Page 18 - 1956-06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 595

In raionul Alba, Fapta i-a fo st Răspund la chemările colectivelor NOTE COMENTARII
_ răsplătită _
gazetelor de perete din G.A.S., S.M.T..
De curînd, oamenii muncii
ritmul de transformare socialistă din regiunea noastră au aflat comerţ şi cooperaţie (Bim eraţi
de fapta eroică a pionierului
a agriculturii este nesatisfăcător Ioan Ciorogaru din satul Ociu, Colectivul de redacţie al gazetei de perete La Administraţia Asigură­
raionul Brad, care găsind şina G. A. S. Sîmeria rilor de S ta t din regiunea
Rezultatele obţinute în mun­ ria colectivă sau în întovărăşire. se execută individual. Lipsită de de cale ferată ruptă, a oprit Hunedoara, cu sediul în De­
ca de transformare socialistă a Instructorul teritorial Traian trenul de persoane Arad-Brad.
agriculturii şi numărul mare de sprijinul instructorului terito­ va, încă de prin luna aprilie
cereri depuse de către ţăranii Farcaş, care îşi desfăşoară ac­ Fapta lui a fost preţuită, şi au venit două adrese. Expe-
muncitori pentru crearea de noi tivitatea în comuna Teiuş, se o- rial, organizaţia de bază nu a tilele acestea, i-a fost înminat, Colectivul de redacţie al ga­ rioada de desfăşurare a între­ diatorul era cooperativa din
gospodării colective şi întovără­ cupă mai mult de organizaţiile într-un cadru festiv, un frumos zetei de perete din G.A.S. Sime- cerii, gazeta de perete va duce llia. In prima adresă (nr. 217)
şiri, dovedesc că în regiunea de bază C.F.R. şi mai puţin de reuşit să convingă pe toţi in- premiu constînd d in : 500 Iei, ria, a răspuns chemării lansate o largă muncă de mobilizare a cooperativa cere ca să nu i
noast'ă există toate condiţiile gospodăria colectivă, care prin rechizite pentru un întreg an de către colectivul redacţiei ga­ tractoriştilor în întrecerea so­ se mai trimită poliţe de a-
pentru ca transformarea socia­ modul de organizare a muncii tovărăşiţii să treacă la o formă şcolar, diferite cărţi, iar pentru zetei de perete de la G.A.S. Gal- cialistă sub lozinca „Nici o lu­ sigurări pentru filiale ce nu-i
listă a agriculturii să se des­ şi prin felul cum execută lucră­ viitorul an şcolar, va primi un tiu şi S.M.T. Alba-Iulia, propu- crare respinsă la recepţie, lucră­ aparţin. Cu a doua adresă,
făşoare într-un ritm mult mai rile agricole, nu constituie un superioară de organizare a mun­ abonament gratuit pe C.F.R. pe nîndu-şi să orienteze activitatea ri de cea mai bună calitate“. In (nr. 342) se cerea acelaşi lu­
centru de atracţie pentru ţă ră ­ distanţa Ociu—-Vaţa de Jos. gazetei de perete înspre mobili­ centrul preocupării colectivului cru. Nici una însă n-a fost
accelerat. nimea muncitoare. Este normal cii. Agitatorii din acest sat sînt zarea tuturor muncitorilor, teh­ redacţiei gazetei de perete, va băgată în seamă. Tovarăşii de
Ca exemplu pozitiv în munca să fie aşa, atîta timp cît gospo­ Acfiuni pionereşti nicienilor şi inginerilor în reali­ sta popularizarea muncitorilor la A.D.A.S. nici măcar nu
dăria colectivă din Teiuş plăteş­ numai cu numele, deoarece ei zarea sarcinilor de plan la toţi care aplică metode înaintate în le-au citit, de cum să se de­
de transformare socialistă a te braţe de muncă străine de Convinşi pe deplin de apor­ indicii. Prin articolele ce vor vederea extinderii acestora. Se plaseze la faţa locului şi să
agriculturii se poate da Comi­ gospodărie pentru a efectua u- nu sînt instruiţi de către orga­ tul pe care îl pot aduce la re­ apare se va populariza felul vor folosii în activitatea gazetei întocmească poliţe de asigura­
tetul raional de partid şi Comi­ nele lucrări, deşi în cadrul gos­ zolvarea treburilor gospodă­ cum conducerea administrativă re reale. Ei au continuat să
