Page 20 - 1956-06
P. 20
Pag. 4 DHUMUL SOCIALISMULUI N r. SV 7
VIZITA PREŞEDINTELUI Interviul acordat de Pineau Veşti din R. P. F. Iugoslavia
I. B. TITO IN U. R. S. S. în ajunul plecării sale
în STATELE U N Î T e ii mm
Oaspefii iugoslavi în mijlocul PARIS (ÂgefpreşX. — In â- tici, Pineau a subliniat: „Voi Ga urmare a cutremurului ca
colhoznicilor sovietici junul plecării sale în Statele U- repeta tot ce s-a spus atunci. re :a avut loc în zilele de 10 şi
nite, ministrul de externe al Nu avem nici un fel de secrete“. 11 iunie în regiunea Bamian
STANIŢA GRIGOROPOLIS.- şi sovietici a părăsit gara Kav Franţei, Christian Pineau a La întrebarea dacă în urma vi (Afganistan), au pierit aproxi
SKAIA. (Ţinutul Stavropol). kazskaia plecînd spre Krasno acordat corespondentului din zitei, s-a convins că există o mativ 30 de persoane. Au fost
Paris al societăţii americane de orientare nouă în politica ex distruse cîteva oase şi au fost
„Agerpres“. — Corespondenţii dar. „ radiodifuziune Columbia, un in ternă a U.R.S.S., ministrul de provocate alte pagube mate
speciali ai agenţiei TASS trans Iosip Broz-Tito, preşedintele terviu reprodus de agenţiile de riale.
presă occidentale. ___ _ externe francez a spus printre
m it: •• ____ _ « R.P.F. Iugoslavia, adresîndu-se altele că această nouă orienta Ziarul ,,Hartan Rakjat“ scrie
In toate gările în care s-a o- După cum informează agen re „este reală“. După ce a adău că sindicalul muncitorilor de pe
celor prezenţi a s p u s: ţia Reuţer, Pineau a declarat că plantaţii din Indonezia a cerut
prit trenul special cu care călă Sînt foarte bucuros că am a- speră să găsească în Statele U- gat că Franţa rărnîne leală alia guvernului indonezian să ia mă
toresc oamenii de stat iugos’avi nite înţelegere în ce priveşte ţilor occidentali, Pineau a sub suri concrete în vederea aplică
şi sovietici, mii de cetăţeni so vut posibilitatea să vizitez u- noile probleme ale relaţiilor liniat : „Sînt însă de părere că rii legii pentru abrogarea Uniu
vietici s-au adunat pentru a-i dintre Est şi Vest. Arătînd că stabilirea de noi relaţii între nii olandezo-indoneziene. Prin
saluta călduros. nul din cele mai bune colho va expune secretarului de stat Franţa şi U.R.S.S. este mai tre altele sindicatul cere autori
zuri din ţara dv. Vom trimite mult decît interesantă". EI şi-a tăţilor să preia pământurile de
In gara Salsk din regiunea ţăranii noştri la dv. ca să în Dulles rezultatele vizitei făcute exprimat speranţa că „Statele ţinute de proprietari străini, să
Rostov oaspeţii au fost primiţi veţe. Unite vor înţelege noile proble oprească transferul în străinăta
cu pîine şi sare. Iosip Broz-Tito, în U.R.S.S. împreună cu Guy me ale relaţiilor dintre Est şî te a profiturilor realizate de
N. S. Hruşciov şi A. I. Mikoian Vă urez, dragi tovarăşi, suc Vest“. El a arătat că contactele Belgrad, centrul oraşului Terazie proprietarii de plantaţii străini
au adresat cuvîntări de salut cese şi mai mari în viitor. Mollet, preşedintele guvernului dintre Est şi Vest pot fi folosi şi să anuleze toate datoriile că
mulţimii. toare occidentului. Dezvoltarea industriei electrotehnice tre Olanda.
