Page 14 - 1956-06
P. 14
Fag. DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 594
Sosirea delegaţiei parlamentare a R. P. Bulgaria Note şi comentarii 20 aut de Ia moartea lui
La 10 iunie, a sosit la Bucu tetului regional Bucureşti al în sfaturile populare. M AXIM G O R K I
reşti delegaţia Adunării Populare P.M.R., precum şi de C. Posteu Au fost de faţă S. Pavlov,
a R.P. Bulgaria, care va vizita că, şeful Protocolului Prezidiu Ceva despre o baie şi ORACA. Maxim Gorki a intrat în ooniş- hotare. In timpul revoluţiei din.
Republica Populară Romînă la lui Marii Adunări Naţionale. ambasadorul R.P. Bulgaria la tiliinlţia poiporufliui sovietic şi a ome 1905 în locuinţa lui se pregăteau
invitaţia Marii Adunări Naţio Bucureşti, şi membri ai Amba Cîndva, ţăranii muncitori ctnd în cină... achizitorii de nirii progresiste ca un scriitor care bom be; el însuşi a colectat bani,
nale a R.P.R. La sosire, în Gara de Nord, sadei. din Balşa, raionul Orăştie, la O.R.A.C.A. Orăştie. a oglindit în creaţia sa realitatea pentru dumpărarea de arm e şi m u
pavoazată cu drapele de stat aveau posibilitatea să facă o rusă din epoca celor trei revoluţii, niţii ; a participat la organizarea
Delegaţia este condusă de ale R.P.R. şi R.P. Bulgaria, oas Tov. Petre Niculescu, vice baie bună, după cîteva zile Considerăm că tovarăşilor predum şi transform area socialistă ziarului bolşevic „Lupta“. Această
acad. Sava Ganovski, membru peţii au fost salutaţi de tova preşedinte al Marii Adunări de muncă. De vreo cîţiva ani de la sfat le-ar trebui o spă- a ţării sale. activitate politică şi literară a fost
al C.C. al P.C.B., membru al răşii : M. Mujic, A. Bunaciu, Naţionale a R.P.R., a adresat însă în localul băii populare, lăturâ bună, pentru ca să aibă pentru el o şcoală de căfllre revo
Comisiei pentru afacerile exter FI. Dănălache, P. Niculescu. Gh. oaspeţilor un cuvînt de salut. în loc să funcţioneze duşuri ceilalţi unde face baie. Alexei Maximovicii Peşcov, care luţionară şi ideologică.
ne a Aduriarii Populare a R.P. Vidraşcu, N. Sălăgeanu, gene- şi vane, funcţionează, din ca scriitor şi-a luat. numele de Ma
Bulgaria. ral-colonel I. Teclu, T. Rudenco, A răspuns acad. Sava Ga I. MO GA xim Gorki, s-a născut în 1868 la După înăbuşirea revoluţiei, sfă
M. Macavei, Elena Iordăchescu- novski, conducătorul delegaţiei Nijni-Novgorod astăzi oraşul Gorki. tuit de partid, pleacă în străină
La punctul de frontieră Giur Adunării Populare a R.P. Bul corespondent Rămas orfan la virata de 4 ani, el tate de unde continuă lupta îm
Liascu, Emil Popa, Costache An- garia. a fost crescut de bunici. După ce pătri,va ţarismului. Aici scrie ma
giu, membrii delegaţiei au fost Povestea unui parc bunicul îl învaţă să citească, Alioişa rea majoritate a operelor sade:
toniu, general-maior E. Tănase, In cursul dimineţii, membrii e dat la şcoală. Dar în clasa a IlI-a „Oraşul diavolului galben“, „Ma
întîmpiuaţi de deputaţii Pavel delegaţiei au făcut o plimbare E frumos şi plăcut să 'te de moloz şi chiar de gunoaie, pentru a-şi ajuta familia este ne ma“, „Viaţa omului de . prisos“.
