Page 21 - 1956-06
P. 21
-D<!
Cuvînfal minerilor de la PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI ; l. B. THo va vizita R.P.R.
Ce ne împiedică să obţinem La invitaţia Prezidiului Marii
rezultate tot mai mari Adunări Naţionale şi a Consi
liului de Miniştri al Republicii
Lipsa de pietriş şi Populare Romîne, preşedintele
absenţele nemotivate Republicii Populare Federative
Iugoslavia, Iosip Broz-Tito, va
B rigada mea lucrează în Anul VIII. Nr. 596 Joi 21 iunie 1956 4 pagini 20 bani face o vizită oficială de 3 zile
sectorul de investiţii. In în Republica Populară Romînă
la sfîrşitul acestei luni.
momentul de faţă noi execu
împreună cu preşedintele re
publicii vor vizita Romînia Ed-
vard Kardelj, vicepreşedinte al
Vecei Executive Federale, Kocea
Popovici, secretar de stat pen
tru Afacerilor Externe şi alţii.
tăm un suitor de aeraj care
necesită betonare. Pentru a-
ceasta ne trebuie pietriş. Dar Colectivul minei Lupeni, Delegaţia guvernamentală a R.P.D. Coreene,
în frunte cu tovarăşul Kim Ir Sen,
nu-1 avem. Astă iarnă am în un colectiv fruntaş a părăsit ţara noastră
ţeles că nu era pietriş, pentru ECOUL UNOR ANGAJAMENTE Muncitori fruntaşi de la
cooperativa „MOŢUL“
că era greu să se aducă pe ger, Colectivul minei Lupeni s-a hotărît să cheme la întrecere
socialistă colectivele tuturor întreprinderilor carbonifere din ţa Baia de Criş
din carieră, deoarece era în ră în cinstea Zilei Minerului şi a zilei de 23 August. Angaja
mentele colectivului minei Lupeni printre care şi acela de a da IOAN LAZARUJ1 II,
gheţat. Dar acum de ce nu pînă în ziua de 23 August 7.000 tone de cărbune cocsificabîl responsabilul brigăzii de ti.
peste plan, a însufleţit toate colectivele miniere din Valea Jiu neret de la tălpuit, realizea
avem pietriş ? lui. De curînd, a răspuns la această chemare colectivul minei ză în fiecare schimb o normă Coliu, L. Rautu, general colo
Vulcan precum şl toate sectoarele miniere din Aninoasa, care nel L. Sălăjan — membri su
Noi cerem conducerii minei s-au angajat să dea pînă în ziua de 23 August 5.700 tone şi jumătate Mii de locuitori ai Bucureş- pleanţi ai Biroului Politic al
de cărbune peste plan. tiului şi-au luat rămas bun du C.C. al P.M .R.; generali şi ofi
Aprovizionarea să se îngrijească de acest lu minică dimineaţa de la membrii ţeri superiori ai Forţelor Arma
cru şi să nu ne mai tramba MASURI delegaţiei guvernamentale a Re te ale R.P.R.. conducători ai or
publicii Populare Democrate ganizaţiilor obşteşti şi ai insti
defectuoasa cu lemn leze de ici-colo, cum s-a în- Pentru a-şi putea realiza obiectivele propuse în întrecere, Coreene, în frunte cu tovarăşul tuţiilor centrale, oameni de şti
tîmplat luna aceasta cînd — minerii Lupeniului au primit din partea conducerii minei un Kim Ir Sen, preşedintele C.C. inţă, artă şi cultură.
pentru armare ajutor preţios din punct de vedere tehnico-organizatoric. S-au
din lipsă de pietriş — am lu dat la sectoare 350 globuri cu becuri şi cablul necesar pentru al Partidului Muncii din Coreea Au fost de faţă membrii am
iluminatul galeriilor şi a unor abataje frontale din sectorul II şi preşedintele Cabinetului de basadei R.P.D. Coreene la Bu
crat 4 zile în alte locuri de şi IV B. precum şi 4 transportoare noi. Miniştri al R.P.D. Coreene, ca cureşti în frunte cu ambasado
înt şef de schimb în bri muncă. Dacă ni se va asigura re ne-au vizitat ţara, la invita rul Den Em, precum şi A. Tatu
ŞI ACUM FAPTE... ţia guvernului Republicii Popu Jianu, ambasadorul R.P.R. în
gada minerului Mihai pietriş, brigada mea, va rea R.P.D. Coreeană.