Trenul s-a depărtat încet sa francez, precum şi convorbi
La ora 13,45 trenul a intrat lutat de mii de oameni. La 14 iunie, Mao Ţze-dun,
în gara Kavkazskaia unde se rile avute cu conducătorii sovie preşedintele R. P. Chineze, Ciu
aflau mii de locuitori ai ora GARA KRIMSKAIA (Ţinu En-liai, Ciu De, membri ai Bi
şului Kropotkin şi ai staniţe- tul Krasnodar) (Agerpres)’. Statele Unite recurg la tactica BELGRAD (Agerpres). — existau decît 20 de mici între roului Politic al Partidului Co
lor căzăceşti din apropiere. TASS transm ite: — In dimi Ziarul „Borba“ publică un prinderi şi ateliere. munist Chinez — şi alţi con
neaţa zilei de 13 iunie în gara tergiversării articol cu privire la dezvoltarea ducători ai Republicii au primit
Iată şi staniţa Grigoropolis- Krîmskaia au sosit cu un tren industriei electrotehnice a Iu Ziarul subliniază că principa pe savanţii care participă la e-
skaia. Aici se află unul dintre special oamenii de stat iugo - scrie „GUANMINJ1BAO“ cu privire la tratativele goslaviei. In articol se arată că lul element în dezvoltarea in laborarea unui program naţio
cele mai mari şi renumite gos slavi şi sovietici. Oaspeţii au chino-americane în perioada de după război pro dustriei electrotehnice îl consti nal de perspectivă pentru cerce
podării din Stavropol — colho ducţia acestei ramuri industria tuie faptul că în prezent ea este tări ştiinţifice.
zul ,,Stalin“, din raionul Nc- plecat cu automobilele spre col le a crescut de 16 ori. In pre în stare să producă utilaj de
vbalexandrovski. In drum, oas hozul „Lenin“ din raionul zent Iugoslavia are 42 de uzi calitate superioară. La 28 de hi Joi 14 iunie a.c. s-a desfăşu
peţii s-au oprit deseori pentru Krîmski. ne ale industriei electrotehnice, drocentrale, construite după rat etapa a IX-a a campiona
a privi minunatele lanuri de în timp ce înainte de război nu război, s-a montat utilaj pro tului regional de fotbal.
grîne, pentru a _sta de vorbă NOVOROSSIISK (Agerpres). PEKIN (Agerpres). — China chino-americane problema cheie dus în ţară.
cu colhoznici. — TASS transmite : La 13 iu Nouă transm ite: Intr-un articol rezidă în convocarea unei con Iată rezultatele înregistratei
cu privire la tratativele de la ferinţe a miniştrilor de externe
N.F. Lîskin, preşedintele arte- nie, ora 9 dimineaţa, oamenii Geneva dintre R.P. Chineză şi ai R. P. Chineze şi Statelor Progresul Deva—Metalul 115
Iului, deputat al Sovietului Su de stat ai Iugoslaviei şi Uniu S.U.A., ziarul „Guianminjibao“ Unite. Dar tocmai în această Hunedoara 8—0 ; Progresul
prem al U.R.S.S., care a vizi nii Sovietice au sosit cu un sorie că deoarece Statele Unite problemă, atît de importantă, Brad—Progresul Zlatna 4—1 :
tat în toamna anului trecut Iu tren special în staţia Krîmskaia. nu doresc să slăbească şi să li Statele Unite au" adoptat o ati Metalul Călan—Avîntul Sebeş
goslavia făcînd parte din dele chideze încordarea dm regiunea tudine de tărăgănare. 4—2 ; Locomotiva Teiuş—Mine
gaţia parlamentară sovietică, a Oaspeţii au plecat cu maşini Taivanului, tratativele chino-a- rul Alba 1—1 ; Locomotiva Al
deschis mitingul. In numele ce merioane de la Geneva nu au „Guanminjibao“ subliniază că ba—Metalul Ghelar 0—2 . (te
lor 2.700 de membri ai colhozu spre centrul staniţei Krîmskaia. dus pînă acum la nici un re în timp ce, la masa conferinţei, Succese ale industriei extractive şi miniere ren Sebeş) Minerul Aninoasa—