tetul executiv al Sfatului popu­ podăriei sînt braţe de muncă nizaţia de bază şi nu desfăşoa­ reşti a satului lor, pionierii şi colectivul de muncitori se de perete diferite forme de sati» lucreze tot birocratic, întoc­
lar Orăştie, care în mai puţin suficiente. Or, tocmai aici se din Balşa, raionul Orăştie, au preocupă de îngrijirea, recolta­ rizare ca : epigrame, caricaturi, mind poliţele automat, din bi­
de 3 luni au reuşit să creeze 5 simte nevoia de o muncă poli­ ră nici o muncă de agitaţie în participat zilele trecute la ac­ rea şi livrarea produselor legu­ note satirice etc. La sfîrşitul fie­ rou, incluzînd din nou şi pe
gospodării colective şi 8 întovă­ tică şi organizatorică mai sus­ ţiunea de curăţirea mărăcinilor cărei etape se vor organiza con­ luna mai în poliţele coopera­
răşiri. Nu acelaşi lucru se poate ţinută din partea organelor de rîndul ţăranilor muncitori. de pe păşunea comunei. In a- micole. Se vor populariza mă­ sfătuiri de analiză şi schimburi' tivei din llia, filiale ce nu-i
spune despre Comitetul raional partid şi de stat pentru a arăta ceastă acţiune s-au aflat pio­ de experienţă cu corespondenţii aparţin.
de partid şi Comitetul executiv colectiviştilor necesitatea parti­ Intensificînd munca politica nierii Cornel Todea, Rodica surile luate de conducerea gos­ gazetei de perete în scopul ur­
al Sfatului popular al raionului cipării la lucru şi necesitatea a- Micu, Petru Toderici şi Doina măririi eficacităţii materialelor Din cauza acestei munci bi­
Alba, care n-au reuşit să înfiin­ tragerii de noi membri. pentru înfiinţarea de noi gos­ Rusu. Ei au muncit cu însufle­ podăriei în vederea creşterii pro­ publicate şi a lichidării eventua­
ţeze decît 3 întovărăşiri agrico­ ţire, timp de 5 oré. .*?•* lelor lipsuri ce vor mai exista.
le cu un număr mic de familii. Rezultatele obţinute de gos­ podării colective şi întovărăşiri, ductivităţii muncii şi reducerea
Aici munca politică în rîndul ţă ­ podăriile colective şi întovără­ Pentru fapta lor pionierii din
ranilor muncitori s-a dus mai şirile agricole sînt cel mai bun organizaţiile de partid şi sfatu­ Balşa au fost felicitaţi ’de or­ preţului de cost. In toată pe­
mult de către organele de par­ mijloc de convingere a ţărani­ ganizaţia U.T.M.
tid, fără a fi antrenate şi organi­ lor muncitori să pornească pe rile populare din raionul Alba,
zaţiile de masă şi sfaturile popu­ calea colectivizării. Dar tocmai I. MOGA
lare. La rîndul lor, instructorii aceste rezultate nu sînt popu­ nu au dreptul să lase pe cele corespondent
teritoriali de partid nu s-au o- larizate în suficientă măsură în
cupat în suficientă măsură de raionul Alba. Mai mult decît a- existente la voia întîmplării. Or­ Şi-au ales comitetul
pregătirea organizaţiilor de par­ t't, pe lîngă gospodăriile colec­
tid săteşti, n-au căutat să lămu­ tive şi întovărăşirile fruntaşe ganizaţiile de bază din gospodă­ de Cruce roşie
rească în primul rînd membrii există în acest raion şi unele
de partid pentru a se înscrie în gospodării colective şi întovă­ riile colective şi întovărăşirile Zilele acestea, membrii sec­
gospodării colective sau întovă­ răşiri agricole care nu s-au dez­ ţiei de Cruce roşie a I.C.S.M.
voltat în măsura posibilităţilor agricole au datoria să desfă­ Călan, au ţinut o adunare ge­
răşiri. _ ce le au. Gospodăriile colective nerală în care şi-au ales comi­
In com una Mihalţ, din cei a- din Teiuş, Benic, Oiejdea şi şoare o muncă politică mai in ­ tetul de conducere. Au fost a-
bard, fiind lipsite^ de un sprijin leşi o serie de fruntaşi în mun­
proape 40 membri de partid, calificat şi permanent şi-au dez­ tensă în rîndul colectiviştilor şi că şi în activitatea socială, cum
