Page 22 - 1956-06
P. 22
Pag. 2 DRVMUL SOCIALISMULUI imam Nr $96
M s e m n a h l ţit m arginea (QoneumiltiL ievitwţ'âld^ nm&teaU Depufafa msf- sAl i ' 5 * I
Aurelia Szavracsek
Iii '
m l i a i i(didil& r u u ln w m itiiti fc m m li în mijlocul alegătorilor
La 11 martie, locuitorii de pe
Faza pe regiune a concursu siderurgie din Hunedoara, Io* aduse pe scenă de îdv. Rudacf muzicale participante la faza străzile Fraternitatea şi înfrăţi
lui formaţiilor muzicale sindi sif Varga din Petroşani şi alţii. Aurel de la mina Ghelar, „Pot regională în felul următor: rea din Lupeni, au ales ca depu
cale (coruri, orchestre, fanfa tat în circumscripţia nr. 38, pe
re, solişti instrumentişti şi vo Muit mai bine poate interpre puriu djn regiunea Hunedoara“ Pe locul I, corul minei Ani tovarăşa Aurelia Szavracsek,
cali), ce s-a desfăşurat dumini noasa ; fanfara minei Lupeni; Alegerea lor a fost bună. Depu
ca trecută ta clubul C.F.R. din ta artistul amator ceea ce simte executat de taraful I. C. S. H„ orchestra de balalaici din Deva; tata şe întîlneşte deseori cu ce
Simeria, a cqnstituit un bun soliştii instrumentişti Rudaci A- tăţenii, le ascultă părerile şi re
prilej a afirmării măiestriei ar şi trăieşte el în viaţa noastră „Două învîrtite“ din regiune cu (cimpoi)., Pereny Romulus (fe zolvă propunerile lor cu multă
tistice a artiştilor amatori, par de azi decît să interpreteze lu lese şi prelucrate de tov. Vulcu răstrău), Castineanu Mircea grijă. Aşa s-a întîmplat şi zile
ticipanţi la cel de-al IV-lea con crări grele, în mod mecanic şi Cornel, „Hora şi Sîrba din re (banjou)., Pleian Ioan (clari le trecute, cînd profitînd de pu
neconvingător. Dacă dirijorul giune“ prelucrate pentru fanfa net)1; soliştii vooali: Csibi Su- ţin timp liber, cetăţenii din cir
cura. orchestrei combinatului ar fi ţi ră de tov. Bugaru de la C.F.R. sana ; trio vocal (Băcăipn Ana, cumscripţia nr. 38 s-au adunat
nut cont de îndrumările date de Simeria şi altele. Nica Margareta, ZÎaschi Viori şă se sfătuiască cu deputata
Comişjg regională de con comisia raională de concurs ca) şj duetul vocal (Gilcă M. Szavracsek şi să rezolve împre
curs, analizîpd felul cum s-a Formative muzicale şl soliş şi Sicht)'. ună cîteva ?róbleme de ordin
prezentat fiecare cerc artistic, pentru îmbunătăţirea repertoriu tii care au prezentat asemenea gospodăresc.
activitatea depusă în perioada Pe locul II, corul C.F.R. Si-
concursului, orientarea în ale lui, n-ar fi ajuns şă execute bu bucăţi, UU fost mult apreciate meria, corul şi orchestra Combi Ca întotdeauna, deputata nu
gerea şi alcătuirea repertoriu de spectatori şi s-ap convins că natului siderurgic din Hunedoa ş-a lăsat aşteptată. La ora fixa
lui cit şi celelalte criterii stabi căţi grele, peste posibilităţile de asemenea bucăţi au darul de a ra, fanfia.pa din Şimerîa. tă, ea era deja în mijlocul ale
lite de regulamentul de con gătorilor.
curs, a scos la iveală realiză interpretare ale artiştilor ama contribui la ridicarea nivelului Pe locul III, corul uzinei „Vic
rile obţinute cît şi lipsurile ce artistic al programelor. toria“ Călan, al sindicatului în- — Noroc bun, tovarăşi!