lui el a salutat cordial pe oas zultat pozitiv. Statele Unite recurg la tactica Dinamo Orăştie 1—1 ; Flamura
peţi. Acolo ei au vizitat combinatul tergiversării, ele intensifică pre roşie Lupeni—Minerul Lonea0-1
Potrivit politicii consecvente gătirile militare în zona Taiva
Au luat apoi cuvîntul Iosip de conservc„Mikoian“ şi col de reglementare a conflictelor nului. In acelaşi timp, Statele Iugoslavia dispune de zăcă tone faţă de 10.700 în 1939, iar In etapa de azi se vor întîl-
BrozrTito, N. S. Hruşciov şi A. internaţionale prin mijloace Unite au întreprins experienţe minte considerabile de minere producţia de zinc — de 14.500 ni echipele :
I. Mikoian, care au fost salutaţi hozul „Lenin“. ** paşnice dusă de R.P. Chineză nucleare în insulele Marshall iar uri de plumb şi zinc şi de alte tone faţă de 4.900 în 1939. Ast
prin aplauze prelungite. scrie ziarul, în cursul tratativelor în Coreea au torpilat acordul metale neferoase. Cele mai mari fel, mare parte din minereuri Metalul 115 Hunedoara— Mi
Oaspeţii au plecat apoi cu de la Geneva China a prezentat de armistiţiu si au anunţat în mine de plumb şi zinc se află nu mai sînt prelucrate în stră nerul Alba ; Minerul Aninoasa—
KROPOTKIN (Agerpres)'. maşinile la Novorossiisk. Ei n repetate rînduri propuneri care mod unilateral încetarea activi la Trepca, Mejiţe şi Zletovo. Cu inătate ca înainte. In prezent FI. roşie Lupeni ; Metalul Ghe
Corespondenţii speciali ai agen s-au îndreptat spre debarcade tăţii comisiei neutre de suprave toate acestea, înainte de război Iugoslavia nu numai că îşi a- lar—Locomotiva Teiuş ; Dinamo
ţiei TASS transmit: rul portului Novorossiisk unde puteau fi acceptate de ambele ghere din Coreea de sud. Iugoslavia importa articole fi- coperă nevoile, ci exportă can Orăştie—Locomotiva Alba ; Mi
îi aştepta crucişătorul „Frun nite şi semifinite din metale tităţi considerabile de plumb şi nerul Lonea—Progresul Zlatna.
La ora 22,35 (ora Moscovei)' ze“. părţi. Partea americană a per Toate acestea dovedesc că neferoase (inclusiv din plumb zinc rafinat.
îrenul special cu care călăto S.U.A., temîndu-se ca nu cum şi zinc), adică în cea mai mare In cadrul Cupei R.P.R. sînt
resc oamenii de stat iugoslavi N.S. Hruşciov şî-a luat ră sistat însă în atitudinea sa ne va în zona Taivanului şi în Ex parte din aceleaşi materii pri La sfîrşitul anului 1955, ex programate întîlnirile :
mas bun de la mareşalul Tito, tremul Orient să se ajungă la me pe care le exporta ea în tracţia de cărbune a sporit
de la persoanele care-1 însoţesc, gativă în tot timpul tratativelor, destindere încearcă prin toate săşi. la 15.207.000 tone faţă de Progresul Brad—Locomotiva
de la A. I. Mikoian şi a pără mijloacele să sporească încor 12.819.000 tone în 1954; extrac Simen a ; Metalul Călan—Fla
cerînd ca R.P. Chineză să recu darea. După eliberarea Iugoslaviei ţia de minereu de fier — la căra 14.
sit vasul. s-a lărgit producţia de mine 1.400.000 tone faţă de 730.000
La ora 13 crucişătorul „Frun noască nu numai statuquo-ul a- reuri şi a început prelucrarea tone; extracţia de minereu de avantaje acordate
acestora. In acest scop s-au cupru — la 1.477.000 tone fa
ze“ s-a desprins de debarcader mestecului Statelor Unite în a- deschis nouă mine noi dc ţă de T.116.000 tone; extracţia C. E. C.
