Page 15 - 1956-06
P. 15
Nr. p94 DRUMUL s o c ia i is m u l u i Pas:. 3
Conferinţa regională U. T. M.
In sala cinematografului „Fiii mon Sîrbu" din Deva, s-au desfă vîl, precum şi un număr însemnat de invitaţi. Au participat de ase DE PE UN ŞANTIER DE CONSTRUCŢII
şurat m zilele de 9-10'iunie a.c. lucrările celei de a III-a conferinţe menea tovarăşul Virgil Trofln, secretar al C.C. al U.T.M. şi tovară
regionale a organizaţiilor U.T.M. La lucrările conferinţei au partici şul Petre Dumitrescu, secretar al Comitetului regional P- M. R. Hu Ioan Ho’dan ar vrea să fu cizat cîte familii de mineri din astfel de apartament va avea la
pai delegaţi ai organizaţiilor de tineret din toate raioanele regiu- meze, dar n-iare ţigări. Ii cere Valea Jiului au părăsit pentru dispoziţie două camere, bucătă
nedoara. lui Suhan. totdeauna cocioabele înnegrite rie, baie, cămară şi dependinţe.
de fum construite de capitalişti
Contribuţia tineretului la realizarea străini de munca pienitru transfor ConfertLnţa regională U.T.M. a •— N-'am! răspunse acesta. şi s-au mutat în noile aparta Comparaţie
sarcinilor de plan, poate şi trebuie sporită marea socialistă a agriculturii, so trasat ca sardnă noului comitet re Poate că are Nicolae. mente, spaţioase şi confortabi
cotind-o ca pe o sarcină ce nu gional să da măsuri hotărîte pen- le, înălţate în anii puterii popu Blocul „B” s-a construit pa
le aparţine. tta lichidarea acestor lipsuri. Pe Nicolae îl găsiră pe bal lare. ralel cu blocul ,,E“ — unul din
conul noului bloc construit de prefabricate mari, iar celălalt
Darea de seamă a Comitetului tuturor colectivelor la îndeplinirea curînd. v.In martie 1955, la Trustul 7 din prefabricate mici (un prefa
Petroşani s-a întocmit proiectul bricat mic înlocuieşte 7 cără
regional U.T.M., prazer-itată în faţa ritmică a planului. Munca de educare comunistă a tineretului — Nicolae 1 N-ai cumva o unui bloc care avea să fie con mizi).
ţigară ? struit din prefabricate mari. Pri
delegaţilor la cea de-a treia con Din cauza proastei întreţineri a trebuie să stea în centrul atenţiei mul proiect n-a fost bun. Nici Blocul „B” este gata. Blocul
ferinţă regională, oî>t şi discuţiile galeriilor şi a căilor ferate, trans Nicolae Militaru, care meşte al doilea. Abia al treilea proiect ,,E" nu. La blocul „B“ a lucrat o
desfăşurate pe marginea acesteia, portul sulbteran se desfăşoară ane organizaţiilor U. T. M. rea la o fereastră, dădu din a corespuns. echipă formată din 6 oameni, în
au oglindii! cu prisosinţă măsura voios, brigăzile duc lipsă de va- cap, semn că n-are ţigări, şi-şi timp ce la blocul „E” a luonat
în oare membrii organizaţiilor de goneltie goale, şi m aterial lemnos, Dezbaterile conferinţei s-iau o- trivite pentru ca tineretul să-şi văzu mai departe de lucru. Lia 15 iunie, blocul ,,B“ a în o echipă formată din 45 oa
tinereit şi-au adius aportul la reali iar craramibcalele frecvente ştran cupat şi de măsura în oare se petreacă în mod instructiv tim ceput să fie construit. Pentru meni. Productivitatea muncii a
zarea sarcinilor de plan, la spori - gulează adeseori producţia abata desfăşoară munoa de educare a pul liber. Numărul întîlnirilor Tcmai atunci intră Gheorghe aceasta s-a înfiinţat un atelier fost la „B“ de trei ori mai mare
rea rifenidă a producţiei şi produc jelor. Deşi există condiţii ca ortul tineretului. Subliniind progresele prieteneşti, al simposioanelor şi Opinoaru, şeful de echipă. Aceş de prefabricate în Petroşani. decît la „E”. Dacă atelierul de
