Page 19 - 1956-06
P. 19
Nr. 595 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
1.11 IH HM II— S » — m m vi l l «W I I — ¦¦¦¦¦I ___ 11 1 11 ^ ^ im m II
Viaţa de partid Pentru continua îmbunătăţire a muncii
Organizaţia de bază de la întreprinderea minieră Baniţa cooperafiei de consum
trebuie să se ridice la înălţimea sarcinilor ce-i revin - Lucrările Conferinfei U. R. C . C . Hunedoara —Deva —
Congresul al IITea al P.M.R. Dacă organizaţia de bază ar de dorit. Toate aceste lipsuri
a pus în faţa oamenilor muncii avea un colectiv de agitatori, a- duc, fireşte, la nerealizarea pla In zilele de 9-10 mal a.c. ţiei de consum şi a trasat sar* gume şi zarzavaturi din produ re achiziţionate numai de 14
din industria siderurgică sarci ceştiia ar putea fi instruiţi să or nului, la o slabă productivitate s-au desfăşurat lucrările confe cini de viitor pentru noul consi sele obţinute pe plan regional, lei în 1954 şi 7 lei în 1955.
na de a spori simţitor producţia ganizeze scurte convorbiri cu a muncii şi prin urmare la creş rinţei Uniunii Regionale a Coo consiliul de conducere al URCC
de fontă şi oţel. Luptînd pentru muncitorii, în care să le vor terea preţului de cost. peraţiei de consum din regiu liu ales. nu a făcut totul în această di Din lucrările conferinţei a
traducera în viaţă ia acestei sar bească despre metodele de mun nea noastră. Conferinţa a dat Lucrările conferinţei au scos recţie. Nu s-a muncit concret reieşit clar că nici în munca de
cini, muncitorii inginerii şi teh că folosite de fruntaşii în pro In scopul îndreptării situaţiei prilejul unei profunde analize pentru identificarea zonelor le transformare socialistă a agri
nicienii de la furnalele din Hu ducţie, să arate celor rămaşi în organizaţia de bază a luat une în evidenţă gradul înalt de con gumicole, nu s-a procedat la culturii organele cooperaţiei de
nedoara şi Călan se străduiesc urmă că este în interesul lor le hotărîri, prin care obligă sec a muncii şi rezultatelor Consi ştiinţă şi maturitate la care au încheerea de' contracte cu pro consum nu şi-au adus aportul
să realizeze planul de producţie. să se ridice la nivelul muncito torul .mecanicului şef să întoc ajuns cooperatorii şi unele ca ducătorii, în general, nu a exis cuvenit. Numărul mic de coope
Lupta lor este însă de multe ori rilor fruntaşi. Tovarăşul Ioan- mească un plan de revizie şi de liului de conducere în anii dre de conducere, combativi tat o situaţie concretă a acestei ratori care sînt şi membri în
îngreunată din cauza lipsei de Vasoi, constituie un exemplu reparare a utilajului, să dea uti tatea lor faţă de lipsurile ce au probleme. In anul 1955, de pil gospodăriile colective şi înto
calcar — materie indispensabilă demn de urmat în muncă. El lajele în primire muncitorilor 1954-1955, a scos în evidenţă avut loc şi exigenţa în munca dă, planul de achiziţii la legu vărăşirile agricole este o dova
procesului de fabricare a fon încarcă şi transportă cu remor numai pe bază de proces ver pentru îndeplinirea sarcinilor me şi zarzavaturi s-a. realizat dă grăitoare a acestui lucru.
tei. ca zilnic cîte 30-40 tone piatră bal, să facă controale inopina o serie de lipsuri ce s-au fă numai în proporţie de 49,5%.