şi a luat direcţia Soci. plumb şi zinc, iar capacitatea de minereu de plumb si zinc —
facerile interne ale Chinei şi ocu minei Trepcia a crescut consi la 1.650.000 faţă de 1.187.000 Prin H.C.M. nr. 409/1956
O aspefii iugoslavi au sosii 8a Soci derabil : la flotaţie — cu 50 la tone în 1954. s-au acordat noi şi însemnate
parea Taivanului, dar chiar şi avantaje deţinătorilor de obli
SOCI (Agerpres)'. — TASS blicii Populare Federative Iu sută, turnătorie — cu 170 la In 1955, extracţia de ţiţei a gaţiuni CEC.
transm ite: goslavia, A. I. Mikoian, prim legitimitatea acestei ocupaţii.
vice-preşedinte al Consiliului sută, rafinărie — cu 140 la su Iugoslaviei a ajuns la 257.205 Printre alte avantaje, pose
In seara zilei de 13 iunie au de Miniştri al U.R.S.S., şi per Ziarul scrie că la tratativele sorii de obligaţiuni participă
sosit la Soci, pe bordul cru sonalităţile iugoslave şi sovie tă. încă în 1954, producţia de tone, iar producţia de cocs a din oficiu la 14 trageri la sorţi
cişătorului „Frunze“ Iosip tice care îi însoţeesc. în fiecare an, cu care ocazie se
Broz-Tito, preşedintele Repu plumb rafinat era de 70.000 de atins 730.000 tone. atribuie cîştiguri de 1.000—
50.000 lei, în valoare totală de
Vizita la Moscova a prinţului Consfrucfii de locuinfe 14 milioane lei anual.
moştenitor al Yemenului Crearea unui Front parlamentar Specialişti al Camerei Fede proximativ 154.000 de aparta In primele 10 zile ale fiecărei
rative pentru lucrările de con mente noi. Problema locuinţe luni obligaţiunile CEC se pot
MOSCOVA (Agerpres)'. — MOSCOVA (Agerpres)’. — naţional in Brazilia strucţie au elaborat un plan lor nu a fost însă integral re procura la valoarea lor nomi
cincinal, în baza căruia pînă la zolvată în Iugoslavia. Se re nală. Deci, cetăţenii care îşi
TASS transm ite: la 14 iunie, TASS transm ite: La 14 iunie, MONTEVIDEO (Agerpres)'.— cul economic direct din partea sfîrşitul anului 1960 se vor con simte încă nevoia de locuinţe depun banii pe obligaţiuni, în
Şeif Ul-Islam Muhammed El- Şeif Ul-Islam Muhammed El- TASS transm ite: Luînd cuvîn marilor grupări economice in strui în R.P.F. Iugoslavia pen în special în oraşele mari şi în prima decadă a lunii, participă
Badr, prinţul moştenitor, vice Badr, prinţul moştenitor, vice tul în Camera Deputaţilor, Ab- ternaţionale. Adepţii Frontului tru oamenii muncii noi aparta centrele industriale şi miniere. cu totul gratuit la tragerile la
preşedinte al Consiliului de Mi preşedinte al Consiliului de Mi guar Bastos, deputat în Con şi-au luat .angajamentul să lupte mente pe o suprafaţă de 22,5 Pînă în iunie 1955 investiţiile sorţi, asigurîndu-şi astfel mari
niştri şi ministru ial Afacerilor niştri şi ministru al Afacerilor gresul brazilian, !a anunţat că pentru revizuirea’ tratatelor şi posibilităţi de sporire a econo
Externe al Yemenului şi persoa Externe al Yemenului, şi per în Brazilia s-a creat un Front acordurilor care împiedică acce milioane de metri patraţi. Acesi capitale pentru construcţia de miilor.