general-miaior FI. Ţecov, M. Le în centrul Bucureştiului, apoi iau odihneşti într-un parc fru în locul băncilor... nimic, iar voit să renunţe la învăţătură şi să „Orăşelul Oourov'1, „Viaţa lui Ma
Ştefan, preşedintele Sfatului vizitat Sruagovul, iar seara au mos, verde, cu pomi umbroşi, arborii plantaţi încep să se treacă de la un stăpân la altul. tei Kojeniadhin“, „Vasa Jeleznova“,
vente, Rădan Isache, deputaţi asistat la un spectacol de ope respirînd aerul proaspăt. In usuce. Gustul pentru literatură i s-a tre „Vara“, „Poveşti despre Italia“.
popular al regiunii Bucureşti, şi ră.’ (Agerpres). numeroase gări de pe cuprin zit de timpuriu, pe cînd asculta
în Marjea Adunare Naţională şi sul regiunii noastre, sau în Numeroase sfaturi populare minunatele poveşti şi cîntece ale Se întoarce în Rusia în 1913. Aici
Ion Predescu, secretar al comi apropierea acestora, s-au a- din regiunea noastră, ajutate bunicei, iar mai tiîrziu bucătarul de ajută tinerilor scriitori proletari,
menajat asemenea parcuri. efectiv de cetăţeni, transfor vapor-Smurîi îl face cunoştinţă ou scrie articole. Din pri mele zile ale
Ieri a sosit în ţara noastră delegaţia guvernamentală mă maidanele în parcuri şi operele lui Gogol, Necrasov. Pen revoluţiei ajuta puterii sovietice să
a R. P. D. Coreene în frunte cu tovarăşul Kim Ir Sen Şi la Alba-Iulia a existat zone verzi. Tovarăşii de la tru „.patima cititului“ copilul sufe creeze o nouă cultură socialistă. El
aşa ceva. Spunem „a exis sfatul popular Alba-Iulia au ră bătăi, umilinţe. Dar cărţile i-au cere scriitorului să cunoască în a-
Răspunzînd invitaţiei guver Din delegaţie fac parte : Hen, locţiitor al Ministrului tat'1 deoarece aşa cum arată făcut tocmai pe dos : au tran deschis o lume nouă şi largă, l-au dîncime Viaţa şi s-o înfăţişeze în
nului Republicii Populare Ro- Pak Den Ai, vicepreşedinte al Apărării N aţionale; Den Em, acum, denumirea de parc nu-i fădut hotărît şi energic. învaţă sin mod just. Educă pe scriitorii so-
rnîne, miercuri 13 iunie a.c. a C.C. .al Partidului Muncii din ambasadorul R.P.D. Coreene la este deloc potrivită. In locul sformat un parc în maidan. gur şi cu stăruinţă. Despre viaţa vietiCi în spiritul unei exigenţe se
sosit la Bucureşti o delegaţie Coreea ; Nam Ir, ministrul Afa Bucureşti; Ţo Gîn Son, recto gazonului verde, sînt ¦bălţi pe care a dus-o în copilărie şi ti vere, faţă de ei înşişi şi faţă de
guvernamentală a Republicii cerilor Externe al R.P.D. Co rul institutului politehnic „Kim stătute în care orăcăie sume Şi cînd te gindeşti de cîte nereţe, a scris mai târziu trilogia: popor. Gorki militează pentru di
Populare Democrate Coreene reene ; Li Zon Ok, preşedintele Ceac“ ; Han Ghi Cian, şef de denie de broaşte, în locul ron „Copilăria mea“, „La stăpîni“, Uni versitatea formelor, genurilor şi
condusă de tov. Kim Ir Sen, Comisiei de Stat a Planificării; secţie la Uzina Metalurgică durilor de flori sînt grămezi ori au fost sezisaţi, şi de cîte versităţile mele“. stilurilor, pentru bogăţia artistică
Preşedinte al Comitetului Cen a literaturii sovietice chemată să
tral al Partidului Muncii din Ko Zun Theak, vicepreşedintele „Kim Ceac“, erou al m uncii; ori trec ei înşişi prin faţa gă Prima lud lucrare a fost povesti reflecte frumuseţea şi măreţia fap
Coreea şi Preşedinte al Cabi rea „Macar Ciudra“, tipărită într-un telor eroice ale oamenilor sovie
netului de Miniştri al Republi C.C. al Partidului Democrat; Den Sen Bolc, preşedintele co rii Alba-Iulia... ziar din Tiflis şi semnată pentru tici. El a subliniat întodeauna că
cii Populare Democrate Co prima oiară Maxim Gorki. Au u r bogata viaţă a poporului sovietic
reene. Kim Ben Ze, vicepreşedintele lectivului de conducere al coo In căutarea unui Phenacod m at apoi mai multe nuvele — ,,Bă- în lupta lui pentru construirea so
trîn a IzergihiiLi‘‘, „Moş Arhip şi Leo- cialismului, este un izvor nesecat