Brigada minerului Florea Grişa din sectorul III a dat 513 lare Romîne.
Tucaciuc din sectorul III. Sec liza în cinstea zilei Minerului tone de cărbune peste plan în urma aplicării iniţiativei „ziua La sosirea pe aeroportul Bă- Au fost de asemenea prezenţi
şi fîşia“ cu tăierea într-un singur schimb. Randamentul la acea şefii unor misiuni diplomatice.
torul nostru este sub plan. In şi a zilei de 23 August, o îna stă brigadă a fost depăşit cu o tonă pe cap de muncitor, iar la neasia, oaspeţii însoţiţi de con
perioada 1-13 iunie, de pildă, intare lunară de peste 100 m brigada lui Ioan Dobay din sectorul IV B randamentul a cres ducătorii partidului şi guvernu Tovarăşul Kim Ir Sen, însoţit
cut cu 1,40 tone pe cap de muncitor; brigada dînd în prima lui sînt întîmpinaţi cu ovaţii de tovarăşul Chivu Stoica, pri
planul sectorului nostru a fost în suitor. jumătate a lunii iunie, 1.315 tone de cărbune peste plan. puternice. meşte raportul companiei de o-
îndeplinit în proporţie de nu Altă poblemă ar fi aceea a noare aliniată pe aeroport. Fan
mai 87 la sută. Acest lucru nemotivatelor. Se fac prea Toate sectoarele minei Lupeni sînt peste plan. Cu 68 de Oaspeţii sînt .conduşi de to fara intonează imnurile de stat'
zile înainte de 23 August, colectivul minei Lupeni raportează varăşii Gh. Apostol, general de ale R.P.R. şi R.P.D. Coreene.
ue-a pus pe gînduri. Noi, mi multe nemotivate. Aceasta partidului şi guvernului că a realizat 3.190 tone de cărbune armată E. Bodnănaş, P. Borilă,
peste plan din angajamentul său de 7.000 de tone. N. Ceauşescu, I. Chişinevschi, Tovarăşii Kim Ir Sen şi Chivu
nerii, ne simţim prost cînd este de-acum o vină a mineri Chivu Stoica, Miron Constan-
tinescu. Al. Drăghici, Gh. Gheor- Stoica trec în revistă compania
vedem că sectorul în care lu lor care nu înţeleg că absen- ghiu-Dej, Al. Moghioroş — mem
de onoare. Tovarăşul Kim Ir
crăm, rămîne sub plan. tînd nemotivat de la şut, de bri ai Biroului Politic al C.C.
al P.M .R.; acad. M. Sadoveanu, Sen se adresează celor prezenţi,
Care sînt cauzele rămînerii zorganizează lucrul la locul vicepreşedinte al Prezidiului
Marii Adunări N aţionale; D. luîndu-şi rămas bun.
în urmă a sectorului III ? de muncă. La noi în brigadă,
Eu nu am posibilitatea să datorită muncii de lămurire
văd cum merge treaba la aice dusă cu membrii brigăzii, ab
locuri de muncă. Dar referln- senţele nemotivate au fost li
du-mă la brigada în care lu chidate complect. Această
crez, pot spune următoarele : muncă trebuie dusă în toate
abatajul nostru se află pe brigăzile de la mina Aninoa
stratul 13. Acest strat este sa. Nu sînt de acord nici cu
pretenţios. Coperişul e slab absenţele nemotivate pe care
şl din cauza aceasta intră le fac unii tehnicieni. De pil
deseori în presiune. Pentru e- dă, artificierul Grigore Doja Comunicatul comun cu privire
Ia vizita în R. P. R. a delegaţiei
vitarea presiunii se cer două obişnuieşte să facă nemotiva
lucruri: 1) să avem lemn pen te. Lucrul cel mai grav este
tru armare, ca să asigurăm că el e şi secretar al organi
frontul de lucru, şi 2) să îna zaţiei de partid şi prin exem guvernamentale a R* P. D. Coreene
intăm cît mai repede cu aba plul său îndeamnă şi pe alţii Trenul 2.801 pleacă cu supratonaj ?