nele care-1 însoţesc, iau asitat ta soanele oficiale oare-1 însoţesc parlamentar naţional. sul produselor braziliene pe pia locuinţe s-au cifrat la 157 mi
Teatrul Miare ial Uniunii Sovie au vizitat uzina de automobile ţa mondială, pentru apărarea plan face parte din lucrările Pe lîugă aceasta, un avantaj
tice ta spectacolul cu baletul din Moscova. Oaspeţii yemteniţi Intr-o declaraţie semnată de liarde de dinari. Planul cinci cu totul deosebit îl vor avea
„Fîntîna din Baccisa?ai“ de A- au fost însoţiţi de M. A. Ibra 53 de deputaţi reprezentanţi ai bogăţiilor naţionale şi a indus preliminare în vederea consul actualii dejinători de obligaţiuni,
himov, vicepreşedinte al Prezi diferitelor partide politice, se nal pentru construcţia de locu precum şi acei ce şi le vor pro
safiev. spune că Frontul parlamentar triei bnaziliene, pentru apărarea tărilor generale în legătură cu inţe prevede rezolvarea proble cura pînă la 29 iunie a.c., deoa
In lojia centrală împodobită diului Sovietului Suprem al va lupta pentru apărarea inte rece în acest an, în mod excep
U.R.S.S., preşedinte al Prezidiu reselor poporului brazilian şi culturii şi valorilor istorice, îm construirea de locuinţe, care mei locuinţelor şi contribuie în ţional, posesorii de obligaţiuni
cu drapele de stat ale Yeme lui Sovietului Suprem al R.S.S. pentru suveranitatea naţională, participă atît la tragerea luna
nului şi U.R.S.S. au luat loc potriva sabotajului trusturilor vor avea loc la Ljubljana la acelaşi timp la modernizarea ră, cît şi la tragerea suplimen
Seif Ul-Istam Muhammed El- Azerbaidjane. ¦ care este ameninţată de ameste 26—28 mai. tară din 30 iunie a.c., indiferent’
Badr, prinţul moştenitor al Ye străine, pentru folosirea paşnică cartierelor de locuinţe existen de data procurării obligaţiunilor.
De la sfîrşitul războiu’ui şi De asemenea, numai obligaţiu
a energiei atomice. te şi a apartamentelor. nile cumpărate pînă la sfîrşitul
pînă la mijlocul anului trecut lunii iunie a.c., dau dreptul şi la
(Agerpres)". cîştigurile ce se vor atribui la
în Iugoslavia s-au construit a- tragerea suplimentară din 2 L
1957.
menului, El-Kadi Abdurahman
b Ce4tJj<a!L
El-Saiali, ministrul Finanţelor Drumul se caţără pe povîrni- Lumini deasupra şi amar de noi". Dacă n-a putut
al Yemenului, El-Kadi Muham şurile colinelor, o umbră verde se el ,apoi nimeni n-o să poată". Deo DEVINERI ?2 IUNIE
med El-Amri, locţiitor al minis deapănă jucăuş deasupra covo El rosteşte aceste cuvinte şi face n-a observat cînd a murit celă din partea de sud a republicii. dată a ieşit din mulţime un om
trului Afacerilor Externe şi mi rului albastru al pătratelor lanu un gest larg cu mîna, invitîndu- lalt". Apoi, trezindu-se parcă dintr-o obişnuit, care grăi calm : „Eu voi
nistru de stat nl Yemenului, rilor de orez, pline de umezeală ne în casă. Este o casă tipic co toropeală, bătrînul îşi apinse pipa putea ! Voi putea, dar nu sin
Abdel Ralunan El-Baiadani, în răcoroasă a primăverii. reeană, cu pereţi demontabili de In timp ce mîncam şi beam, lungă, care se stinsese de m ult şi gur. Voi putea împreună cu voi,
carton, care fac în acelaşi timp discutam pe îndelete despre vre întrebă dacă nu vrem să ascultăm cu toţi, pentru că nu există în
sărcinat cu Afaceri al Yemenu In apa, care-i vine pînă la ge oficiuil şi de ferestre şi uşi, cu murile trecute şi despre cele de o mică povestire. lume o forţă mai puternică decît
lui în R.F. Germană, dr. Assan nunchi, un taur tirîie alene plu acoperişul în patru pante, aco azi, despre cooperativa înfiinţată a voastră!“. După sfatul acestui
Bagdadi, consilier politic al gu gul pe cîmp, un tanc stă prăvă perit cu dalaj natural de munte. nu de m ult în acest sat, despre în Prin uşa deschisă a casei se înţelept, oamenii au săpat o groa
vernului yemenit, Şeih Aii El- lit la pămînt cu pieptul sfîrtecat, După cum e obiceiul, ne scoatem depărtata Moscovă şi despre con văd drumul, acoperişurile de ţi pă uriaşă şi, cu forţele unite, au
Djabali, consilier comercial. de-a lungul drumului îşi leagă încălţămintea din picioare şi pă strucţiile din Coreea. Ii povestim glă a două case, iar mai departe prăvălit în groapă stînca cu pri
nă ramurile arbuştii de cindale cu şim pe nişte rogojini galbene de lui Pak Te Pun despre impresia silueta albăstruie a unui deal din cină....