tivităţii muncii. Despre aceasta au unor straturi — cum sâni de pil obţinute pe această oale, darea serilor literare, al acţiunilor cul tia parcă pricepu oare-i neca Blocurile în greutate de 1.500 prefabricate ar fi reuşit să apro
vorbit cu justificată mândrie, peste dă 7, 8 şi 9 de la Petrila — să de seamă şi participanţii la dis turale în general, a fost mult zul ; scoase pachetul de „Olt“. kg. se făceau din beton şi din vizioneze la timp şantierul cu
40 de delegaţi. ee puşte, cărbunele se exploatează cuţii au relevat fără ocolişuri redus faţă de necesităţile şi do steril de la halda Dîlja. Zece blocuri mari, productivitatea
lipsurile încă existente. rinţele tineretului. S-ia muncit Băieţii aprinseră ţigările. locomobile dădeau aburul nece muncii la blocul „B” ar fi fost
Transmiţând conferinţei salutul tot din pikaimer, avansarea e în insuficient pe linia atragerii ti sar pentru întărirea şi uscarea de 4-5 ori mai miare decît la
Vechiul comitet regional — nerilor la acţiuni sportive şi în — Cîte ferestre puserăţi pînă betoanelor. Un prefabricat pen blocul „E”.
tinerafeului Văii Jiului, m inerul Şte cetinită, iar galeriile intră în pre a arătat tovarăşa Paraschiva colective artistice. Cu multă ti acum ? tru zidărie exterioară avea 3,20
Costinaş, — n-a controlat în miditate şi puţină hotărîre au m. lăţime şi 90 cm. înălţime. Cu Perspective de viitor
fan Mihai de la Petrila a arătat că siune. deaproape munca secţiei şcoli fost traşi la răspundere membrii — Două ! răspunse Nicolae. asemenea „cărămizi” a început
şi pionieri, n-a tras la răspun organizaţiilor de bază oare au Şeful de echipă îşi împreună să lucreze la bloc.il experimen De pe balcoanele blocului din
brigăzile de tineret din acest ba Birourile organizaţiilor de bază dere activiştii acesteia pentru încălcat prevederile statutare şi sprâncenele. Nu-i mulţumit. Ti tal „B” echipa de zidari condusă prefabricate mari se vede, oa-n
zin carbonifer au extras paste n-au luat atitudine hotărâtă faţă de nivelul scăzut al activităţii lor. cei oare s-:au dedat lia acte hu nerilor nu le spuse însă decît de Giulay-baci... palmă, stadionul din Petroşani.-
plan, în cinstea conferinţei regio unele neajunsuri tehniico-organiza- Aşa se explică faptul că în rîn- liganice. a tît:
nale U.T.M. 7.720 tone de cărbune. tarice şi n-au cerut conducerilor durile şcolarilor s-a muncit La 1 septembrie s-a început , In decursul celui de-al II-lea
Din rîmdunile utemiştilor s-au ri seatoareîor şi exploatărilor, să ia slab, dezorganizat şi pe etape, Conferinţa a atras atenţia că — Daţi-i zor, băieţi, că vin montarea în serie a prefabrica cincinal, în oraşul Petroşani se
dicat mineri, ingineri şi tehnicieni măsurile corespunzătoare. Ele n-au iar rezultatele scontate n-au munoa de educare a tineretului locatarii! telor. via construi un stadion nou, mo
pirtcapuţi, aişa cum sânt, bunăoară, tras la răspundere urtemiştii ce de prea fost rodnice. în spiritul dragostei faţă de dern, cu 15.000 de locuri. Sta
tovarăşii Gheorghe Neagu, Adal- ţin posturi de conducere la sec partid şi guvern, trebuie să stea Băieţii se duseră la tre a b ă ; Prin cele 32 dionul va fi prevăzut cu tri
bert Kitoedy, Moise Peter, Pranc'isc toare şi cărora organizaiţia le tra N-a fost acordată suficientă în centrul preocupărilor noilor fiecare la cîte un etaj. De luni bune de jur-împrejur.