numai 5 au făcut cereri de în­ voltat fondul de bază într-o mă­ sînt: dr. Tiberiu Domsodi, Ioan
scriere în gospodăria colectivă. sură insuficientă. întovărăşiţilor pentru a le ară­ Cîndroi, Viorel Ştefaniuc, Hcn-
Această situaţie există şi în sa­ rieta Reiber, Ioana Popescu şi
tul Peţelca, unde sînt 16 membri In această privinţă, comitetul ta necesitatea organizării mun­ alţii. rocratice, cooperativa a plătit
de partid în afara întovărăşirii raional de partid poartă o ma în plus 456,75 lei.
agricole. Mai mult, secretarul re vină, prin faptul că a concen­ cii conform planului de produc.-- Comitetul ales şi-a pro­ Colectivul de redacţie al gazetei de perete
organizaţiei de bază P.M.R. din trat munca de transformare so­ pus printre altele înscrierea O . C. L. Industria! Hunedoara Se pune întrebarea: cît
satul Pcţelca, nu se preocupă de cialistă a agriculturii mai mult ţie şi necesitatea atragerii de a 120 noi membri, organizarea timp mai au de gînd tova­
problema transformării socia­ în comunele Vinţu de Jos şi unui curs G.P.A.S. cu cel puţin răşii de la A.D.A.S. să întoc­
Mihalţ, neglijînd îndrumarea şi noi membri. Gospodăriile colec­ 40 cursanţi, ţinerea lunar a u- mească forme din birou, fără
liste a agriculturii. controlul celorlalte unităţi so­ nor conferinţe de educaţie sani­ a cunoaşte situaţia de pe te­
cialiste. Numai aşa se poate ex­ tive şi întovărăşirile existente, tară şi altele. ren ?
Deşi pe raza comunii Ciugud plica faptul că organizarea mun­
nu există nici o gospodărie co­ cii şi atragerea de noi. membri trebuie ajutate cu răbdare şi IOSIF CRAŞCA Membrii colectivului de re­ rea lucrătorilor din unităţi în Vorbe goale
lectivă sau întovărăşire, sfatul în gospodăriile existente şi înto­ corespondent dacţie al gazetei de perete a spiritul unei atitudini socialiste
popular comunal şi organizaţia vărăşiri agricole este nesatis­ competenţă de către organele de O.C.L. Industrial-Hunedoara, au faţă de muncă şi mobilizarea lor Tovarăşii Adam Stoica,
de partid de aici, manifestă o făcător. în întrecerea socialistă. Petru Ioaneş, Maria Stoica şi
atitudine de nepăsare faţă de partid, de stat şi agricole să se răspuns chemării la întrecerea Petru Oancea din satul Al-
transformarea socialistă a agri­ In întovărăşirea agricolă din lansată de colectivele de re­ Gazeta de perete, prin artico­ maşul Sec, au fost aleşi de­
culturii. Instructorul teritorial satul Stremţ, de exemplu, în a- descurce în problemele noi, pro­ dacţie ale gazetelor de perete le vii, va populariza metodele putaţi în sfatul popular al
Gheorgbe Anghel, care este din fară de arăturile care se execută de la O.C.L. Alimentara-Deva şi bune pe care unii lucrători le comunei Cîrjiţi, raionul Llia.
această comună, se ocupă slab de către S.M.T., restul lucrărilor bleme ce le ridică organizarea cooperativa „9 Mai“ din Teiuş. folosesc în deservirea civilizată
dc organizaţia de bază şi de lă­ de la semănat pînă la recoltat, Ei şi-au propus ca prin activi­ a consumatorilor, aranjarea es­ înainte, de a fi aleşi, la în-
murirea ţăranilor muncitori producţiei pe bază de plan, în ­ tatea ce o va desfăşura gazeta tetică şi cu gust a mărfurilor tîlnirile dintre candidaţi şi
pentru a se înscrie în gospodă­ — >/— ‘ /---* i--->/---* /---* i---' r de perete să sprijine conducerea etc. Colectivul gazetei de perete alegători, ei au vorbit plini
tărirea lor economico-organiza- administrativă în îndeplinirea va atrage un număr mare de de entuziasm şi şi-au luat an­
lucrători, în redactarea de ma­
torică, gospodărirea avutului planului pe întreprindere, creş­ teriale pentru a îmbogăţi activi­
terea productivităţii muncii, re­ tatea gazetei de perete.
obştesc. Cu alte cuvinte, munca ducerea preţului de cost, educa­