tajul pentru a evita presiunea. să facă nemotivate. Trebuie
Pentru aceasta, în abatajul să curmăm cu această stare In amurg, descărcătorii eliberară tul să riscăm nechibzuit, pentru o La invitaţia guvernului Republici) Populare Romîne, între 13 şi 17 iu - 1
ultim ul vagon. Stive mari de tra riie 1956, o delegaţie guvernamentală a Republicii Populare Democrate Co
nostru, cu un front de numai de lucruri si să pornim hotă- verse creozitate fuseseră aşezate întîrziere. reene condusă de tovarăşul Kim Ir Sen, preşedinte al C.C. al Partidului
pe terasamentul liniei, înegrind — Măcar de s-ar interesa cei de Muncii din Coreea şl preşedinte al Cabinetului de Miniştri ai Republicii
10 metri lungime, cei 5 oa rîţi la îndeplinirea angaja gazonul verde. Populare Democrate Coreene, a făcut o vizită de prietenie în Republica
la Orăştie... Populară Romînă.
meni din schimb fac totul ca mentelor luate în întrecerea Oamenii se odihneau. Impiegatul cercetă cu băgare de FLOREA BLĂGĂILĂ,
să înainteze cu un feld. (îna- socialistă în cinstea zilei Mi Numai conducătorul lucrării stă mecanic, a adus contribuţii Delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene a
tea inginăurat. Vestea că vagoane seamă raportul de parcurs. Ridică de seamă la mecanizarea fa vizitat întreprinderi industriale şi instituţii culturale din Bucureşti, Ploeşti,
intare cu 1,5 m şi armare). nerului şi a zilei de 23 Au le încărcate nu puteau fi aduse la receptorul aparatului telefonic şi Oraşul Stalin şi Tîrgovişte.
Dar uneori nu putem realiza gu st! Turdaş decît după 24 de ore, îl comunică regulatorului de circula zelor de lucru
neliniştea. Era pusă la îndoială rea ţie : Pretutindeni populaţia a ieşit în întîmpinare şi a salutat cu bucurie ş*
un feld pe schimb. Una din GHEORGHE N1ŢAŞ lizarea planului de descărcări şi N1COLAE STRĂUŢ, caldă simpatie delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Democrate
ziua de muncă a oamenilor. — 2801 a garat în Orăştie cu în se dovedeşte tot atît de pri Coreene.
cauzele care ne împiedică să şef de brigadă — sectorul de — O fi vreo hibă, tovarăşe şef ? cărcătura complectă. Rămîn în sta ceput în organizarea muncii
— Ii hibă mare. Cele 15 vagoane ţie cele 15 vagoane ale şantierului In timpul vizitei în Republica Populară Romînă tovarăşii Kim Ir Sen,
nu facem feldul pe schimb, investiţii cu materialele noastre, sînt garate la de la Turdaş. Altă posibilitate... culturale ca şi-n mecanică Pak Den Ai, Nam lr şi ceilalţi membri ai delegaţiei guvernamentale a Repu-
Orăştie. După ultimele comunicări, blicii Populare Democrate Coreene şl tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej,
este lipsa lemnului pentru ar încărcătura o să ajungă aici, toc Uşa se deschise larg şi noul ve Chivu Stoica, Gr. Preoteasa şi alţi conducători al Partidului Muncitoresc
mare. De exemplu, în ziua de Un singur exylozor mai mîine seara. nit îi întinse mîna impiegatului de Romîn şi membri ai guvernului Republicii Populare Romîne, au avut un
13 iunie, brigada noastră n-a Şi noi ce facem ? mişcare. schimb de păreri cu privire la relaţiile dintre cele două ţări şi asupra situa
primit nici un cărucior de la tot sectorul — Deocamdată nu ştiu. Toate ţiei internaţionale.
trenurile ce se deplasează dinspre — Vă anunţ că remorc spre Tur
lemn în toate cele 3 schim acă sectorul 1, în care Orăştie pe direcţia noastră, au to daş, toate vagoanele. 2801 va cir- Discuţiile au decurs într-o atmosFeră caldă şi prietenească.