Barta, Constantin Comodei şi aliţii. sase sarcini concrete pentru îmbu atenţie activităţii politico-edu- organe conducătoare ale comite de zile se îndeletnicesc cu trea apartamente
entive a tineretului şi nu s-au tului regional. Vor trebui traşi ba asta : pun ferestre şi uşi la Anul acesta se va începe con
Da Hunedoara — au raportat de nătăţirea mumieii în sulbteran. luat la timp măsurile potrivite la răspundere cu toată seriozi noile blocuri. Şi de fieaare dată La 1 Mai 1956, blocul „B“ era
pentru înlăturarea unor lipsuri tatea, acei activişti şi membri ai cînd pun cîte o fereastră sau strucţia a încă 6 blocuri din
legaţii la conferinţă, — sânt în în Organizaţiile de tineret din si bine cunoscute. Din această ca birourilor organizaţiilor de bază, cîte o uşă îi încearcă un senti acoperit cu ţiplă. In cele 36 de
trecere peste 4.000 tineri. Furna derurgie, construcţii, transporturi uză, unii tineri cum sînt de care socotesc că educarea tine ment de mîndrie : s-a mai înăl prefabricate mari. Numai în Pe
lul 1, term ocentrala electrică, su- şi alte sectoare de activitate, negli pildă Damian Constantin, Mir- retului e o muncă de campanie apartamente ale blocului s-a în
fîiantia furnalului de 700 mc., două jează în mod neparmds calificarea cea Movilă şi alţii, se dedau şi dovedesc în acest sens de ţat un bloc. troşani se vor construi pînă la
schimburi de la uzina oocso-chi tinerilor şi nu-i îndrumă spre şco la beţii şi scandaluri, lipsesc lăsare şi lipsă de răspundere. ceput instalarea conductelor de
mică, sectorul I C.F.U. şi alte a- lile de pregătire profesională. nemotivat de la şut şi muncesc Dar cum s-o fi înălţat blocul sfârşitul cincinalului 152 de a-
gregate şi locuri de muncă, eînt cînd vor ei-. Mai mult chiar, Delegaţii la conferinţă au sub apă şi curent.
încredinţate tineretului Din cele Duicrările conferinţei au dontunat drept urmare a slabei munci cu liniat în repetate rînduri că no ,,B“, unul dintre cele mai fru partamente în blocuri construite
1.000 şarje rapide elaborate de la ou deosebită claritate sarcinile ce tineretul, la fabrica de teracotă ile organe au datoria să vegheze Blocul „B” are trei scări de din prefabricate mari.
începutul anului ,la oţelăria Sie revin organizaţiilor de tineret în din Deva şi la gospodăria a- asupra felului cum organizaţiile moase din toate cîte s-au con
mens Martin, peste 570 sânt rad înfăptuirea directivelor celui de-al nexă din Mintia secţia Horticolă de bază muncesc pentru educa acces. Fiecărei scări îi cores Tehnica nouă şî-a spus şi-şi
al muncii brigăzilor de tineret. II-lea Congres al partidului şi pen Deva, s-au ivit manifestări şo rea membrilor lor şi să ia lia struit pînă acum.