se mai manifestă în munca ar tori, eu o frazare făcută numai — Norom i-au răspuns alegă-
tistică de amatori. văţămipt din Alba, 4î clubului
pentru a se obţine efecte so Apoi, după o clipă de tăcere,
In problema repertoriului ca din Cugir, fanfara fabricii „1 sfatul alegatorilor a început. Mai
re este baza ideologică a în nore. !-1 întîi, deputata le-a vorbit despre
tregii activităţi artistice de a- Acelaşi lucru s-a întîmplaf "şi In aprecierea făcută de comi Mai“ din Petreşti, taraful I.C.S. cîteva treburi gospodăreşti care
matori, s-a constatat că majo cu soliştii care au prezentat sia regională de concurs, s-a
ritatea formaţiilor artistice şi Hunedoara şi numeroşi solişti trebuie rezolvate, şi cum crede
soliştii, s-au orientat în mod muzică grea şi care au inter ţinut seamă de asemenea de ac ea că se poate porni la lucru.
just, alegînd cîntece de masă, vooali şi instrumentişti. După aceea, le-a spus că pentru
cîntece de bucurie şi djn fol pretat în mod mecanic bucăţile tivitatea obştească desfăşurată rezolvarea acestor probleme, es
clorul Iqcal, oare reflectă lupta Realizările şi lipsurile scoase te necesar sprijinul tuturor lo
şi munca poporului nostru pen respective, dîndu-Je o nuanţare, de formaţiile artistice în peri cuitorilor :
tru construirea societăţii socia la iveală de faza pe regiune a
liste, dragostea de partid şi pa frazare şi intonaţie necorespun oada concursului, de felul cum —Aşa cum ne'-am sprijinit şi In cel de-al Vl-lea cincinal al U.R.S.S. va intra în funcţiune capa
trie, prietenia şi lupta popoare concursului, trebuie să mobili citatea de producţie din fondul construcţiilor capitale de fontă de
zătoare. acestea prin ieşirile avute în în în alte acţiuni întreprinse de 16.800.000 tone. In fo to : noul şi putgndc!U cuptor fyîartin nr. 3 al uzi
lor pentru pace. zeze şi mai mult organele sin noi, aşa va trebui să ne spriji nei metalurgice din Voroşilpv (bazi pul Dopefului).
Astfel, corul minei Aninoasa Demine de lăudat sînt formaţiile treprinderi şl la sate, au contri nim şi pe mai departe, a înche
dicale şi de U.Ţ.M. pentru îm iat Szavracsek Aurelia.
a interpretat cu mult simţ ar muzicale oare au muncit şi au buit la ,educarea maselor, la
tistic „Cîntaţi minieri“ şi „Pu- bunătăţirea muncii artistice de Cetăţenii, s-au bucurat mult
ne-oi dorul în cărbune“ de P. adus în scenă bogăţia folcloru- propagarea politicii partidului de vorbele deputatei lor. De a-
Croiforu, cîntece mobilizatoare amatori din sindicate. ceea, şi discuţiile au fost vii.
pentru oamenii muncii de a da lui regiunii noastre cît şi crea şi guvernului nostru. Care mai de care, se întreceau
patriei tot mai mult cărbune. STOICA CORNEL eu propuneri şi cu angaîamente
De asemenea, a prezentat cînte ţiile muzicale ale colectivelor Pe baza criteriilor stabilite de N. CAZAN că vor fi primii la înfăptuirea FOILETON
ce din folclorul local ca „Rîu- lor. ,
reana“ şj ajtele. Corurile de la de creaţie de pe lingă comite regulament, repertoriu, interpre
sindicatuj muncitorilor din în- Minerul loan Tigureanu, frun
văţămînt Alba-Iulia, C.F.R. Si- tele de întreprindere. Aşa sînt tare, activitate obştească, ţinu taş în întrecere la mina Lupeni, O scenă în urma unei scenete,
meria, Clubul Cugir, uzina a propus oa deputata să-j spri un prolog ş i , . , un epilog
de pildă cîntecele de cimpoi tă, prezentare'' scenică, comisia jine pe locuitori la curăţirea ce
„Victoria“ Călan, au adus pe lor două străzi de gunoi Şi ce
scenă cîntece legate de viaţa „Doina“ şi „Brîul pădurenesc“ regională a clasificat formaţiile nuşă. Tot el, a arătat că scările’
şi lupta poporului nostru pentru ce urcă spre cartierul lor, sînt
plan, transformarea socialistă Cum putem obţine două recolte distruse şi e necesar să fie repa Scena se petrece la Spita neta ăia a voastră! Ai gă-
a agriculturii, pentru pace, ca: de cartofi pe an rate, lul unificat Brad. Decor de şit ocazia să mă defăimezi ?l
„Sub al păcii stindard“ de Cbi- vară: soare, arbori bogaţi in Ui arăt eu ţie I...