C.C. al Partidului „Cian U perativei agricole „Angiu“, erou Pe un cetăţean care Dar ceea ce căuta nu a gă nica“, „Oelkaş“, „Don,ca“ şi altele, pentru scriitorii sovietici, ca lite
trece prin comuna Geoa- sit. Putea să ia (şi asta pu tipărite apoi în două volume. ratura să fie pătrunsă de eroi son,
Den“ ; general locotenent Ţoi al muncii. giu, raionul Orăştie, l-au a- tea s-o facă oricare alt cetă da în ea să se reflecte munca eroi
BMBBB3BBBBBDI&BBBDBBEVBIBBBBHBBBBBB83 &8BBBBBDBBBilEBI2BBBBBBt pucat nişte dureri de cap, ţean care intra în staţionar) In 1898 Gorki a devenit cunos că a oamenilor simpli, activi con-
greu de suportat. Pînă la termometre, flacoane de strep- cut în toată ţara. începând cu anul struictori ai comunismului.
Din activitatea unul punct agricoS fruntaş Orăştie mai avea de m ers: tomicină, penicilină şi alte 1900 Gorki a scris piesele „Bur
medicamente scumpe, fără ca ghezii“, „Azilul de noapte“, „Vile- Boala îi forţează să plece din
In raza "de activitate a punctu- muncă. Aşa, de pildă, a fost a- potriva hipodermozei la bovine. vroia să ia ceva ca să-i a- cineva să fi ştiut. N-a făcui giaituniştii'1, „Copii soarelui“, „Duş nou în Italia, unde scrie: „Univer
Îul agricol din Şoimuş, muncile tnas în întovărăşire ţăranul Deşi s-au obţinut rezultate line durerea. A aflat că în acest lucru, pentru că omul manii“. In total a scris peste 20 de sităţile mele“, „Afacerea Artaroa-
alriucble sînt în toi. După ce au muncitor Gh. Dubari din Balata. comună există un staţionar nu avea intenţii rele. A încu piese între cere intră şi Cele sorise nov“, „Amintiri despre Coroleneo,
terminat cu semănatul porum Aşa au fost lămuriţi mulţi ţă frumoase în această muncă, to de adulţi. S-a îndreptat îti- iat la loc şi şi-a văzut de după Marea B,evoluţie din Octom- Blok, Esenen, Andreev, V.I. Lenin“,
bului, ţăranii muncitori au tre rani muncitori din Mintia şi Şoi tuşi s-a observat că mulţi ţă tr-acoio. Ii era teamă că drum, înlocuind phenacodul vrie. In 1901 scrierile sale au fost şi primul volum din „Viaţa lui
cut la întreţinerea culturilor de muş. Ca urmare, anul acesta, rani muncitori, sustrag anima n-are să găsească pe nimeni, cu o compresă de apă rece. traduse peste hotare iar piesele Klim Sanghin“.
toamnă, a fîneţelor naturale şi numărul întovărăşiţilor s cres lele de la vaccinări pe moti sau că are să fie închis (era In drum, s-a abătut pe la sale se montează pe scenele mari
cut în Şoimuş cu 44 familii. In vul că acestea le-ar provoca după ora 13). închis n-a fost, sfatul popular să spună acea ale Rusiei şi ale străinătăţii. I a 21 In 28 miai 1928 se reîntoarce în ţară,
a păşunilor. Acum a început Mintia s-au depus 5 cereri, iar moartea. Organele veterinare, dar de găsit n-a găsit pe ni stă situaţie şi să întrebe de februarie 1802 a fo>st ales membru unde desfăşoară o largă activitate pu
praştia I-a la porumb şi recol au datoria să explice ţăranilor meni prin camerele staţiona responsabilul staţionarului, de onoare al Academiei de Ştiinţă, blicistică. In 1934 este ales preşe
tarea plantelor furajere, (trifoi, în Bălata 22 cereri. muncitori că asemenea cazuri rului. Pînă la urmă a ajuns care este cir. Gh. Şteblea. dar ţarul Nicolae al II-lea a refu dinte al Uniunii Scriitorilor. Moare
lucernă). Colectiviştii din Hă- In sectorul zootehnic, tova sînt izolate şi dacă se întîmplă într-o cameră cu 3 paturi, zat primirea sa, printre academi în 18 iunie 1936 după o viaţă în
rău, întovărăşiţii din Şoimuş şi totuşi înseamnă că animalul era foarte curată. în care era in Intîmplarea c.etăieanului vă cieni. Cehov şi Corelence, în semn chinată luptei pentru fericirea oa
ţăranii muncitori din Bîrsău, răşul Petru Iacob, zootehnist, bolnav.’ stalat lin aparat de radio. Pe pare poate lipsită de impor de protest îşi depun titlurile. menilor muncii.