de var. In urma acestui fapt el te asupra felului în oare este fo de plan. Gospodăriile agricole colecti
Cea mai mare parte a oalca- cîştigă un salariu de 2.000-3.000 losit şi păstnat utilajul. Comi cut simţite în unităţile coopera Faptul că ţăranii muncitori ve existente nu au fost spriji
rului necesar furnalelor din Hu lei lunar. Cît de folositoare ar tetul sindical a fost obligat să nu au fost atraşi în suficientă nite de către cooperaţie în di
nedoara şi Călan este livrată de fi fost popularizarea rezultate organizeze consfătuiri, de pro Ţărănimii muncitoare — mărfuri multe măsură pentru a deveni şi pro recţia aprovizionării lor cu ma
întreprinderea minieră Băniţa lor în muncă şi a metodelor fo ducţie în care să se combată in ducători ai cooperaţiei- reiese teriale de construcţie şi alte
(raionul Petroşani). Din păcate losite de acest muncitor, con disciplina în muncă şi atitudinea şi de bună calitate din următoarul exemplu : pen produse necesare pentru satis
această întreprindere nu-şi rea ştiinciozitatea şi dragostea sa de nepăsare faţă de păstrarea tru 100 de lei mărfuri industria facerea nevoilor lor. Unele
lizează planul de producţie, cea faţă de muncă, cîştigul său lu utilajului. Organizaţia U.T.M. Din lucrările conferinţei a consiliul regional şi pînă la le trimise la sate prin coopera G.A.C. din raioanele Orăştie,
ce duce la situaţia de a nu pu nar. a fost obligată să se ocupe mai reeşit că Uniunea Regională şi-a consiliile săteşti. ţie, s-iau întors la oraş pe ace Alba, Uita etc. deşi au cerut spri
tea aproviziona în bune condi- concret şi cu mai multă compe îndeplinit în bună măsură sar iaşi cale produse agro-alimenta- jinul U.R.C.C. în această di
ţiuni furnalele din Hunedoara şi Metodele de muncă folosite de tenţă de educarea tinerilor în cinile ce-i revin în această di Unii vorbitori printre care recţie, totuşi nu au fost ajutate.
recţie. Aprovizionarea ţărănimii Ioan Tirea, Petru Crîng, Da-
cu produse industriale s-a îm niel Olteanu, Eugenia Borza,
bunătăţit simţitor. Ioan Carculea şi alţii au criticat
lipsurile ce au existat în proble
In anii 1954-1955, în regiu ma aprovizionării şi desfacerii
Călan cu cantităţile de calcar muncitorii fruntaşi, pot fi popu spiritul disciplinei în muncă şi nea Hunedoara, reţeaua ma mărfurilor. Valorificarea resurselor iocale—sarcină
stabilite în graficul de livrare. larizate cu mult efect şi prin a grijii faţă de uneltele cu care gazinelor de aprovizionare şi principale a cooperaţiei
In luna aprilie a.c„ de exem gazeta de perete. Prin gazeta muncesc. desfacere a crescut considerabil; Cu toate că planul de aprovi
plu, întreprinderea nu şi-a în de perete pot fi combătute cu au luat fiinţă, în această pe zionare a fost îndeplinit, apro
Nimic de zis, măsurile luate vizionarea unor cooperative s-a
deplinit planul de producţie la tărie lipsurile ce se manifestă au fost bine gândite. Dar ce fo- rioadă, 140 unităţi cooperatiste făcut defectuos. Vechiul con Ca şi în alte sectoare de ac osebită pentru unităţile coope
calcar metalurgic decît în pro în întreprindere. La Băniţa, a- fSr, dacă ele au rămas numai dintre care 20 magazine uni siliu de conducere nu a luat mă tivitate şi în sectorul de pro ratiste, totuşi planul La acest
porţie de 45,38%, iar în luna cest lucru nu se face însă. Ga pe hîrtie. După elaborarea lor, versale, 8 magazine mixte de suri ca, peste tot, aproviziona ducţie din cadrul cooperaţiei de sortiment nu s-a realizat decît
mai a realizat abia 46,30% din zeta de perte publică doar unele organizaţia de bază nu a con confecţii, 49 prăvălii săteşti, 19 rea să se facă în baza unui stu consum s-au obţinut rezultate în proporţie de 60% în 1954 şi
planul de producţie privind cal articole cu caracter general, lip trolat felul în care sînt îndepli unităţi de alimentaţie publică diu a cerinţelor consumatorilor. frumoase. Planul valoric a fost 94% în 1955.
carul metalurgic. Trebuie a ră site de interes, rupte de proce nite, nu a tras la răspundere şf altele.