rescu, „Noi te cîntăm tinereţe“ O metodă de cultură, prin ca lor. Cu 100 litri de soluţie, se caz de secetă după ce ş-a irigat. Au mal vorbit apoi Marghit verdeaţă, clădirile spitalului
da G. Klein, „Jn gospodărie“ re se pot obţine două recolte de pot trata 800-1.000 kg cartofi. Este birje ca aceşti cartofi să Marton, Boko. Simón. Gospodi strălucind în bălaia razelor Dr. TEODORESCU: (mai
de M. Neagu şi altele. oartoii în cursul aceluiaşi an şi fie plantaţi numai în terenuri na Ruxanda Drulea, a ridicat o de soare. mult ironic decît înfuriat) Ce
care trebuie să fie extinsă în re Cartofii mai mari se taie în care se pot iriga la nevoie. chestiune personală- Ea a cerut ai să-mi arăţi, mă..,
Prezentarea de către coful giunea noastră, este metoda bucăţi de-a lungul lor, nu de-a ajutorul deputatei pentru înscrie Personaje principale:
Combinatului siderurgic din plantării de vară cu tubercul) latul. Soiurile de cartofi cu coajă rea fiului său care a împlinit Dr. Septimiu Gîrlea Dr. GÎRLEA : — Cum ?...
Hunedoara a unor cîntece ale noi recoltaţi din plantaţiile de galbenă sau albă cum s în t: 14 ani, la o şcoală de meserii. Dr. Alexandru Teodorescu, Ce-ai spus ?... îndrăzneşti tu.
clasicilor muzicii universale ca: primăvară. După ce cartofii au fost se Friihbate, Galbeni timpurii, Vio Deputata a notat şi această pro medici, surori, moaşe, bol un... Nai... (şi trosc, pleosc,
„Valurile Amurului“ de Soco- lecţionaţi şi pregătiţi în modul la şi Maihonig încolţesc mai bi blemă, înfrucît nu-j sînt Indife navi etc. îi dă două palme zdravene)
lov, „Nabucodonosor” de Verdi, Plantarea de vară cu tuberculi arătat mai sus, se cufundă în ne. Cele cu coaja roză ca : Roz rente nici chestiunile personale
„Estudiantina“ de Waldteufe],. noi este un mijloc preţios de în soluţie unde se ţin 30-120 minu de vară, Săpunari şi Giilbaba ale alegătorilor ei. PRQLQG Dr. TEODORESCU: (sur
este un lucru pozitiv. Faptul mulţire rapidă a soiurilor valo te. Apoi se aşează la un loc um încolţesc mai greu. Din soiurile prins pe neaşteptate, dar de
ipsă că depăşesc ca proporţie roase. Prin ea, avem posibilita brit pe rogojini, saci sau pre menţionate, cel mai greu încol Alţi cetăţeni, au propus să .se Acţiunea pe urmează, a fost loc nepregătit) — Mama ta
cîntecele de masă şi ^populare tea să obţinem două recolte de late care au fost îmbibate în ţeşte soiul Giilbaba. îmbunătăţească iluminatul elec pregătită mai de mult — de de... dai in mine ?! Na !... şi.