Vărmaga, Buruiene, Mintia, a obţinut rezultate bune. Astfel, unul din pereţi se găsea un tanţă. Totuşi închipuiţi-vă ce
etc. se străduiesc să termine cît au fost clasate toate femelele In problema zooveterinară, dulap sanitar cu medicamen s-ar întîmplă dacă conţinutul încă în Kazan (1884) Gorki face Numeroasele lui opere litera re-
mai repede şi în bune condiţiuni (din cele 26 S3te din raza punc trebuie amintit că sfatul popular te. Atît. A vrut să aştepte flacoanelor de medicamente poezii, nuvele, romane, piese de tea
tului agricol) pentru montă pe Hărău, de multe ori priveşte cu aici mnă o veni cineva. Dar ar fi schimbat cu un alt „con cunoştinţă cu cercurile revoluţio tru — simt citite cu dragoste şi in
praşila I-a. rase. Au fost aduşi 6 tauri de uşurinţă problemele. cum durerile nu-l slăbeau o ţinut" sau dacă ar dispare, nare ; în 10 ianuarie 1905 compu teres de milioane de Oamenii din
rasă simenthal la Şoimuş, Bu clipă, a hotărît să deschidă pur şi simplu. Intîmplarea dă ne proclamaţia în oare cheamă la întreaga lume, oare găsesc în ele
In scopul obţinerii unor re ruiene şi Certej ; un vier basna Realizări frumoase s-au ob dulapul in a cărui broască se în vileag lipsa de vigi răsturnarea ţarului, fept pentru ca îndemnuri mobilizatori ce pentru
colte bogate, tehnicienii agro şi un armăsar noniu.s la Buruie ţinut şi în protecţia plantelor. r" afla cheia. Voia un phenacod. lenţă a medicului Gh. Şteblea re este închis, ceea ce ridică un făurirea unei vieţi mai bune.
nomi de la comune, împreună ne. S-au curăţat de spini şi Tovarăşa Eugenia G-ruian, a < un piramidón, sau o aspirină. şi a celorlalţi salariaţi de aici. vai de proteste în Rusia şi peste
cu tehnicienii punctului agricol mărăcini 40 hectare păşune, s-au format 2 echipe cu ajutorul că Praf. V. SURUGIU
din Şoimuş, îndrumă în perma îngrăşat 20 hectare păşune cu rora a executat controale în ve Lucrări din a
nenţă pe ţăranii muncitori, sfă- azotat de amoniu la Şoimuş şi derea descoperirii omidei păroa
tuindu-i să facă fiecare lucru la Mintia. In urma unei susţinute se. S-au stropit aproximativ In comuna Cui irea şcolii din satul Tău, repa REPORTER
munci de lămurire s-a reuşit să 50.000 pomi pentru combaterea rarea podurilor din comună şi
timp şi bine. Ei îi ajută ’pe' co se facă o întovărăşire zootehni păduchelui de San Jose, iar Pentru acest an, locuitorii co construirea unei fîntîni în pă O idee nefericita rere ascuţită La picioare : mă
lectivişti şi întovărăşiţi în re că la Mintia. Acum se lucrează gîndacul bălos al ovăzului a fost munii Cut, raionul Sebeş, au şunea comunală, sînt lucrări pe împiedicasem de un baraj pro
zolvarea problemelor privind bu pentru înfiinţarea alteţ întovără combătut pe o suprafaţă de pes hotărît csa din •autoimpuneri să care cetăţenii comunii Roşia de Ga să mă conving cam este vizoriu al lucrărilor de asfal
na gospodărire a avutului ob şiri zootehnice la Boholt. te 30 hectare. electrifice sfatul popular, şcoala Secaş au hotărît să le facă în gospodărit oraşul nostru nu tare şi îmi sfîşiasem bunătate
ştesc şi aplicarea diferenţiată elementară şi să termine noul acest an prin autoimpunere. m-iam mărginit a pune între de pantaloni.