Se ştie că, mai ales în ceea ce îndeplinit în 1954 cu 107%, iar A reieşit apoi că din punct des
tat că întreprinderea minieră sul de producţie, de viaţa în pe cei care se fac vinovaţi de Faţă de anul 1953, planul de priveşte mărfurile textile, co în 1955 cu 105%. Mai bine a vedere calitativ combinatele de
dezvoltare a reţelei coopera munele şi chiar raioanele re muncit pentru realizarea sarci producţie nu au atins indicii
din Baniţa nu-şi îndeplineşte treprinderii. neîndeplinirea lor. tiste a crescut, în 1955 cu 69 giunii au specific aparte. De nilor lor combinatele de pro corespunzători. Calitatea produ
planul nici în ce priveşte creşte Activitatea organizaţiei U.T.M. la sută.
rea productivităţii muncii şi re Organizaţia de bază nu s-a din întreprindere este aproape acest specific nu s-a ţinut cont ducţie de la Sebeş, Haţeg şi selor de la combinatele de pro
ducerea preţului de cost. In lu preocupat să formeze în jurul inexistentă. Ea nu ţine regulat Cu toate acestea numărul de în măsură suficientă. Aşa se Alba.
na aprilie planul creşterii pro său un larg activ fără de par adunările, nu-şi întocmeşte plan ducţie din Pui, Sebeş, Alba etCj
ductivităţii muncii a fost rea tid cu ajutorul căruia să poată de muncă, nu se ocupă de edu magazine şi prăvălii din cadrul explică faptul că din raionul Din lucrările conferinţei a a fost inferioară.
lizat doar în proporţie de cunoaşte mai bine lipsurile ce caţia tinerilor. Acelaşi lucru se cooperaţiei de consum, nu satis Orăştie au fost trimise mărfuri
81,21%, iar preţul de cost în se manifestă în întreprindere şi poate spune şi despre organiza face pe deplin cerinţele consu specifice satelor din raionul Al reieşit însă că sectorul de pro Nici pentru reducerea preţului
loc să scadă cu 5,10%, cum era să poată lua la timp măsuri în ţia sindicală. Comitetul de în matorilor. S-a neglijat înfiinţa ba, iar în raionul Alba, au fost ducţie de la U.R.C.C. nu s a de cost al produselor nu a e-
prevăzut în plan, a crescut cu vederea înlăturării lor. treprindere nu organizează con- rea de unităţi de aprovizionare trimise mărfuri specifice raionu ocupat în măsură satisfăcătoa x!stat o preocupare suficientă.-
17,18%. sfăluiri de producţie, nu se ocu şi desfacere în satele şi cătune re de îndeplinirea planului în Numai aşa se explică faptul ca
Este limpede că organizaţia pă de organizarea întrecerii so le de munte. In prezent, în re lui Orăştie. toate ramurile. Deşi este cu preţul de cost în loc să scadă
Care sînt cauzele neîndepli- de bază nu se va putea ocupa cialiste, de munca cultural-spor giune, există un număr de 128 Discuţiile purtate în jurul dă noscut faptul că materialele de faţă de 1954, a crescut cu 5°/o
ni i planului? în mod temeinic de problemele tivă, de condiţiile de viaţă ale de sate şi cătune unde nu exis construcţie au o importanţă de în anul 1955.
producţiei, nu va putea cunoaş muncitorilor. Organizaţia de ba rii de seamă au arătat că la u-
Una rdin principalele cauze o te lipsurile ce se manifestă la ză cunoaşte bine aceste lipsuri nele unităţi cooperatiste din ra
constituie slaba muncă politică locul de muncă, nu va putea lua dar nu a luat măsuri pentru în tă m agazin^ sau prăvălii. Ce ioanele Brad, lila, Alba, Orăş Sä m uncim în mod leninist cu c a d r e l e
pe care o desfăşoară organiza cele mai nimerite măsuri pentru dreptarea situaţiei.