pe teme actuale care să reflecte mare valoare ca sămînţă, de prealabil cu aceeaşi soluţie. Se tric pe cele două străzi, promi- mpi bine efe un an — cînd pe rînd, cîte un picior i se
viaţa noastră, aceasta este o lip oarece tuberculii formaţi în zi* acoperă cu rogojini sau saci şi Dacă nu avem posibilitate să ţînd totodată că vor sprijini cu cele două personaje au în avîntq cu nădejde în unele
să de orientare a dirijorului, lele mai reci din timpul toam se lasă la sudaţie timp de 12— plantăm cartofii în ogor negru, căldură această acţiune. ceput (bineînţeles fiecare cu
tov. Boris'/ d t şi a comitetului nei nu au colţii îmbătrîniţi aşa 24 ore, după care se stratifică îi vom planta în grădini după tabăra lui) să se !!inie, şă părţi ale trupului adversarii- (
de întreprindere care nu l-a în cum se întîmplă cu cei plantaţi pe vetre (straturi) anume făcu recoltarea legumelor timpurii. Tot timpul cît cetăţenii au creeze discordii, iniţiator fi lui. Ami/idoi se încleştează
primăvara. te pe un loc mai ridicat şi ferit Cu zece zile înainte de planta vorbit, deputata Aurelia Sza ind dr. Teodorescu, şl, nu se şţie ce-ar mai fi
drumat la timp. de băltirea apei. Vetrele trebuie re, se ară pămîntul la 15-18 cm vracsek, şi-a făeut însemnări în ieşit, dar În scenă apar mai
Acest lucru s-a manifestat şi Pentru, a putea efectua a do să fie late de 1,5 m, şi lungi de adîncime, se grăpează, apoi se tr-un carneţel. La urmă, ea a In căutarea unui prilej de mulţi oameni cqre-i des-
ua plantare, se recoltează car 10-12 m. Peste pămîntul săpat fac biloanele şi canalele nece vorbit din nou : a-l ,,aranja" cu orice preţ pe oart...-
la alte formaţii muzicale. Or tofii de la tufele de cartofi cele şi nivelat se aşează un strat de sare irigării. Se irigă terenul ca dr. Gîrlea, găseşte o scenetă
chestra combinatului a prezen- mai productive pînă cel mai tîr- nisip de cca. 10 cm. care se udă să aibă suficientă umezeală şi se — Mă bucur din inimă, că dintr-o revistă în care se o- EPILOG
ţaţ bucăţi cum sînt: „Simfonia ziu la 25 iunie. Cu şapte zile bine cu apă rece. plantează dimineaţa pentru a fe îmnreună, găsim calea să gos glindesc o serie de fapte ne
39 în mi bemol 'major” de Mo înainte de recoltare, cultura se ri colţii cartofilor de ofilire. podărim tot mai bine .circums gative, asemănătoare celor Efectul scenei a fost mare :
zart, „Vals fantezie“ de Glinca udă. Acest lucru intensifică creş După ce cartofii au stat la cripţia noastră. Eu am notat tof din spital şi carp în mare perşonajele s-au făcut de ns
jar orchestra de balalaici din terea şi formarea tuberculilor. sudaţie, se stratifică, dimineaţa, In cazul că nu avem posibi ce s-a propus. Mă voi duce la măsură i se potrivpsc şi lui. în fa(a multor spectatori, „ar
Deva a prezentat „Moment mu cu partea tăiată în nisip, în aşa litate să irigăm întreaga supra comitetul executiv... Minunat prilej. Piesa este monia" în cadrul spitalului
zical“ de Schubert, „Uvertura“ Recoltarea trebuie făcută nm fel ca partea cu coaîa şi ochi, să faţă, se pot uda nurpai cuibu „adaptată" (grosolan şi fără ş-a accentuat, A urmat apoi
de Stoltz şi altele. Dacă ma mai în tjmpal dimineţii, iar car rămînă puţin în afară. Peste ei rile de cartofi, apoi se acoperă Se înserase cînd sfatul ale aprobarea autorului), de doc o şedinţă fulger a conducerii