pentru crearea de gospodării

colective şi întovărăşiri nu poate

fi despărţită de munca pentru

sprijinirea celor existente de a

se întări din toate punctele de

vedere. S. B. —u

cAaeţi Colectivul de redacţie al gazefeî de perete gajamente frumoase.
leqăiuua ! S. M. T. Miercurea Dar odată aleşi deputaţi, au

A căzut o clapă. E semn uitat de toate propunerile fă­
că unul din sutele de abonaţi, cute de alegători şi de pro­
vrea să vorbească cu un alt
abonat. Lucrătoarea de la Colectivul gazetei de perete site de fruntaşii în producţie, cît priile lor angajamente. Nici
telefoane în sectorul căreia „Tractorul“ de la S.M.T. Mier­ şi metodele sovietice Ivan Bu- măcar la sesiunile sfatului
s-a făcut semnalul, „intră pe curea, primind chemarea, se an­ neev şi Nicolae Brediuc ce se a- popular nu vin. Au fost pînă
fir" imediat, îl întreabă ce gajează să publice materiale plică la lucrările de arături şi acum 4 sesiuni, iar ei numai
doreşte, şi-i face legătura ce­ care să mobilizeze pe toţi an­ treierat. la una au participat.
rută. Se întîmplă — şi asta gajaţii staţiunii la lupta pentru
de multe ori — să cadă 2, 3 îndeplinirea planului de produc­ Colectivul gazetei de perete Oare angajamentele ăepu-
şi chiar 4 clape deodată. A- ţie în toate sectoarele de acti­ ajutat de organizaţia de bază, C taţilor amintiţi mai sus vor
tunci, mîinile experimentate- vitate, la creşterea productivită­ se angajează să recruteze un
lor telefoniste, aleargă cu în- c ţii muncii şi reducerea preţului larg colectiv de corespondenţi, rămîne pînă la urmă tot vor­
demînare printre zecile de bu- t de cost. De asemenea, prin ma­ articolele la gazeta de perete să be goale7
toane şi fişe, formînd legă- c terialele ce le va publica, va fie înlocuite din 10 în 10 zile,
iunie cerute. < sprijini activ organizarea între­ iar foaia volantă să apară tot Halal colector
cerii socialiste, va populariza din 10 în 10 zile, difuzîndu-se
pe larg metodele înaintate folo­ pînă la ultima brigadă de trac­ M ulţi se întreabă dece In
torişti. comuna Visca, nu se realizea­
ză planul de colectări la lapte

Răspuns la această între-
^ bare nu-i greu de d a t Orice

BRIGADIERUL Colectivul de redacţie a! gazefeî de perete ţăran muncitor din satele'
G. Â. S. Apoldu de Sus Visca, Băgara şi Luncşoara.
>5 poate răspunde. Parte din ei.

au fost de mai multe ori la

De ta sediul gospodăriei agricole de stat din Apold şi Şi colectivul de redacţie al cate articole care să ducă Ia centrul de colectare ca să
gazetei de perete din G.A.S. A- o mai bună organizare a în­ predea laptele, dar fără nici
pînă la Vasile Vorojbăţ acasă, faci drumul mai mult de plă­ poldu de Sus, primeşte cu căl­ trecerii socialiste, să populari­ un rezultat. Au fost nevoiţi
dură această chemare. El se zeze pe larg rezultatele cît şi să se întoarcă acasă pentru
cere. Strada rurală şi casele uniforme Incintă ochiul. Intr-una angajează să sprijine conduce­ metodele folosite de fruntaşii în că colectorul Romalie Bu­
rea gospodăriei şi colectivul de producţie, să sprijine conduce­ ruiană, n-a vrut să mai co­
din aceste case, care nu se deosebeşte cu aproape nimic de ce­ muncitori pentru realizarea pla­ rea gospodăriei în aplicarea pe lecteze laptele.