Dburi 1 Şl-n loc să dăm 120 de lucrează şi brigada noa najul complect. Cine crezi că s-ar cula pînă la şantier cu supratonaj. Reprezentanţii celor două guverne au subliniat faptul că relaţiile dintre
încumeta să adauge garniturii 15 Republica Populară Romînă şi Republica Populară Democrată Coreeană s?
vagonete de cărbune, am dat vagoane încărcate ? Ochii impiegatului Octavian Gh. desfăşoară pe baza înţelegerii depline, a respectului reciproc, a colaborări»
numai 30-32. Şi dacă şi la al stră, este sub plan, cred că — Bine, dar e vorba aci de o luciră în chip deosebit. Privi cu Frăţeşti şi că ele corespund întru totul interesului celor două popoare, de
te brigăzi se întîmplă tot aşa. una dintre cauzele care deter lucrare prevăzută în Directivele căldură faţa înfierbîntată a meca construire a socialismului şi do întărire a cauzei păcii în lume.
atunci iată de ce nu sporesc mină aceasta este şi aceea că Congresului. Scrie acolo clar des nicului cincisutist şi rosti în pîlnia Reprezentanţii celor două guverne s-au exprimat pentru dezvoltarea şl
rezultatele noastre, iată de ce in tot sectorul — cît este el pre dublarea liniei Ilia-Vinţ, sau receptorului : pe mai departe a colaborării politice, economice şi culturale între Republica
de întins — nu sînt decît... 2 nu scrie ? Populară Romînă şl Republica Populară Democrată Coreeană. In vederea .
sectorul III rămîne sub plan! explozoare pentru puşcare. Din — Scrie, frate, dar n-avem drep — R.C .-ul! R.C.-ul! Trenul 2801 întăririi acestei colaborări s-a hotărît ca între cele două părţi să înceapă
pleacă cu supratonaj din gara O- tratative pentru încheierea unui acord comercial de lungă durată precum şi
E de datoria conducerii sec acestea unul este defect. A răştie, la ora prevăzută în grafic. a unu? acord de colaborare tehnico-ştiinţifică.
torului III să se îngrijească mai rămas unul după care R e p e t: la ora prevăzută în grafic... Republica Populară Romînă va livra Republicii Populare Democrate
să ne aprovizioneze la timp aleargă toţi şefii de brigadă Coreene utilaj. înstalaţiuni şi alte produse în sprijinul refacerii sale eco
cu lemn de mină. Numai ast din sectorul nostru. Mă în Sirena locomotivei fluieră pre nomice.
fel fiecare schimb tşi va pu treb: cum vom putea asigura lung şi 1.730 tone se urniră lin.
tea rCaliza feldul. Din marchiza maşinii, Ludovic Csi- Delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene a
producţia de cărbune cînd, la bi ridică mîna în semn de salut... exprimat adinei mulţumiri pentru ajutorul pe care poporul romîn împreună
CR1ŞAN MOISE alte multe greutăţi, se mai cu popoarele celorlalte ţări frăţeşti ţ] acordă şi-l va acorda şl în viitor
adăuga şi lipsa explozorului? poporului coreean în opera de refacere postbelică şi de construcţie eco
miner-şef de schimb, sectorul III nomică.