a regulilor agrotehnice. In anul acesta, s-a asigurat Dacă tehnicienii de la Şoi cămin cultural. Pînă acum, una bări tovarăşilor de La secţia
în mai mare măsură asistenţa muş vor depune eforturi şi mai din lucrările acestea şi anume Garanţia realizării acestor gospodărie a sfatului popular al Ce bine era dacă în această
Tehnicienii punctului agricol veterinară. S-au făcut vaccinări susţinute şi dacă ei vor fi şi electrificarea sfatului popular, lucrări, este -achitarea la timp oraşului Deva, ci m-am dus pe clipă aş fi fost împreună cu to
şi comunali sînt tot timpul în contra antraxului la un număr mai mult sprijiniţi de către sfa a fost terminată. Aceasta, dato a sumei votate. Faptul, a fost teren. varăşii Chiciudeanu sau Antal !
mijlocul colectiviştilor şi întovă- de peste 800 bovine. împotriva turile populare comunale, acesta rită faptului că cetăţenii îşi a- înţeles pe deplin de către lo Poate m-iar fi susţinut şi nu-mi
răşiţilor, arătîndu-le cum să pestei aviare au fost vaccina chită conştiincios sumele de cuitorii comunei. Aceasta, ne-o A fost oam nefericită ideeia, prăpădeam frumuseţe de pan
execute lucrările de întreţinerea te peste 1.200 găini. S-au fă va putea deveni un punct agri lautoimpunere. Pînă acum, fon dovedeşte suma de 23.000 lei de taloni. Sau dacă nu, ar fi păţit
culturilor, cum să facă recol cut peste 1.000 tratamente îm col model. dul autoimpunerilor a crescut la pusă pînă la 30 mai a.c. mai !ales aceea 'de ia vizita stră şi ei ca mine şi atunci şi-ar fi
tarea furajelor. 7.000 lei. zile mai mărginaşe. De ce a fost adus aminte că ei răspund ,de
T. BUDIU Din aceşti bani s-au cumpă nefericită ideea, veţi vedea: gospodărirea oraşului.
Pentru terminarea căminului rat 3 m.c. scînduri cu care s-a
In activitatea de zi cu zi, se cultural, în afară de sumele ce împrejmuit clădirea sfatului Am pornit din strada Gheor- Ceva despre T. L. L.
le achită, locuitorii fac şi mun popular, au fost curăţate 7 fîn ghe Biariţiu şi mergeam cu
foloseşte fiecare prilej pentru a 'Jj&mko-la eăfţii că voluntară. Pe întreaga co tîni de pe păşunile din Roşia de multă precauţie, căutînd să mă M-am gîndit că tot pe aceas
atrage’cîţi mai mulţi ţărani mun mună s-au efectuat 150 zile de Secaş şi din satul Tău, şi s-au ţin pe lîngă pereţi, deoarece prin tă cale să aduc aminte condu
citori individuali pe făgaşul a- muncă voluntară, în special de comandat 2.000 kg. var nece dreptul şcolii pedagogice era cerii I.L.L. Deva, de unele nea
către tineret. Printre cei mai sar reparării şcolilor din comu un întuneric pe care oricît mă junsuri. Spun „aduc aminte“ de
griculturii socialiste. La cîmp, la Pentru intensificare-a muncii de popularizare şi difuzare a activi, sînt tinerii Nicolae Vlad, nă. căzneam, nu puteam să-l stră oarece acestea nu sînt străine
Ioan Vasilcu, Anica Nistor şi pung. Am răsuflat, însfîrşit, u- tov. director Gobes sau tova
punctul agricol, prin conferinţe, cărţii în rîrudurile maselor de cititori, Centrul de librării şi alţii.- In munca de încasare a au şurat lajungînd în dreptul stră răşului inginer Federciuc. Dosa
zii Mih aii Eminescu. Această rele cu nenumărate cereri şi a-
se arată' ţăranilor muncitori că difuzare a cărţii, regionala Hunedoara-Deva, a organizat o En comuna Roşia de Secaş toimpunerilor s-au evidenţiat de stradă este luminată şi curată. drese, să nu mai vorbim de
Atras de feeria luminii, am cele verbale, stau mărturie.