Zeci de echipe formate şi conduse tru întărirea necontenită a activi vine. timp măsurile necesare în vede pund 12 apartamente. va spune mereu cuvântul.
de tineri, muncesc acum pe şantie tăţii acestora. Baza desfăşurării Blocul „B“
rele oţelăriei noi., laminorului blu- muncii — s-a arăitalt la conferinţă Organizaţiile de bază U.T.M., rea lichidării lipsurilor ce stîn- O familie care va locui într-un A. PANIŞ
miing, pe şantierele de construcţii, comitetele raionale şi vechiul In Valea Jiului se construiesc,
la furnale şi în alte .sectoare. Ti — o constituise repartizarea sarci comitet regional, nu s-iau preo jenesc creşterea moralo-cetăţe-
neretul regiunii noastre a contribuit nilor pe fiecare ubemiist şi contro cupat în măsură corespunzătoa zi de zi, noi locuinţe pentru oa
cu fapte 'lăudabile la realizarea lul îndeplinirii hotărârilor luate. re de asigurarea condiţiilor po- n .— ă şi eduoativ-cultunală a
sarcinilor izvorâte din documentele Est© inadmisibil oa în timp ce menii muncii. Ar fi greu de pre
celui de-el Il-lea Congres al par unii membri ai organizaţiilor de tineretului.
tidului, majoritatea organizaţiilor bază primesc şl realizează sarcini ri ec
dovedind m aturitate şi m ultă price multiple, alţii participă doar la
pere în înfăptuirea acestora. şedinţe şi se ţin departe de viaţa Organizaţiile U. T. M. trebuie să se ocupe La fabrica ,.Teba" din Sebeş, cu 5 la sută prevederile pentru 240 ia sută, se remarcă îndeo
şi frământările colectivelor din oa bilanţul primei decade din luna producţia de ciorapi. sebi, tovarăşele Rozina Binder,
Darea de seamă a Comitetului re fac parte. mai mult de întărirea vieţii lor interne iunie, înmănunchează roade bo Maria Şuier Olga Găldean,
regional U.T.M. şi îndeosebi discu gate. Colectivul acestei fabrici Colectivul fabricii a produs Florica Ursu, Ecaterina He
ţiile, au scos însă la iveală şi fe Brigăzile de tineret, utemiştii în Piroblema întăririi vieţii interne » -yvV Ji L ji A<Jf • ţ a depăşit cu 14 la sută planul peste sarcinile proprii, 863 maio aring, Ioana Trifu şi Rafila
nomenele negative ce se manifestă general, trebuie îndrumaţi spre sec a oiigainiaaţiiilor U.T.M. a fost m ult zaţiile U.T.M. să pregătească, te la tricotaje de bumbac, cu 7 la uri, 300 cămăşi bărbăteşti, sute Ciontea.
în munca organizaţiilor de tineret. ţiile direct productive, unde se ho dezbătute în luiorările conferinţei sută la tricotaje de mătase şi de ciorapi şi confecţii etc. Cu
A fost criiticată aspru tendinţa tărăşte soarta producţiei şi unde regionale. Conferinţa a apreciat că realizări cuprinse între 120-
unor organizaţii de bază din secto pot dovedii pe deplin hărnicia şi datorită grijii părinteşti şi spri
rul oarbcnifer, de a imprima între priceperea lor. jinului acordat de către organizaţii meinic adunările şi nici n a parti
cerii socialiste ura caracter formal, le de partid, organizaţiile U.T.M.
festiv, rupt de sarcinile durente ale Birourile organizaţiilor de bază, au crescut mult din punct de vedere cipă la adunările organizaţiilor de
produ.cţiei. Inginerul Ducbian D ră comiitetele raionale U.T.M. şi orga politic şi organizatoric ; ele se ocu
guţ şi alţi delegaţi, au arătat că nele domduicătoaro regionale nou a- pă mai bine de problemele produc bază, pentru a vedea ce lipsuri se Sporesc productivitatea muncii
orientarea birourilor organizaţiilor lase, au datoria să explice m a ţiei, sînt mad combative, mai exi
de bază spre problemele — cheie ale sei de tineret necesitatea întăririi gente faţă de lipsuri, faţă de tot manifestă în activitatea lor, şi
producţiei, încă lasă de dorit. Din disciplinei, a luptei pentru o pro c'eea ce este învechit în societa
această cauză, au. subliniat vorbitorii, ducţie şi productivitate sporită, te. Organizaţiile U.T.M. luptă ou pentru a da utemiştilor indi şi reduc preţul de cost
pentru reducerea preţului de cost succes pentru introducerea liniei
multe organe conducătoare se oicu- şi îm bunătăţirea calităţii produselor. politice a partidului în rimdui m a caţii practic© în vederea înlătură
pă de treburi mărunte — angajări, E necesară generalizarea experien sei de tineret.