Eu propun conducerii minei Reprezentanţii celor două guverne au constatat cu satisfacţie că în ul
tima vreme s-a produs o îmbunătăţire in situaţia internaţională. El şi-au ex
ca prin serviciul de aprovi primat convingerea Fermă că rezolvarea problemelor litigioase prin metoda
tratativelor şi prin contacte directe între oamenii de stat constituie calea
zionare, să se intereseze în pentru micşorarea continuă a încordării internaţionale, pentru interzicerea
armelor de exterminare în masă, pentru dezarmare, întărirea încrederii re
deaproape de această proble ciproce între state, înfăptuirea securităţii colective în Europa şl Asia.
mă şi să ia măsuri ca în sec Succese aîe tinerilor siderurgişti Republica Populară Romînă şi Republica Populară Democrată Coreeană
sînt pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale pe bază de avantaje reciproce,
torul nostru să fie cel puţin pentru dezvoltarea relaţiilor culturale, pentru coexistenţă paşnică cu toate
ţările indiferent de regimul lor social.
4-5 explozoare, pentru ca bri — Corespondenţă din Hunedoara —
Reprezentanţii celor două guverne şi-au exprimat convingerea că reali
găzile de mineri să nu piardă M ajoritatea muncitorilor care şoară cu însufleţire. Aceasta, nu ţin 15%. Ţinînd seama de în zarea unificării paşnice a Coreei pe baze democratice va constitui un aport
formează brigăzile de pro numai între brigăzile din secţia drumările practice ale maiştri de mare însemnătate pentru micşorarea încordării internaţionale şi a întă
Tinerii din satul Băieşti timpul aşteptînd după explo- ducţie din secţiile Combinatului respectivă, ci chiar şi între lor, turnătorii din brigăzile a- ririi păcii în Extremul Orient.
zor. LAURENŢIU MICLOŞ siderurgic din Hunedoara, sînt secţii. mintite şi-au întrecut, în pri
tineri. mele 14 zile din această lună, Cele două guverne îşi exprimă satisfacţia că vizita delegaţiei guver
Printre angajamentele pe ca şef de brigadă la sectorul l Pînă în prezent în fruntea în angajamentul luat în proporţie namentale a Republicii Populare Democrate Coreene în Republica Popularii
De la aceşti tineri plini de trecerii se găsesc tinerii oţe- de 20—30%. Romînă şi rezultatul schimbului de Păreri,- care a avut loc cu acest prilej,
re şi le-au luat tinerii din satul vAyN/V- V \A A /V V V v w v entuziasm, au pornit în ultimul lari. Ei şi-au depăşit cu 145 to constituie o contribuţie de seamă la întărirea prieteniei Intre popoarele rn-
timp iniţiative şi angajamente ne oţel angajamentul luat în * min şi coreean, Ia intărirea păcii şi colaborării internaţionale.
Băieşti în cinstea cehii de-aţ IDlect Congres al U.T.M., este preţioase în scopul sporirii pro timp ce furnaliştii au realizat
ducţiei de metal. La furnale, o- clin angajament 857 tone, lami- E xemplul brigăzilor de la Congresul scriitorilor şi-a început
şi acela de a strînge cît mai mult fier vechi. ţelărie, laminoare, fabrica de natorii 3.150 tone, iar cei de la turnătoria de oţel este ur
aglomerare şi celelalte secţii, aglomerator 1.782 t. aglomerat. mat' şi de colectivele brigăzilor
Duminica trecută, pe uliţele satului au ieşit aproape toţi întîlneşti panouri care îţi înfă conduse de tov. Mihai Rusu şi
ţişează angajamentele brigăzilor •k Ioan Harapciuc de la turnarea
utemiştii. Ei au intrat în fiecare curte şi după ce căpătau de tineret din aceste locuri de tuburilor de presiune şi cana
muncă. Furnaliştii s-au angajat igăzile ele tineret conduse lizare.