metodele ştiinţifice de lucrare a „Tombolă a cărţii“ cu 50 premii din cărţi şi alte obiecte. împrejmuirea localului sfatu-: putaţii Constantin Lazăr, Sep- luat-o pe această stradă lungă,
lui popular cu gard din scîn- pînă departe afară din oraş. In Deva sînt multe clădiri
pămînţului ca : semănatul pră- Biletele se vând- la toate librăriile din regiunea Hune duri, reparaţia generală a şco timiu Munteanu, Iustina Mihăl- Deodată însă întuneric! Conti naţionalizate pe care dvs., to
lii din Roşia de Secaş, constru nuarea străzii Eminescu de La varăşi ’de La I.L.L. aveţi obli
şitoarelor în cuiburi aşezate în doara, precum şi la difuzcdi din instituţii şi întreprinderi, pre ţan şi Zaharia Drăghiţă. bifurcaţia cu Andrei Mureşianu, gaţia rle a le întreţine, dar pe
era ascunsă privirilor de-o noap care le-aţi lăsat în părăsire şi
pătrat, folosirea unei rotaţii ra ţul de 3 lei. VASILE BÎŢ1U şi te de nepătruns. Am dibuit-o pe cafe de luni de zile (şi chiar
totuşi, însă sincer mărturisind, de ani)' nu le-aţi vizitat măcar,
ţionale a culturilor, prăşitul me Extragerea numerelor cîştî gătoare din urnă, se va face IULIAN IONAŞ nu m-am încumetat să merg cu toate că sînt sub nasul dvs.’
corespondenţi prea mult pe ea ; am renunţat. De pildă, imobilul din Piaţa U-
canic etc. pot fi aplicate cu fo într-un csd-ru festiv şi va avea loc în ziua de 22 iulie 1956 nirii nr. 13, (ce corespunde în
Am cutreierat apoi alte străzi strada Filimon Sîrbu) are zi
los numai pe tarlale întinse. . orele 11 la Librăria noastră din Deva str. KarO. Marx nr. 6 Po din oraş : Mihiai Viteazu, pe oa durile în aşa hal, îneît dacă mai
re de La barieră şi pînă la gară trece mult, nu vor mai rezista.-
In munca de lămurire se fo- sesorii biletelor neoîştigătoare, vor primi duipă tragere de la mergi ca pe străchini, deoarece La fel, acoperişurile. Şi mai în
loşşsc'l exemple care ilustrează librărie cărţi la alegere pentru întreaga sumă plătită. pe lîngă că nu e reparată, nu colo, imobilul din strada Fili
grăitor diferenţa dintre venitu- . poţi ocoli gropile, lot din cauza mon Sîrbu nr. 1. Aţi văzul vre
rile obţinute de un întovărăşit Acţiunea „Tombola cărţii“ este un prilej de a îmbogăţi întunericului; Nicolae Filipes- odată' cum arată în interior ?