ţia de bază în rîndul muncito înlăturarea lor şi nici nu va pu le mal multe cazuri sînt în ra tie etc., au lipsit multă vreme
rilor, slaba ei preocupare faţă de tea mobiliza muncitorii la înde Activiştii Comitetului raional
sprijinirea producţiei. In între plinirea planului atîta vreme cît de partid Petroşani, au obliga ioanele Orăştie şi Brad. încălţăminte pentru copii şi tri Se ştie că în orice domeniu nepotrivit, fără a da îndrumări
prindere lucrează un număr în nici măcar un membru de par ţia de a ajuta cu multă răspun
tid nu lucrează în procesul de dere organizaţia de bază din în Conferinţa Uniunii Regionale cotaje. De asemenea, aproape de activitate chezăşia succese practice pentru îmbunătăţirea
semnat de muncitori. De eduaa- producţie. Această deficienţă treprinderea minieră Băniţa să- a trasat ca sarcină noului în toate raioanele au lipsit pic* lor este determinată de munca muncii.
destul de gravă putea fi înlă şi îmbunătăţească activitatea Consiliu de conducere ca în cel se de schimb pentru auto-c.a-
rea acestor oameni, de creşte turată de mult dacă organizaţia mai scurt timp să ia măsuri de mioane, pentru unelte agricole însufleţită a oamenilor muncii, Au fost cazuri cînd şi alţi ac
de bază s-ar fi orientat să pri în ce priveşte conducerea or şi pentru alte mijloace de pro iar rezultatele practice ale aces tivişti ai Uniunii regionale, în
rea conştiinţei lor politice nu se mească candidaţi şi noi mem ganizaţiilor de masă. Ea tre înfiinţare în toate localităţile tora depind de felul cum sînt deplasările lor pe teren, se ocu
bri de partid dintre muncitorii buie ajutată de asemenea să-şi din regiune, unităţi de aprovi ducţie. conduşi. pau de unele probleme perso
ocupă nimeni. Organizaţia de exercite cu pricepere dreptul de zionare şi desfacere. nale, munceau în generai fără
fruntaşi legaţi direct de proce control asupra conducerii admi In cuvîntul său, Petru Crîng, Un comerţ civilizat nu poate rezultate practice.
bază nu are nici măcar un agi-, nistrative, să organizeze o te Aprovizionarea şi desfacerea a arătat lipsa de orientare a exista fără oameni capabili, pre
sul de producţie. Organizaţia de meinică muncă politică de masă mărfurilor de către unităţile organelor cooperaţiei în ce pri gătiţi din punct de vedere poli Datorită faptului că nu s-a
tator care să vorbească munci în vederea mobilizării muncito cooperatiste existente au fost te veşte aprovizionarea cu mărfuri tic şi profesional . muncit îndeajuns de bine cu oa
bază s-a orientat greşit în a- rilor la îndeplinirea planului de meinic discutate de către con de sezon. „In raionul Orăştie, menii s-a -ajuns acolo că mulţi
torilor despre politica internă şi- producţie, să-şi lichideze lipsu ferinţă. A reieşit că în perioa a arătat vorbitorul,, aproape Conferinţa U.R.C.C. a scos în gestionari şi vînzători s-au de
ceastă privinţă. Ea a primit can rile ce le are în privinţa primi da aniloc 1.954-1955, volumul toată iarna se simţea nevoie de evidenţă succesele obţinute de dat Ia acte josnice : sustragere
externă a statului nostru, des rii de candidaţi şi noi membri de mărfuri industriale primite bocanci şi cizme. In loc să pri către vechiul consiliu de condu de bani şi materiale, lipsă de
didaţi numai din rîndul perso de partid, să-şi formeze în ju de Uniunea noastră prin coope mim asemenea produse, am pri cere în direcţia muncii cu oa grijă faţă de bunul obştesc şi
pre însemnătatea realizării pla rul său un larg activ fără de rative a crescut mult faţă de a- mit un mare număr de tenişi menii. altele. Numai aşa s-a putut a-
nalului administrativ, neglijînd partid. nul 1953. In anul 1955 s-au vîn- şi sandale, iar acum cînd se junge ca în anul 1955 să fie
nului la toţi indicii, să le arate dut mai multe mărfuri ca în simte nevoia de încălţăminte u- Unii activişti ai U.R.C.C. şi- descoperite numeroase cazuri de
complect munca de atragere în Imbunătăţindu-şi activitatea, 1954 cu 35.900,000 lei. şoară sîntem aprovizionaţi cu au îmbunătăţit munca de în
cum trebuie organizat locul de drumare şi control, au manifes
partid a muncitorilor produc organizaţia de bază de la în Tot în acelaşi an s-au atras bocanci“. tat o grijă deosebită faţă de în fraude. Sumele nu au fost recu
muncă, să ia poziţie critică îm treprinderea minieră din Băniţa în comerţul cooperatist, mărfuri Faptul că nu s-a muncit cu deplinirea sarcinilor de care perate decît cca. 30 la sută.