trasferări etc., neglijând îndrum a ţei înaintate şi sporirea simţului de rii lor. Unii dintre activişti sînt La întreprinderea „Banpotoc“ velul anului 1955, de 515 la sută
rea brigăzilor de tineret, generali Cu toate âtesfea în viaţa internă din Deva, în primele 2 luni ale la cariera principală,Iar produc
răspundere al tinerilor. Contribu a organizaţiilor U.T.M. se mâ;i m a slab pregătiţi atât din punct de ve trimestrului II, munoa a conti tivitatea muncii a crescut cu 183 a fost redus He 9,62 la sută mai
ţia membrilor organizaţiilor U.T.M. nifestă multe lipsuri. In primul nuat eu acelaşi avânt. Planul de la sută. mult decît prevedeau sarcinile
rînd, m ulte organizaţii U.T.M. se dere politiile cât şi cultural ceea ce producţie -a fost îndeplinit în planului. La obţinerea acestor
ocupă încă slab de ridicarea cunoş proporţie de 108 la sută, reali- O preocupare deosebită a con succese au contribuit în mod
tinţelor ideologice, politice şi cul face să nu poată ajuta cu compe zîndu-se o depăşire, faţă de ni- ducerii a fost reducerea preţu deosebit tovarăşii Roman Her-
turale ale tinerilor. Această lipsă lui de cost. Astfel, preţul de cost ban, Artur Ditrich, Cornel Niţu
a pornit de la fostul comitet regio tenţă organizaţiile de bază. Slaba şi alţii.
nal c'are nu a organizat şi îndru
mat cu răspundere şi competenţă pregătire a activiştilor se datoreş-
învăţământul politic din cadrul or
ganizaţiilor U.T.M. din regiune. te în cea mai m are măsură ve
MiuOţi dintre delegaţii la confe chiului birou reg iernai dare, pe
rinţă au arătat că adunările unor
organizaţii U.T.M. sînt slab pregă lângă faptul că nri s-a preocupat
tite şi dlin această cauză se des
făşoară la un hivel scăzut. Tinerii de pregătirea politico-cultuirală a
nu sînt mobiliizaţi să-şi trăiască
viaţa de organizaţie. Tovarăşul Pe activiştilor, i-a vânturat dintr-o conear
tru Dungu a arătat că de multe
zarea experienţei înaintate prin la realizarea sarcinilor de plan — ori în adunările generale ale orga pante în alta. La raionul U.T.M.
nizaţi iilor U.T.M. din Combinatul
consfătuiri de producţie, întărirea au precizat dezbaterile conferinţei siderurgic Hunedoara se discut3 Hunedoara, s-au schimbat îa de
probleme mărunte, fără importan
disciplinei în rhunoă şi antrenarea — poate şi trebui© sporită. tă, scăpânidu-se din vedere proble curs de oca. 2 ani, 4 primi secretari lntr-un magazin universal
me de o însemnătate deosebită cum
s în t: lupta pentru ridicarea pro şi 4 secretari şi şefi d© secţie. F i
ductivităţii munoii şi reducerea pre
Munca de transformare socialistă a ţului de cost, activitatea brigăzilor ind vânturate dintr-o parte în al
agriculturii ~ sarcină permanentă şi a posturilor utemiste de control,
disciplina în muncă, combaterea ta, cadrele nu s-au putut specia Astăzi în magazinul uni pentru femei, cu aceeaşi tal vorbă, dar zîmbi îngăduitoa
a organizaţiilor U. T. chiulangiilor, a risipitorilor, a m a versal din Haţeg, este lume pă, în loc de 160 lei — 118 re. Apoi, cu voce hotărîtă
nifestărilor de neglijenţă faţă de liza în anumite direcţii,' nu au pu multă. Noua reducere de pre lei, etc. spuse vînzătorului:
maşini etc. In cadruQ organizaţii ţuri la unele articole, a avut
lor U.T.M. din combinat mai exis tut să-şi acumuleze experienţă, nu darul de a atrage un număr Ne atrage atenţia figura — Fă-mi bon pentru o pe
tă încă mulţi tineri care ntt au mare de cumpărători. unei ţărănci bătrîne, însoţită reche de pantofi cu 118 lei.