lelalte stă Vasile Vorojbăţ. nului de producţie în toate sec­ o scară mai largă a metodei Răspunsul, arată deci nepă­
toarele de activitate, prin publi­ sarea pe care o manifestă co-
Un om simplu şi vorbăreţ. Cugreu scapi să nu ciocneşti carea de articole care să mobili­ Brediuc la treieriş şi a graficu­ F lectorul din Visca, nepăsarea
zeze pe fiecare muncitor al gos­ C sfatului popular al comunei.
cu el un pahar de vin. Şi-atunci îţi arată şi Diploma de ,,bri­ podăriei la creşterea producţiei lui orar la arături, să publice L care nu-l trage la răspunde­

gadier fruntaş" pe ţară. materiale cît mai atractive şi da

Vorojbăţ, de mic copil a dus-o greu. După ce i-au murit

părinţii,. a trebuit să îngrijească de cele 2 surori. Cînd a venit

la Apold, nu avea nimic. Acum şi-a cumpărat mobilă cu 6.000 şi productivităţii muncii pe cap diferite genuri. Colectivul se re cu toate că e şi deputat,
de muncitor, la reducerea pre­ mai angajează să folosească precum şi nepăsarea organe­
lei, aparat de radio, haine pentru familie. ţului de cost al lucrărilor şi din plin suplimentul umoristic lor de colectare a laptelui din
creşterea rentabilităţii gospo> al gazetei de perete, combătînd raionul llia, care, deşi cu­
Dar mîndria lui e brigada O brigadă aşa cum nu prea dariei. De asemenea, colectivul cu tărie toate lipsurile ce sa nosc că în această comună
gazetei de perete şi-a propus să manifestă în activitatea gospo­ nu se îndeplineşte planul, nu
sînt. Tot oameni unul şi unul. Se înţeleg de minune. Ei or­ desfăşoare o largă activitate pen­ dăriei. Din 10 în 10 zile, se va s-au deplasat nici odată la
tru educarea oamenilor muncii schimba ediţia gazetei de perete faţa locului.
ganizează totul de seara. Fiecare ştie a doua zi ce are de din G.A.S. în spiritul atiludinii şi începînd cu data de 1 iulie, se
socialiste faţă de muncă şi a va organiza editarea foii volan­ R. BUDIN
făcut. grijii faţă de avutul obştesc. La te ce va fi difuzată Ia toate sec­ (După corespondenţele to­
— Muncim planificat şi cu tragere de inimă Numai aşa gazeta de perete, vor fi publi­ ţiile de două ori pe lună. varăşilor Aron Dobrotă,
Leontfn Lazăr şl Florea
se pot obţine rezultate bune! spune Vorojbăl.
Suba)
Anul acesta, Vorojbăţ are de gînd să obţină realizări şj

mai mari decît anul trecut. De dimineaţa şi pînă seara urmă­ } Clişeul de faţă ne înfălişea ză un aspect din munca iucră-

reşte calitatea lucrărilor. Golurile din vie le-a complectat cu ^ toarelor de la centrala telefon! că din Deva. Utemistele V hiî-
5 ca Ispas, Angela Grădinaru, î mpreună cu Maria Albu, trei
viţă din pepiniera gospodăriei. Acum brigada lui Vorojbăţ, (. din cele mai conştiente telefo nişte, în timpul lucrului.