tivi. din fond necentralizat în valoa
potriva indisciplinei în muncă, se va putea ridica în scurt timp re 10.114.000 lei cu 7.000.000 destul simţ de răspundere în răspund. Mulţi gestionari şi Directivele Congresului al tf-
Nu se poate spune că organi la înălţimea rolului său de con lei mai mult ca în anul 1954. problema aprovizionării juste preşedinţi de cooperative, au lea al P.M.R. pun în faţa coo
precum şi împotriva acelora care ducător politic al întreprinderii, cu mărfuri, a făcut ca în multe muncit bine în direcţia aprovi peraţiei sarcini mari şi grele.
zaţia de bază nu a luat unele va putea deveni un factor pu Traducînd în viaţă sarcinile cooperative să existe stocuri de zionării şi desfacerii mărfurilor,
nu îngrijesc uneltele cu care lu ternic în lupta de îndeplinirea ce-i revin pentru sprijinirea a- mărfuri ce nu pot fi vîmite, au gospodărit bine fondurile de In anii 1956—1960, volumul
măsuri în vederea realizării pla planului de producţie. •
crează şi oare fac risipă de ma griculturii, cooperaţia de con ceea ce face ca sume mari de de mărfuri ce se vor desface
nului. In acest scop a fost ana T. MARIAN
teriale. sum din regiunea noastră a vîn- bani să fie oprite din circulaţie. bază şi circulante ale unităţi prin cooperaţie va fi mult mai
lizat într-o adunare generală a exemplu, la Uzina de rulmenţi dut, în ultimul timp ţărănimii Este ştiut faptul că blocarea lor de care răspund. mare. Pentru a se asigura vîn-
Există muncitori oare reuşesc Nr. 1 din Moscova aceste chel muncitoare 750 de pluguri, 655 fondurilor duce la penalizări, zarea lor în cele mai bune con
organizaţiei de bază, sectorul tuieli s-au amortizat în decurs penalizările se plătesc din be- Cu toate acestea, munca cu diţii, organele de cooperaţie tre
să-şi depăşească normele. To de trei luni. Aşadar, in ultima prăşitori, peste 200 de semănă nificiile cooperativelor, aşa că cadrele nu a atins un nivel co buie să se străduiescă să efec
mecanicului şef. In cadrul adu analiză acest fel de cheltuieli tori, aproape 150 tone de îngră unele cooperative în loc să rea respunzător. Au existat lipsu tueze un comerţ socialist de
varăşii Vasile Mititelu, Ioan !acute de întreprindere se do şăminte chimice, 140 tone sul lizeze beneficii, realizează pier ri serioase care au pornit în bună calitate.