sarcini concrete. Mulţi dintre coi au avut condiţii pentru a-şi ridi de o fetişcană.
care primesc sarcini nu şi le duc la Un grup de femei şi băr După ce achită bonul Ia
Din darea de seamă şi în spe îndeplinire din m uză că nu sînt ca cunoştinţele politice şi de cul baţi stă în faţa rafturilor sec — Ei bunico — i se adresă casâ> bătrînica se întoarse
cial diin discuţii a reieşit că .orga controlaţi şi traşi la răspundere torului de încălţăminte. Aici. fetişcana, pe un ton rugător, spre fată şi-i zise :
nizaţiile U.T.M. au adus un mare de mobilizarea tinerilor la mun de Către organizaţiile de bază. Slab tură generală. pe un tabel mare, se pot citi în acelaşi timp convingător
aport în munca de transformare că. Un merit deosebit al organiza se ocupă 'organizaţiile de bază din noile preţuri reduse: pantofi — acum îmi poţi cumpăra — Fiindcă tie-au rămas 42 de
socialistă a agriculturii. Ele au dait ţiei este faptul că a reuşit să în combinat şi de problema atrage In darea de seamă oît şi în dis pentru bărbaţi cu talpă de pantofii făgăduiţi. S-au iefti lei. cumpără iu ce vrei pe e i!
tărească legăturile dintre tinerii co cuţii s-a arătat că aceste lipsuri microporos, în loc de 198 lei, nit • costă 118 lei în loc de
un sprijin preţios organizaţiilor de lectivişti şi cei ou gospodării indi- sînt o urmare a faptului că în ve costă acum 140 le i; pantofi 160 lei cît costau mai înainte. lată un fapt, mărunt în a-
partid în desfăşurarea muncii poli vi duale. chiul birou regional a fost încăl parenţă, dar cît se poate de
tice pentru convingerea ţăranilor cat principiul conducerii colectivei, Bătrîna nu scoase nici o
muncitori să intre în gospodării co Rezultatele obţinute de organi lUiîndu-se de multe ori, hotărâri de grăitor.
lective şi întovărăşiri. Majoritatea zaţiile tr.T.M. de la sate sînt multe unul Singur, sau de un grup res
tinerilor din gospodăriile de stat, şi 'însemnate. Ele dovedesc! că a trâns de membri ai biroului. Intru- JELE GRAMA
S.M.T., gospodăriile eoleotive, din crescut mult conştiinţa politică a oît unii membri ai biroului răspun
întovărăşiri şi sate, s-au situat în tinerilor din satele noastre, că a- deau de câte o secţie, fiecare se in In dimineaţa aceea de vară ochii parcă-i străluceau mai ţie Ia şeful lui şi ieşi repede,
fruntea luptei pentru înfăptuirea ho ceştia muncesc ou elan pentru în teresa numai de rezolvarea proble tîrzie, directorul Valentin tare ca de obicei. îndreptîndu-se spre biroul
tărârilor partidului şi guvernului cu făptuirea politicii partidului la melor ce interesează secţia de oare Stănescu era mai ocupat ca său.