i) stropeşte viţa de vie. ^

In ajutorul celor ce studiază economia concretă pe verticală diametrul sculei, tant de asemenea să se pună la la producţia reală, nu este greu provine din micşorarea cheliuie-
pe orizontală — adîncimea de punct evidenţa contabilă şi ope­ Iilor de muncă, reducerea rebu­
Hoz ras ciotul în secţie găurire, iar pe intersecţie — să comparăm suma ce s-ar fi turilor,^ 'a cheltuielilor de or­
numărul burghielor consumate rativă a cheltuielilor secţiei. realizat pe baza normelor pla­ ganizare etc.
Hozrasciotul din secţie con­ de N. BURMISTROV mei cheltuielilor pe baza nor­ pentru 1.000 de piese sau ope­ Contabilitatea are datoria să nificate de consum cu cheltuie­
melor de cosum, fundamentate raţii. Dispunînd de aceste no- stabilească economia sau supra- lile reale ale secţiei trecute la Economia în cheltuielile de
stituie un mijloc important de plică o muncă susţinută de pre­ mograme pentru diferite mate­ consumul la fiecare produs în hozrasciot. Această confruntare materiale s-a realizat în pi imul
economisire a muncii şi resur­ gătire. din punct de vedere tehnic, a riale (fontă, oţel) şi pentru parte (sau pe fiecare articol al se poate efectua folosind urmă­ rînd datorită folosirii largi a
numărului unităţilor de produc­ princinalele tipuri de scule, pu­ cheltuielilor), pornind de la pro­ toarea tabelă orientativă (su­ deşeurilor, reforjării, rebuturi­
selor materiale, de reducere a Se ştie că planul secţiei este ţie şi a preţului planificat pe u- tem norma repede consumul de ducţia reală şi normele planifi­ ma consumului în mii 'de' ruble, lor, îmbunătăţirii croirii semifa­
alcătuit din următoarele puncte nitate. Numai dispunînd de cate de consum. datele tabelei sini convenţiona­ bricatelor, datorită diferitelor
preţului de cost al producţiei. principale: programul de pro­ aceste date, se poate stabili ej scule. le): îmbunătăţiri aduse construcţiei
Hozrasciotul se bazează pe in­ ducţie, sarcinile privind produc­ conomia peste plan realizată Dispunînd de date cu privire fabricatelor. Astfel, la uzina
tivitatea muncii şi salariile, sau un eventual supraconsum. Munca de pregătire se efec­ „Krasnaiă Zvezda“ din Kirovo­
dependenţa operativă a secţiei Dreţul de cost al producţiei. tuează la acele elemente ale Conform Producţia reală.1 grad, o serie de subansamble
Toate întreprinderile industriale Prin urmare, prima premiză cheltuielilor de producţie care planului şichelt. după nor­ (de exemplu cutia de distribuţie
în cadrul pianului elaborat, pe cunosc de mult sistemul de pla­ a organizării raţionale a hoz­ sînt caracteristice secţiei respec­ Denumi- mele planificate Chelt. Econo­ Supra- a semănătorii) au început să
nificare a programului de pro­ rasciotului în secţie o constituie tive. Nu este necesar să urmă­ rea pro­ mia consu- fie pro’duse din deşeuri. Secţia
controlul prin rublă al activi­ ducţie şi a indicatorilor muncii. alcătuirea planului cheltuielilor rim normarea fiecărui amănunt duselor reale ale mul forje^ H uzinei din Liuberţî eco­
In această privinţă, trecerea al procesului de producţie. In nomiseşte anual sute de tone de
tăţii secţiei şi stimularea ma­ secţiilor şi subsecţiilor uzinei la de producţie. primul rînd, trebuie să fixăm Cantit. suma Cantit. suma secţiei metal prin utilizarea ingenioa­
hozrasciot nu aduce schimbări normele hotărîtoare de consum să a deşeurilor şl reforjarea
terială a lucrărilor pentru redu­ simţitoare în metodele adoptate Este necesar să se elaboreze al materialelor principale, scu­ pieselor rebutate în vederea ob­
de alcătuire a planului. Altfel (pe fiecare fabricat în parte) lelor şi de cheltuire a muncii. ţinerii _"de piese "de dimensiuni
cerea peste plan a preţului de stau lucrurile cu planul privind normele progresive de consum Celelalte norme vor putea fi Pinioane 2.000 30 2.400 36 32,3 3.7 mai mici. Principalele surse de1
reducerea preţului de cost (eco­ al materialelor principale şi a- fixate ulterior, pe măsura întă­ economie în consumul de scu­
cost al producţiei. nomie în cheltuieli) ; în momen­ uxiliare, al combustibilului, e- ririi hozrasciotului în secţie. Bolţuri 2.500 25 3.000 30 30,8 — 0,8 le sînt manipularea lo'r mai a-
tul de fată multe secţii nu pri­ nergiei, cheltuielilor de muncă, Doar în orice uzină o parte con­ tentă, o mai bună organizare a