împreună cu oaspeţii, la spec clopoţei portocalii, iar din colină papură, care sînt calde de la po pe care ne-au produs-o cele vă apropiere. Soarele apune şi se
tacol au asistat M. G. Pervuhin, în colină, ne petrec spre sud foi- deaua încălzită în interior şi ne zute astăzi pe şantierul sistemu pare că pinii coreeni scunzi cu Cînd am plecat din sat se în
şoarele de ajur al liniilor de aşezăm pe ele cu picioarele în lui de irigaţie din Anciju In eu- trunchiuri răsucite în mod bizar tuneca. Ne îndreptam din nou
prim vicepreşedinte al Consiliu înaltă tensiune, care formează un crucişate. In cameră intră o tî- rînd, ogoarele lipsite de apă din din vîrful dealului, se înconvoaie spre sud, iar luminile farurilor
lui de Miniştri, M. P. Tarasov, detaliu obişnuit al actualului pei nără îmbrăcată cu o fustă nea această vale vor cunoaşte bine în focul amurgului. Miroase a li maşinii străpungeau noaptea grea
vicepreşedinte al Prezidiului So saj nord-coreean. gră, lungă — desigur fiica gaz facerile umezelii dătătoare de via liac care înfloreşte în grădină; de sud, luminîndu-ne calea. Dru
dei, ea aduce de lîngă perete o ţă, care va da pămîntului o for din cînd în cînd, un vînt proaspăt mul e bun şi înaintăm repede.
vietului Suprem al U.R.S.S., D. Parcursesem o bună bucată de măsuţă rotundă, pe care o aşea ţă minunată, iar pămîntul va ofe care adie dinspre lanurile de orez,
T. Şepilov, ministrul Afacerilor drum, şi pînă la Phenian nu mai ză în faţa noastră. Această mă ri oamenilor noi mii de tone de aduce spre căsuţa în care ne a- — Cu trei ani în urmă, pe aici
Externe «1 U.R.S.S., I. F. Te- rămăseseră decît cîţiva kilome suţă ne ajunge doar pînă la ge orez. Şi cînd te gîndeşti că toate flăm mireasma pămîntului rea domnea întunericul, îmi aminteşte
vosian, vicepreşedinte al Consi tri. nunchi. Gazda doreşte să ne os aceste canale, baraje, lacuri de văn. In mijlocul acestei linişti interpretul. Ne temeam de avioa
liului de Miniştri al U.R.S.S., păteze. Se scuză că mîncarea este acumulare, tuneluri şi poduri au depline, odată cu glasul bătrînu- ne !
M. A. Ibrahimov, vicepreşedin Intrarăm în satul Misan. Un bă fost construite nu de specialişti lui, aud respiraţia lui şi chiar
ieţaş veni în fugă spre noi şi Deodată, de după un deal apar
te al Prezidiului Sovietului Su spuse ceva interpretului nostru, în noapte lumini, mii de lumini.
prem al U.R.S.S., preşedintele Sun Ok. Au împînzit tot orizontul şi ste
Prezidiului Sovietului Suprem
al R.S.S. Azerbaidjane, I. G.
Kabanov, ministrul Comerţului
Exterior, V. S. Semenov, locţi — Bătrinul Pak Te Pun ne sărăcăcioasă, dar să nu le fie cu constructori, ci de ţărani şi de pocnetul înăbuşit al tutunului a- lele mari de primăvară se oglin
itor al ministrului Afacerilor Ex pofteşte în casă — ne spune in- supărare oaspeţilor. Pe masă sînt locuitori ai oraşelor din apropie prins din pipă. Vorbeşte cu gla deau în craterele lăsate de bom
terne al U.R.S.S. tepretul. aşezate orez fiert în ceşti, kimei re — muncitori, funcţionari, stu sul stins, dar, ca toţi coreenii, be, pline de apă. Phenianul.