şi un ţăran individual fruntaş, biblioteca personală, mijloc ,de educare şi culturalizare a mase cu, pe care, cu toate că e ilu WC-uriTe sparte şi înfundate,
minată — nu prin strădania cărămizile pereţilor despuiate
lor de cititori. sfatului popular, ci prin cea a de tencuială... O privelişte ase
combinatului din Hunedoara — mănătoare o prezintă şi imobi-'
cu acelaş număr de braţe de trebuie să ai mare curaj să te Iul din strada L’enin, colţ cu
aventurezi, mai ales pe timp de Karl Marx. Gîndiţi-vă, tovarăşi
EESraSBBTSEtSn ploaie, fără un serios echipa de La I.L.L., că în aceste imo
ment de protecţie. bile sînt unităţi comerciale, in
întreprinderea minieră Băniţa irnfM H utiL'iiTiM.rj —im »' i rTT.nr» n i ilv runrún i ! jw m X j'a irru z rm vur. O T H B B BEtTHCStiB ţi.u w iy. tural ca planul să nu se realize stituţii de stat, sau locuiesc oa
este unul din furnizorii princi ze, preţul de cost să crească, M-am simţit obosit La un mo meni ai muncii care au nevoie
pali de calcar metalurgic ai Mas mult ralear metalurgic uzinelor siderurgice iar productivitatea muncii să ment dat, dar, strada Cuza de condiţii mai bune de muţiră
combinatului siderurgic din Hu scadă. E şi natural, ca muncitorii Vodă, pe unde m au dus paşii şl 'de trai. Dumneavoastră ce
nedoara şi ai uzinei „Victoria” neajunsuri se datcresc condu buri. Muncitorii noi care vin, zarmamentul sînt murdare. Nu cărora nu li se asigură condiţii mi s-a părut o feerie (cu toate aţi făcut ca să creaţi aceste
din Călan, fiind totodată unul cerii întreprinderii care are lip nu sînt instruiţi ca să deose există spălător sau lighiane şi bune de muncă şi de trai să lu că multe becuri nu ard nici aici condiţii ?
din furnizorii oare nu-şi respec suri serioase în ceea ce pri bească calcarul de steril. Mai căldări cu apă pentru ca mun creze cu un randament scăzut şi am mers mai departe, am
tă obligaţiile contractuale, cre- veşte organizarea muncii şi a mult chiar nici cei care sînt în citorii să se poată spăla cînd să stea o lună două şi apoi să ieşit apoi în strada Avram Iao- Aţi avut apoi ca sarcină deo
înd greutăţi furnaliştilor î-n spo producţiei. sărcinaţi cu recepţionarea pro merg La masă sau cînd ies din plece în altă parte. cu, Floria, unde speram să văd sebită şi urgentă, de -a repara
rirea producţiei de metal. ducţiei şi controlul calităţii, nu lucru. multă lumină, să mă desfăl. şi spoi faţadele imobilelor pe
In lunile aprilie şi mai — sînt instruiţi. Din această cau Furnalele de La Hunedoara şi Amară dezamăgire... departe de care, din păcate, le gospodăriţi,
Calcarul de la Băniţa este 'de deşi timpul s-,a îmbunătăţit, ză, muncitorii sparg piatră în Acestea sînt cauze care La Călan au nevoie de calcar me tot se zărea prima lumină. Par ne o suprafaţă de 5.400 m.p.,
bună calitate. In această pri planul de producţie la calcar loc de calcar, aşa cum s-a în- întreprinderea minieră Băniţa talurgic. In curînd va intra în că mecanic, am laiat-o în jos dar nu aţi executat nici 500
vinţă, furnaliştii nu au nimic metalurgic nu a fost realizat tîmplat în ziua de 6 iunie a.c. determină o mare fluctuaţie a funcţiune cel mai mare furnal pe Floria şi mă gîndeam adînc • m.p. Cele amintite, şi altele, ar
de obiectat. Ei sînt nemulţu decît în proporţie de 45-46 la braţelor de muncă. din ţară, iar cerinţele de calcar oare tovarăşii de La secţia gos frămîntia mult pe nişte buni
miţi de faptul că primesc can sută, iar la var gras s-a realizat Calcarul obţinîndu-se din ma vor creşte şi mai mult. Dar, podărie nu au trecut niciodată gospodari şi oameni cu simţ de
tităţi insuficiente de calcar, de numai 16 la sută din plan. Pre siv prin puşcare, liniile decovil • La Băniţa, deşi sîntem la ju în condiţiile în care lucrează, pe aici? Cufundat în gîn duri şi răspundere. Ba i-ar face chiar
şi întreprinderea minieră Băniţa ţul de cost a fost depăşit în a- ce sînt aşezate între frontul de mătatea anului documentaţiile, întreprinderea minieră Băniţa în întuneric, am ajuns în drep să si roşească. Pe dvs; însă..?