învoirea gospodarului, căutau fier vechi. De cele mai multe să dea peste plan 1.300 tone de 1de tov. Simion Arimie, Pe
fontă, oţelarii 3.000 tone de tru Stanca şi Ioan Lada, de la Organizarea mai temeinică a
ori însă, gospodarul, după ce afla pricina tinerilor. îi conducea oţel, liamimatorii — 5.500 tonie turnătoria de oţel, muncesc cu locurilor de lucru, aprovizio
laminate, iar cei de la fabrica sîrguinţă la formarea şi turna narea la timp cu materiale şi
el singur. Aşa s-a întîmplat şi la fierarul satului Ioan Zbora. de aglomerare — 2.500 tone rea pieselor. scule, folosirea din plin a tim
aglomerat. pului de lucru, au dat posibi
La început, fierarul a privit cu neîncredere pe tineri. Dar Obiectivele principale ce şi le- litate acestor tineri să înscrie
întrecerea pentru îndeplinirea au propus aceste brigăzi s în t: pe graficul întrecerii depăşiri
după ce aceştia i-au spus de angajamentul lor în cinstea acestor angajamente se desfă îmbunătăţirea calităţii pieselor cuprinse între 45—50%.
Congresului, Ioan Zbora n-a mai stat pe gînduri. turnate şi depăşirea zilnică a
sarcinilor planificate cu cel pu ADRIAN OTOIU
— Păi, de ce n-aţi spus de la început despre ce-i vorba ?
Uite colo, vedeţi grămada ceea de fier vechi ?
— D a ! au răspuns tinerii.
— V-o dau bucuros, luaţi-o..:
In duminica aceea, cel mai mult fier vechi l-au strîns ti
nerii Matei Halmagi şi alţii. Grămada adunată, cîntătea pes
te 1.000 kg. Bilanţul i-a bucurat mult pe utemişti. Ei au hotărît
să continuie acţiunea de strîng ere a fierului vechi cu tot mai
multă însufleţire. PETRE FĂRCAŞIU
corespondent
PE M E L E A G U R I L E P A T R I E I lucrările
C ZI de el. pe plaiurile patriei noas- hidro centrate grandioase, (Surite de plan cincinal, va da viaţă altor con* (de la strînga la dreapta) lerniocen- ruhlt de ta Roman dotat in întregime . Luni dimineaţă ’a avut loc Constantinescu, Gh. Gheorghiu-
ţa Ateneul R.P.R. deschiderea Dej, L. Răulu, I. Fazekaş, -acad.
r tre dragi, se înalţă noi construcţii in- harnicii constructori, au răsărit !n strucţii măreţe. In fotografii, vă pre- trala de la Borzeşti; aspect de la in- cu utilaj sovietic: exteriorul fabricii ^ lucrărilor Congresului scriitori C. I. Parhon, acad. prof. Tr. Să-
vulescu, Constanţa Crăciun, a-
C dustriale. Furnale, combinate, termo şi toate colţurile ţării. Cel de-âl doilea zentăm citeva din aceste construcţii: stalarea jgheabului nr. 1 al lamino- de ciment de la Bicaz. ) lor din R.P.R. cad. Ilie Murgulescu, miniştri,
Sub cupola Ateneului s-au membri ai C.C. al P.M.R. în
treaga asistenţă aplaudă înde
tadumat scriitori din toate colţu lung pe conducătorii partidului
rile ţării. Erau prezenţi vârstnici nostru.
maeştri ai cuvîntului şi tineri
care s-aa afirmat în anii puterii Cuvîntul de deschidere a Con
populare, scriitori romîni şi ai gresului este rostit de acad. Mi-
minorităţilor naţionale. hait Sadoveanu.
Intre invitaţi se aflau repre Asistenţa întîmpină entuziast
zentanţi ai Uniunilor de creaţie Salutul C.C. al P.M.R., rostit
— artişti ai poporului, maeştri de tovarăşul Miron Constanti
emeriţi ai artei, artişti emeriţi, nescu, membru în Biroul Poli
reprezentanţi ai organizaţiilor tic al C.C. al P.M.R.
obşteşti şi ai instituţiilor de ar
tă şi cultură, ziarişti romîni şi Acad. Mihai Beniuc a expus
străini, apoi Raportul general asupra
literaturii din R.P.R. şi a pers
Ora 10, 30 In sală intră to pectivelor ei de dezvoltare.
varăşii : Gh. Apostol, T. Chişi
nevschi, Chivu Stoica, Miron Lucrările congresului continuăi