nării a reieşit că revizia utila vedeşte a fi cel mai eficace. deri, _ săşi de la conducerea Uniunii
G-abor, Petru Nagaira şi alţii, fat de cupru şi altele. Regionale. Planificarea locală să se facă
jului nu se face după plan, va- In cadrul activităţii secţiilor Comerţul de întîmpinare a Lipsuri şi deficienţe nu au cu mai mult simţ de răspunde
dau zilnic cu 3-10 tone de cal si subsecţiilor trecute la hozras fost numai în aprovizionare ci In practica muncii vechiului re potrivit cerinţelor de consum
gonetele şi liniile de decovil nu ciot se iveşte adeseori necesita cunoscut o dezvoltare simţitoa şi în desfacerea mărfurilor. Pla consiliu de conducere nu a exis popular.
car peste normă. Din păcate tea de a rezolva probleme com re. In perioada respectivă s-au nul de desfacere a fost îndepli tat principiul conducerii colecti
sînt reparate la timp. A reieşit plexe privind stabilirea rezulta vîndut mărfuri în valoare de nit, în anul 1954, numai în ve. In locul acestuia a existat, Nu trebuie neglijată cîtuşi
sînt însă mulţi muncitori care telor activităţii economice, cu peste 30 milioane Iei. Prin uni proporţie de 96 la sută, iar în în bună măsură, manifestări de de puţin munca de ridicare a
de asemenea, că se face risipă de antumul premiilor pentru econo tăţile cooperatiste, comerţul de anul 1955 de 90 la sută. individualism, control superfici nivelului politic şi profesional
nu-şi îndeplinesc normele. Or mii peste plan etc. In uzine, a- întîmpinare a pus la dispoziţia al, muncă în asalt, etc. a! muncitorilor din cooperaţie,
materiale, combustibil şi piese, ceastă muncă este efectuată de ţărănimii muncitoare mari can ştiut fiind că de aceasta depinde
ganizaţia de bază nu a luat nici obicei de aşa-numita „comisie tităţi de lemn de construcţie, In decursul celor 2 ani nu în mare măsură îndeplinirea
utilajul este prost întreţinut, iar pentru hozrasciot" a întreprin s-au ţinut decît 2-3 şedinţe de sarcinilor de plan.
un fel de măsuri politico-organi- derii sau secţiei, alcătuită din- consiliu. La aceste şedinţe ni
disciplina în muncă lasă mult tr-un preşedinte (directorul ad ciodată nu au participat toţi Organizaţiile sindicale au daj
zatorice, pentru a ajuta munci junct dacă este vorba de o co membrii săi. însăşi cadrele de toria de a se ocupa mai serios
torii rămaşi în urmă să se ri misie pe întreaga uzină, sau şe conducere se întîlneau rar în de educarea cooperatorilor, de
ful secţiei dacă avem de-a fa şedinţe, din care cauză nu se organizarea temeinică a întrece
dice la nivelul celor fruntaşi. ce cu o comisie pe secţie), din puteau face analize temeinice, rii socialiste, de răspândirea ex
reprezentanţi ai administraţiei, nu se puteau lua măsuri — rod perienţei înaintate a cooperato
. ' • ' A / / A A A A . NAAAAA/WVAAAVxA/V/W'x/V* ai organizaţiilor de partid şi bocanci, fire de bumbac şi al Dacă raioanele Ilia şi Ha al muncii colective — menite să rilor fruntaşi. O atenţie deose
sindicale. ducă la îmbunătăţirea muncii. bită trebuie acordată organiză
videntă necesitatea de a se res Introducerea hozrasciotului în tele. Tot pe această cale comer ţeg şi-au îndeplinit planurile de Din această cauză nici spiritul rii şedinţelor de producţie şi a
tabili sistemul de stimulare. secţii şi subsecţii, precum şi în Hozrasciotul în secf/e creează ţul de întîmpinare a vîndut la desfaceri în 1954 cu 105 ia su critic şi autocritic al cadrelor schimbului de experienţă între
tărirea lui implică nu numai condiţii pentru creşterea nive 5 gospodării agricole colective tă şi respectiv cu 102 la sută, de conducere nu era suficient de consiliile de conducere săteşti,
Cuantumul vărsămintelor de măsuri tehnico-organizatorice, ci lului de conştiinţă şi a cunoştin din regiune cîte un autocami- restul raioanelor l-au realizat dezvoltat. Tovarăşul Vladimir o ăsăneşti şi raionale.
