ţi-o oferă parcu1 munca de pe lotul experimental
preună cu responsabilii celor 3 brigăzi de tractoare din sec* rusă, despre viaţa şi faptele ? şcoala medie de fete, Aurel şcolii, amenajat şi îngrijit cu clasa X, iar dintre elevi: A.
torul său au revizuit 12 motoa re, lucrînd ia revizia ultimului de arme ale lui Suvorov. Vlaicu de la Şcoala Pedago­ multă plăcere şi bucurie de că­ Ciuflea, R. Dăncescu, C. Dănea-
Examenele sînt în plină gică, au obţinut la examene tre elevi. să, Maria Grozav, etc.
motor de tractor. — Haraşo! Datşe.
Se evidenţiază în munca de FLORENTINA DtJRIGA
m Şi rînd pe rînd, eleva a desfăşurare. Se verifică acum calificativul „foarte bine". corespondentă

—J >— i \ ~ ! V - J u J i —/ u—/ - _ y . ¦ v—j '— t <— i <—j v—j . j .— i u _ ; — t t . t , / , ___ I W- 7 ... I ! V—i . ft ‘ w j I V—/ k— WJ I I V—/ U - / V.