înaintea începerii spectaco Pak Te Pun este omul cel mai (un fel de varză murată cu ri denţi ! Este pur şi simplu ulrpitor vorbeşte repede, expresiv, mişcîn- Nici unul din noi nu şi-a pu
lului, au fost executate imnurile înţelept din Misan. După felul dichi), komnamîl (boabe de soia ce m ult au putut face aceştfa tn- du-şi capul în ritmul vorbelor. tut reţine strigătul de uimire pro
de stat ale Yemenului şi Uniu cum a vorbit interpretul, îmi dau fierte) jumări de ouă, fiertură de tr-un răstimp atît de scu rt! ..De demult, într-o trecătoare vocat de această podoabă seînte-
nii Sovietice. seama că această invitaţie consti ştevie, biscuiţi de soia. Poftiţi, Ascultînd cele traduse de in din vîrful muntelui s-a prăvă ietoare a nopţii a oraşului tre
Spectatorii care se aflau în tuie o mare cinste pentru noi. m încaţi! Tot ce e pe masă este terpret, Pak Te Pun îşi ridica lit pe drum o stîncă uriaşă, care zit la viaţă, iar interpretul nos
Teatrul Mare au salutat căldu Pak Te Pun ne întinde mîna, din toată inim a! In nişte ceşcu- sprîncenele albe şi ne spuse pe un a barat drumul, astfel că locui tru continuînd explicaţia începu
ros pe vicepreşedintele Consi ne spune ceva şi în mişcările lui, ţe mici, gazda toarnă suli (ţuică ton povăţuitor: torii dintr-o vale nu puteau co tă, ne spuse :
liului de Miniştri şi ministru al în vorba lui, în zîmbetul lui scurt coreeană) şi, în semn de respect, — Nu trebuie să vă m iraţi! Ui munica cu locuitorii din cealaltă — Atunci, cu trei ani în urmă,
Afacerilor Externe al Yemenului şi reţinut ne dăm seama că e un oferă ceşcuţa fiecărui musafir în mitor este doar ceea ce este neo vale. Oamenii trebuiau să ocoleas pe aici nu exista nici o lumină
şi pe membrii guvernului sovie om foarte demn, respectat şi plin parte. „închin în sănătatea ono bişnuit şi neaşteptat. că mult, să meargă pe poteci şi... şi nici oraşul aproape nu mar
tic. de nobleţe. Interpretul meu îşi raţilor mei oaspeţi!". După o clipă de tăcere, adau grele. Nu odată au încercat oa exista.
Secetă în Ceylon aplecă capul în faţa lui mai mult Pe drum ni se făcuse foame, aşa gă — poporul este totdeauna ca menii viteji să ridice această pia In acest moment, prin faţa noa
decît de obicei ,salutîndu-l şi nu- că mîncăm cu plăcere şi toate bu pabil de fapte măreţe ! tră, dar nimeni n-a reuşit. A în stră se perindau noile cartiere
DELHI (Agerpres). — După minău-l respectuos ionkamnim — catele nl se par foarte gustoase. cercat încă odată cel mai puter ale oraşului, parcurile sale cu
cum relatează ziarul „States ceea ce înseamnă „venerabil bă- Acest lucru face pe interpret să- El tace din nou şi rărnîne iarăş nic viteaz. Şi-a încordat toate sălcii plîngătoare, animaţia de pe
man“, regiunile din nordul şi trin". şi amintească de o hazlie zicătoa- m ult timp nemişcat, cu ochii aţin forţele, c. cuprins piatra în bra străzi în timp ce ne gîndeam că
estul Ceylonului sînt bîntuile de re populară: tiţi spre stradă. In acest moment ţe şi aproape era să moară de Pak Te Pun n-a avut totuşi drep
o secetă care a compromis re Pak Te Pun este bucuros de cînd sta parcă încremenit, figu încordare, dar tot n-a putut s-o tate ăintr-un punct de ved ere:
colta de orez pe o suprafaţă de oaspeţi. Ne putem bucura de os „Doi inşi stăteau la masă şi îm ra lui îmi aminteşte de vechile urnească din loc. Au început a- aceste fapte ale unui popor sînt
pitalitatea lui, atîta timp cît vom bucau nişte mîncăruri atît de statui de piatră ale lui Budda pe tunci oamenii să se jelească: „Vai demne de admiraţie. (Agerpres).
dori. Casa lui este casa noastră. gustoase, îneît unul din ei nici care le întîlneşti în drumurile
60.000 hectare.
Redacţia şi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr. 9. Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr, 236.320 din 6 noiembrie 1919. Tiparul Intrepr, Poligrafică de Stat Deva.