-a fost dotată în ultimii ani cu prilie cu 17,18 la sută. In luna lucru şi silozuri, sînt deforma tehnice pentru reparaţii capitale, nu va putea satisface aceste ce tul Trustului regional de con
locomotive Diesel, cu grupuri mai nu s-a fabricat nici un kilo te de căderea blocurilor de cal construcţii şi montaj, graficele rinţe. In luna trecută — pentru strucţii. M-am trezit deodată R. ŞERBAN.
electrogene şi compresoare şi gram de var. Deci reiese clar car pe ele, iar pentru că nu se pentru executarea acestor lucrări a primi calcarul de care ducea
s-au construit silozuri de mare că s-a produs mai puţin ca în iau măsuri urgente de repara şi pentru reviziile periodice nu lipsă — uzina „Victoria“ Călan lungit La păm înl; siuiieam du
capacitate, iar transportul a fost primele 3 luni ale anului. rea lor, muncitorii sînt nevoiţi sînt încă întocmite. Nu e deci a fost nevoită să trimită 37 de
de minare că, nefăcîndu-se la muncitori la Baniţa care au lu
mecanizat. Această situaţie care conti să depună eforturi mari la tran timp reviziile periodice La com crat acolo toată luna. Acest lu
Care sînt totuşi cauzele că nuă lună de lună, se datoreşte sportarea vagoanelor cu calcar presoare, două din acestea s-au cru nu se mai poate repeta. U-
conducerii întreprinderii care nu la silozuri. In felul acesta se şi defectat. Datorită obişnuin zirna trebuie să producă fontă,
producţia de calcar metalurgic se preocupă în suficientă mă creează timpi morţi, randamen ţei de a se repara utilajele nu nu să scoată calcarul de care
în loc să crească, scade ? Con sură de organizarea producţiei tul scade,; muncitorii sînt ne mai atunci cînd ele s-au stri are nevoie.
ducerea întreprinderii miniere şi calificarea cadrelor şi de mulţumiţi de faptul că nu li cat, în loc să se ia măsuri pen
Băniţa, într-un răspuns trimis crearea unor condiţii bune de se crează condiţii să poată pro tru înlăturarea micilor defec Pentru a se ieşi 'din acest im
redacţiei ziarului nostru, arată trai muncitorilor. duce mai mult şi deci să cîştige ţiuni sau înlocuirea pieselor u- pas, este necesar să se analizeze
că neîndeplinirea planului pe mai bine. zate, durata de funcţionare a a- în mod temeinic activitatea con
trimestrul I -al acestui an, s-ar Inginerul şef A. Diniş vine la cestora este mică. ducerii întreprinderii miniere
datora condiţiilor atmosferice întreprindere în inspecţie, sem Conducerea întreprinderii nu Băniţa de către Comitetul raio
nefavorabile şi faptului că s-a nează cîteva hîrtii, apoi plea s-a îngrijit nici măcar ca cioca Acest lucru se întîmplă şi da nal de partid Petroşani şi să se
lucrat cu un efectiv redus de că acasă să mănânce pentru a nele cu oare se sparge calcarul torită faptului că inginerul şef ceară ministerului tutelar lua
muncitori. se reîntoarce după cîteva ore, să aibă cozi corespunzătoare. nu-şi îndeplineşte obligaţiile rea de măsuri corespunzătoare
cînd face o inspecţie şi pleacă Şi nu poate spune că nu a avut ce-i revin. Nici directorul între pentru îmbunătăţirea activităţii
Este adevărat că timpul ne iarăşi acasă (fiind orele 15). cînd şi din ce să le facă. prinderii, tov. I. Nedelcu, nu se acestei întreprinderi, ceea ce
favorabil şi efectivul mai mic ocupă cum trebuie de problemele via duce la asigurarea furnale
de muncitori cu oare s-a lucrat, Şedinţele operative săptămî- Condiţiile de locuit ale munrito- producţiei. lor 'de la Hunedoara şi Călan cu
au îngreunat îndeplinirea pla nale nu se ţin, producţia nu se rilor sînt de asemenea nesaţisfă- cantităţile necesare de calcar.
nului de producţie. Dar tot atît urmăreşte zilnic şi pe schim cătoare. Dormitoarele ca şi ca* In lasenunea condiţiuni e na
de adevărat este că nu acestea N. BADIU
s'înt singurele cauze, că multe