Desigur, economia de cheltu­ mesc un asemenea plan. sculelor etc. Aceasta implică o siderabilă a normelor de cheltu­ Rezultatele economice ale la oarecum modificată se va rectificării, mărirea rezistentei
muncă anevoioasă, dar ea poa­ ieli a şi fost elaborată sub o prezenta după cum urmează sculelor şi rccondiţionarea lor
ieli de producţie se realizează în practica uzinelor este larg te fi cu mult simplificată prin formă centralizată. De fapt, nu muncii secţiei pot fi stabilite şi repetată de mai multe ori.
răspîndită aşa-numita limitare centralizarea decontărilor. este necesar decît să se aducă
şi ca rezultat al activităţii în­ a diferitelor articole ale cheltu­ unele precizări care permit să prin evidenţa după articolele (exemplele sînt convenţionale). Desfiinţarea, începînd din
ielilor. Esenţa acestei practici Să indicăm unul din nume­ cheltuielilor. In acest caz, tabe- 1955, a sistemului de stimulare
tregii întreprinderi. Partea prin­ constă în aceea că suma cheltu­ roasele procedee de simplificare se fixeze fiecărui muncitor o nentru economii peste plan 1ă
ielilor pentru fabricarea unui a- folosit la fixarea normelor de normă concretă de consum. O trei uzine de autotractoare
cipală a reducerii preţului de numit produs, sau pentru în­ consum al sculelor, să zicem, atenţie deosebită trebuie acor­ (ZIS, GAZ) s-a răsfrînt ne­
tregul program de producţie al al burghielor. Consumul acestor dată participării secţiilor la
cost se obţine însă ca urmare a secţiei se stabileşte pe baza da­ scule depinde de proprietăţile munca de pregătire. Dacă a- Cheltuieli pentru gativ asupra economiilor. Ast­
eforturilor lucrătorilor din sec­ telor din dările de seamă prece­ metalului care urmează să fie ceastă muncă este efectuată de
dente, cu un corectiv sau ai- administraţia uzinei în colabo­ Denumirea articolelor Conform producţia reală Eco- Supra- fel, la uzina de automobile dîh
ţii şi brigăzi. Se ştie doar că tul, „pe bază de experienţă“. A- prelucrat, de adîncimea găuririi rare cu lucrătorii secţiilor, se de cheltuieli no consu­
devăralul hozrasciot din secţie şi de diametrul burghiului. Tot- îmbunătăţeşte calitatea pregăti­ planului După nor­ Consumat mia Moscova volumul economiilor
cea mai neînsemnată economie este incompatibil cu această odată, consumul de burghie nu rii şi se reduc termenele de in­ me plani­ tn sec(ie mul
practică. El necesită fixarea su­ depinde aproape de loc de uri­ troducere a hozrasciotului în peste plan s-a redus anul trecut
realizată la locul de muncă, la aşa varietate în configuraţia interiorul uzinei., ficate
pieselor. Pe baza celor arătate, cu 28 la sută faţă de 1954, iar
o, operaţie oarecare, va repre­ se poate întocmi un grafic (no- Pentru organizarea hozrascio­ Materiale principale 1.000 1.200 1.100 100 —
mogramă), în care va fi indicat tului în secţie este foarte impor­ Materiale auxiliare 303 380 — 20 reducerea pierderilor de pe ur­
zenta pe planul întregii indus­ 360
ma rebuturilor nu a reprezentat
trii a U.R.S.S. sute de milioa­ Hozrasciotul în secţii şi sub- din Liuberţî şi Kirovograd, a
secţii îmbină interesele de stat decît 3 la sută, în comparaţie cu
ne şi chiar miliarde de ruble. cu cointeresarea materială a lu­ uzinelor de automobile din Mos­ 14,7 la sută în 1954. Este e-
crătorilor în roadele muncii lor. cova şi Gorki, a uzinei de trac­
Aşadar, hozrasciotul din secţie toare din Harkov. Economiile
Practica arată că hozrascio­ peste plan realizate de aceste
asigură mari acumulări, măreş­ tul care nu foloseşte sistemul uzine se cifrează la zeci de mi­
premierilor este puţin eficace. lioane de ruble. Peste 50 la su­
te cointeresarea materială per­ Şi, dimpotrivă, el aduce mari tă din această sumă o repre­
foloase atunci cînd cuprinde zintă economia în consumul de
sonală a lucrătorilor în rezul­ stimularea materială a lucrări­ materiale, 15 Ia sută s-a obţi­
lor nut datorită economisirii scule­
tatele muncii lor şi constituie o lor, 7 la sută reprezintă rezul­
bună şcoală de economie pentru In această privinţă este edifi­

masele largi de muncitori şi

funcţionari. *

Organizarea hozrasciotului în

secţie şi subsecţiile acesteia nu

se rezolvă prinlr-o simplă dis­ catoare experienţa uzinelor con­ tatul economisirii combustibilu­
structoare de maşini agricole lui şi energiei electrice. Restul
poziţie a direcţiei uzinei, ci im-