privire la sporirea producţiei agri Salte. răspundea. O astfel de practică a oricîncl: pe biroul lui stă Directorul, un bărbat voi
cole şi la dezvoltarea creşterii ani dus la situaţia că secţii importan teau înşirate o sumedenie de nic, încă tînăr, cu obrazul Peste 24 de ore, toate cele
malelor. Conferimţa a apreciat că în acti te, cum este, de pildă, secţia şcoli dosare cu coperte de diferite oval, mîini grăsuţe cu dege 120 de unităţi pendinte de
vitatea organizaţiilor U.T.M. din a- medii şi pionieri, să fie lipsită de culori şi de dimensiuni va te butucănoase, îl ascultă cu acest trust primeau telegra
Merită toată lauda tinerii d.in sa gricultură şi-au făcut loc şi unele ajutor şi îndrumare, luiciru care a riate. De cealaltă parte a bi atenţie pe omul cifrelor, apoi ma care începea astfel:
tul Jeleiinţi, raionul Orăştie, au lipsuri. Participanţii la discuţii au făcut să muncească slab. roului se afla contabilul şef spuse :
subliniat delegaţii la conferinţăi-oa arătat că aceste lipsuri îşi au rădă din respectiva direcţie a trus Din ordinul tovarăşului
re, sub îndrum area .organizaţiei de cinile în slabul control pe care Participanţii la conferinţă au cri tului, un om cam de 40 de — Intr-adevăr, situaţia es director -al trustului reduceţi
bază P.M.R., au muncit neobosit vechiul birou regional l-a exerci ticat aspru unele manifestări de ani, înalt, cu faţa palidă, te mai mult decît critică. Dar la maximum toate cheltuieli
pentru constituirea gospodăriei co tat pe teren, O perioadă destul de înăbuşire a criticii şi au cerut nou brăzdată de încreţituri. Fuse ce să mai vorbim de risipa le neeconomicoase. Nu depă
lective din setul lor. lungă, fostul comitet regional, nu lui comitet să ia măsuri drastice se chemat de director spre a făcută uneori de întreprinde şiţi cheltuielile planificate ad-
s-a preocupat de problema trans împotriva gîtuiterilor criticii. Ei au analiza şi a lua măsuri în rile noastre ? Uită-te, dragă, ministnativo-gospodăreşti, nu
In satul Tuştea, raionul Haţeg, formării socialiste a agriculturii şi cerut n cuiui comitet să creeze un vederea reducerii la maximum la serviciile trustului nostru, faceţi risipă de materiale, re
din cei 12 utemiişti, 10 s-au în de întărirea organizaţiilor U.T.M. de climat favorabil dezvoltării criticii a cheltuielilor inutile, făcute crezi că aici. chiar la noi, nu duceţi, chiar eliminaţi cu to
scris în întovărăşirea agricolă. Ei la sate. De multe ori au fost în şi autocriticii de jos. de unele întreprindeţi pen se întîmplă uneori să proce tul, stocurile supranormative.
au convins pe mulţi ţărani m un treprinse iniţiative preţioase la sa dinte de trust. dăm la fel ?... In orice caz. Contribuiţi la reducerea pre
citori să se înscrie în întovără te, dar vechiul comitet regional nu Conferinţa regională U.T.M. a a- eu am deplină încredere în ţului de cost al produselor,
şire. Participanţii la discuţii au a- s-a preocupat de popularizarea şi doptat hotărâri menite să ducă la — Da, tovarăşe director, a- măsurile preconizate de dum la mărirea productivităţii
rătait că multe organizaţii U.T.M. extinderea lor. Unii activişti ai co înlăturarea acestor lipsuri, la îm ceasia este situaţia la care neata. Ştii bine că sînt ocu muncii, La realizarea de eco
au confecţionat panouri compara mitetului regional şi ai comitetelor bunătăţirea activităţii organizaţiilor am ajuns, datorită mîinii lar pat pînă peste cap cu lucră nomii.