pe urma economiilor realizate .şi o largă muncă de lămurire. ţelor. economice ale cadrelor din on. numai între 80-95 la sulă. In Pop, oare era preşedinte, nu
peste plan în fondul de premiere Un rol important în această pri industrie, ridică spiritul lor ac Prlntr-o mal bună organizare anul 1955 nici un raion nu a trăgea la răspundere cu destulă Organizaţiile ie partid din
diferă după secţii. El se fixează vinţă îl are popularizarea celor tiv în lupta pentru o cît mai a muncii, plănui de aproviziona realizat planul la desfacere. tărie pe tovarăşii Ştefan Ere- cooperaţie le revine sarcina de
deobicei în funcţie de „frontul mai bune excmnle de realizare re a fost îndeplinit, în anul Conferinţa a combătut cu a contribui la dezvoltarea spiri
economiilor“, adică în funcţie a economiilor. Deosebit de utile 1954 în proporţie do 109 la su toată tăria lipsa de grijă faţă
de diversitatea posibilităţilor sînt gazetele de perete şi ziare tă, iar în anul 1955 în propor de ambalaje, faptul că ia une
de reducere a cheltuielilor exis le de mare tirai ale uzinei, da le cooperative, mai cu seamă
tente în secţia respectivă. Ast că agitaţia desfăşurată de ele ţie de 107 la sută.
fel, secţiile montaj pot asigura în favoarea hozrasciotului este Nu trebuie trecute însă cu ve săteşti, au lipsit pungi de hîr
economii peste plan în proporţii pe înţelesul tuturora, concretă derea şf’ unele lipsuri^ serioa tie, hîrtie pentru împachetat,
şi intuitivă. Sînt de asemenea se ce s-au manifestat în mun lăzi pentru transportat mărfuri
relativ modeste prin economi ca cooperaţiei, începînd de la le, frigorifere şi altele.
sirea de materiale auxiliare, cu foarte folositoare panourile ca
Muriră de achiziţii să fie ridicată mia şi Ioan Tudorel, vicepreşe
mulul de profesiuni. In secţiile re ilustrează rezultatele econo dinţi atunci cînd trebuia. La rân
la înălţimea sarcinilor actuale tului de partid în rîndul cadre
de pregătire sursele de reduce miilor în consumul de materia!
Lemn ne învaţă că masele de în proporţie de 37%, în acelaşi dul lor, tovarăşii vicepreşedinţi lor de conducere, la întărirea
re a consumurilor sînt mai pentru fiecare piesă în parte şi ţărani muncitori trebuie 'atrase tlmn la unele sortimente planul nu crillcau pe tovarăşul V. Pop simţului lor de răspundere faţă
mari şi mai variate : aici se pot
realiza importante economii la procedeele folosite în vederea în cooperaţie în primul rînd în a fost mult depăşit. La deşeuri şi pe alţi membri al consiliului. de sarcinile ce le revin.