tive în care s-au arătat ce venituri raionale U.T.M. nu cunosc proble U.T.M. din regiunea Huhedoara. gi a unora dintre conducăto rile cerute de minister.
au obţinut colectiviştii faţă de ţă mele agricole. Din această cauză rii unităţilor noastre I zise Telegrama conţinea nici
ranii muncitori individuali, au ei nu pot face un control calificat rii tinerilor în organizaţiile U.T.M. Datoria fiecărui utemist est© de a contabilul şef Niţă Oprea, Directorul Stănescu se opri mai mult nici mai puţin de
pe teren şi nici nu pot ajuita orga Aceste lipsuri se datonesc în m a nrj precupeţi nioi un efort pentru după ce-şi trecu de două-trei un moment, gîndindu-se mai 300 de cuvinte !
scris lozinci mobilistatoare, au afi nizaţiile de bază de la sate. ori degetele-i lungi prin pă adine spre a găsi o soluţie
şat la locuri vizibile fotomontaje re parte faptului că activiştii fed- a traduce în viaţă hotărârile luate rul răvăşit. Trebuie luate salvatoare. Apoi, zise, pe un E de prisos, cre'dem, sa
pe terna transformării socialiste a a- Conferinţa a criticat faptul că miietulun raional nu ajută orgami- de conferinţa regională. măsuri urgente, tovarăşe di ton blînd, lin iştit: calculăm cît a costat expe
gri,culturii. Tovarăşa Constanţa Jo- multe organizaţii de bază U.T.M. nu rector ! Cheltuielile neecono- dierea telegramei la toate u-
san a arătat că organizaţia de bază s-au ocupat de. educarea şi con Conferinţa a ales noul comitet regional compus din 55 membri pre micoase, făcute fără nici un — Eu cred că cel mai ni nitâţile. Un lucru e cert:
din oare face parte, organizează în trolul în muncă a tinerilor ingi cum şi supleanţii comitetului regio nai U.T.M. A fost aleasă de aseme rost, să ţie definitiv supri merit lucru ar fi să trimiţi o cheltuielile adminislrativo-
mod regulat seri de întrebări şi neri şi tehnicieni agronomi. Din nea comisia regională de revizie şi delegaţii care vor reprezenta organi mate ! Zicînd aceste cuvinte. gospodăreşti ale trustului nu
răspunsuri pa marginea stăitutulua această cauză mulţi din ei nu fac zaţiile de tineret din regiunea Huhedoara la ce! de-al II-lea Congres al Niţă tăie de două ori, cu mi telegramă către toate unită s-au micşorat. Dimpotrivă t
gospodăriilor colective şi al înto tot ceea ce polt . să facă pentru U.T.M. na, fumul albăstriu provenit ţile noastre, care să fie, în
sprijinirea gospodăriilor colective^ de la ţigara direcioruîui, iar acelaşi timp, o dispoziţie de N. :SBUCHEA
vărăşirilor agricole. Tovarăşul Ilie întovărăşirilor şi ţăranilor munci După terminarea lucrărilor conferinţei, noul comitet s-a întrunit în reducere a cheltuielilor.
Pălămaş a arătat că organizaţia tori. pentru ca aceştia să mărească prima sa plenară în cadrul căreia a fost ales biroul comitetului regional C W VZV. -\\ A — V j% - ' H a ţeg
U.T.M. din gospodăria colectivă din producţia agricolă şi rentabilitatea U.T.M. Prim secretar al comitetului regipnal a fost ales tovarăşul' Ioan Contabilul şef atît aştep
Miercurea se ocupă cu răspundere animalelor. Raţek, iar Secretari tovarăşii Paraschiva Costinaş, Nicolae Meteşan şi tă : îşi strînse hîrtiile în gra
bă, se uită plin de admira
Mulţi cbn/re tinerii 'groncm i sînt GlicOrglie Ordeanu. L, ZFICONI
T. MARIAN
-'W '„ v /v -a .X v.-wAvs 1-v- V/-V.