oalitate de consumatori şi apoi metalice s-a realizat în propor Aşa s-a ajuns ca în vechiul con Cooperaţia de consum nu
materialele principale, scule, reducerii cheltuielilor. ţie de 2.621%, iar la grupa di
în calitate de producători. verse în proporţie de 117%. siliu de conducere să-şi facă trebuie- privită numai ca o or
cheltuieli de muncă şi altele. Dezvoltarea hozrasciotului Analizînd felul în care Consi loc tendinţa nesănătoasă de a ganizaţie comercială. Ea este o
Fireşte, la uzinele fruntaşe se înăuntrul uzinei este sprijinită liul regional de conducere a Greşeala principală a constat „nu critica pe nimeni ca să nu largă organizaţie de masă, unde
LI.R.C.C. s-ia ocupat de aceste în faptul că s-a dat bătălia pen fii criticat“, tendinţă străină ţăran:.nea muncitoare învaţă să
stabileşte un sistem de premie de studierea organizată pe sca tru îndeplinirea planului valoric, spiritului de partid. se deprindă cu munca socială,
două laturi ale uneia şi 'ace neglijîndu-se îndeplinirea lui pe ea trebuie dezvoltată pînă la
re care să stimuleze secţiile şi ră largă în secţii a economiei leiaşi sarcini, conferinţa a apre sortimente. Dacă la consiliul regional au forma ei superioară, cooperativa
ciat că atragerea ţărănimii mun existat astfel de lipsuri, ele au
subsecţiile unde este mai greu producţiei. Este vorba nu numai citoare spre a-şi valorifica pro O cauză care a dus la nerea existat şi la raioane şi miai cu
să se realizeze economii impor
tante. de perfecţionarea cunoştinţelor dusele prin cooperaţie, s-a fă lizarea planului de achiziţii pe seamă la Orăştie. de producţie agricolă.
Vărsămintele pentru premie inginerilor şi maiştrilor, ci şi cut în mod nesatisfăcător ; sortimente a fost aceia că nu Unii delegaţi, printre care Fiecare cooperatist aredato
rea (stimularea) lucrătorilor Deşi planul valoric de achi s-ia muncit cu destul simţ de Ioan Fleşeru, Gheorghe Rusu, ria de a munci cu toate forţele
de necesitatea ca toţi muncito răspundere pentru efectuarea Daniel Olteanu şi alţii, au cri sale pentru traducerea în viaţă
reprezintă 20—40 la sută din rii secţiei să studieze economia ziţii a fost realizat în 1954 în preluărilor produselor de la con ticat metoda greşită de îndru a sarcinilor trasate de partid
pronorţie de 100%, iar în anul tractanţi. Planul la preluări, în
suma globală a economiilor şi tehnologia producţiei. Un bun 1955 în proporţie de 108%, pe
realizate de către secţie peste exemplu în această privinţă îl
plan. In cazurile cînd anumite
constituie şcolile de economii
organizate în mai multe secţii
subsecţii au fost trecute la ale uzinei de automobile din bună folosire a capa .daţilor de sortimente planul nu s-a rea cursul anului 1954, a fost rea mare şi control a iov. V. Pop, şi guvern, pentru ridicarea co
lizat, în raionul Alba în propor
hozrasciot, cuantumul premii Gorki, unde muncitorii studia producţie existente, a mijloacelor lizat. La grîu sarcina de plan ţie de 40%, în Ilia 28%, în Ha metodă care nu a constituit un operaţiei de consum la mvelul
lor reprezintă 30—50 la sută ză din ce este alcătuit preţul de de muncă şi materiale ale între s-a realizat numai în proporţie ţeg 32%. Toi în felul acesta s-a ajutor practic pentru cei de la sarcinilor actuale.
din economia peste plan. cost al produselor şi metodele prinderii, pentru creşterea rapi de 64% în 1954 şi 37% în 1955, muncit şi în anul 1955. raioane. De multe ori contro
la fiecare operaţie de producţie dă a productivităţii muncii. In la porumb cu 60 la sută în lul îl făcea din fuga maşinii, iar ¦fr
Astfel se prezintă practica sti în parte. Cheltuielile pe care le felul acesta, hozrasciotul contri 1954, şi 37 la sută în 1955, la Cu toate că s-a alras atenţia, îndrumarea sa se rezuma la
mulării materiale folosită în ouă cu 41% în 1954 şl 36% în Conferinţa U R.C.C. a ales
noul consiliu deconducere. To
secţiile de hozrazciot ale între implică învăţămîntul se amorti buie la îndeplinirea cu succes r 1955. Total la grupa cereale pla- în repetate rî-nduri, asupra a- prezentarea unor constatări, tra varăşul Ştefan Eremia a fost
prinderilor fruntaşe. zează chiar în primele lu n i; de planurilor economice. I nul s-a realizat, în 1955, numai provizionării populaţiei cu je- gerea la răspundere pe un ton ales ca preşedinte.