tofii recoltaţi se vor transporta se aşează un strat de paie nemu cu un strat de paie ori frunze gătorilor din circumscripţia 38 torul Teodorescu, situaţiei ce-i
joritatea soliştilor vocali şi in într-un loc umbrit şi se vor tra cegăite şi lipsite de pleavă de de 4-5 cm. grosime. Irigatul sau a luat sfîrşit. Ei au plecat spre convenea. şi cu medicul şef de raion, în
strumentişti au ştiut să se ori ta cu soluţie de thiouree în con cca. 5 cm. grosime, apoi se udă udatul se face odată la săptămî- casele lor, convinşi că treburile cadru restrîns, fără partici
enteze bine alegînd cîntece lo centraţie de l-3°/o. Imediat du cu cca. 10 litri apă la m.p., în nă. In timpul îinbobocirii este gospodăreşti pe care le-au pro Şi astfel, apare ca perso parea organelor de partid, de
cale, cîntece populare romîneştj, pă recoltare, cartofii trebuie puşi aşa fel ca stratul inferior de bine să se ude ceva mai des, din pus, se vor rezolva. Activitatea naj principal în „scenetă", care, au gîndit ei, nu şe sim
maghiare şi _sovietice, au fost la un loc umbrit pentru a nu fi paie să r|m înă umed în perma 5 în 5 zile. Lucrările de întreţi deputatei Aurelia Szavracsek, le numai dr. Girlea. Spectacolul ţea nevoia.
unii care au căzut pe panta de în bătaia razelor de soare. Dacă nenţă. nere sînt cele obişnuite culturii este prima garanţie şi cea mai se dă. Cu aceasta, s-a născut
a prezenta numai muzică grea, se pun la soare, pierd din umi de cartofi, cu excepţia ca toam preţioasă. şi a murit şi echipa artistică. Hotârlrea I o sancţiune
cum a fost de exemplu tovară ditate, li se îngroaşe coaja şi se In caz că sînt ploi, paiele se na să fie feriţi de brumele tim drastică doctorului Gîrlea, iar
şul N. Scărlătoiu şi Constantin întăresc. ridică seara, iar dimineaţa se a- purii cu ajutorul fumului în LUCREŢIA RUSU S CENA l-a Şl doctorului Teodorescu... con
Tismănaru de la sindicatul sa şează din nou înainte de răsă cursul nopţii. In acest scop se corespondentă doleanţe.
nitar din Petroşani, Ferdinand Thioureea se dizolvă în apa ritul soarelui. aşează grămezi de paie din 10 SPERĂM, ULTsMA
Studnişca, C. Pedimonte şi V. pregătită dinainte. Concentraţia în 10 metri în partea din care Rezultatul unei Săracul, atît 'de nevinovat!
Biscăreanu de la Combinatul maximă care şe poate folosi este Cartofii încep să încolţească bate vîntul. Recoltarea se face revizii obşteşti Dr. GÎRLEA : (înfuriat, cu Cei cu judecata sănătoasă
de 3 kg. thiouree la 100 litri la cca. 7 zile de la stratificare. imediat după ce brumele au dis ochii scăpărînd de minie, că însă, gîndesc că amîndoi
apă. Nu se recomandă o con Cînd colţii sînt bine formaţi şi trus vrejii cartofilor. In vederea îmbunătăţirii con tre dr. Teodorescu) — Te-ai deopotrivă, apar în aceeaşi
centraţie mai mare deoarece au 1-2 cm, cartofii se plantează diţiilor de muncă şi a tehnicii apucat să mă critici in sce lumină bătătoare la ochi. Ur
poate duce la distrugerea ochi în cîmp într-un teren lipsit de 3 j m m m log. N. CINDEA securităţii, a condiţiilor de lo mează... sfîrşitul. acestei po
buruieni, după o ploaie sau în cuit şi sanitare, C.C. al Sindica veşti.-.
, p R. ŞERB AN
CARNET JURIDIC
Prins cu mîna în buzunarul alhiia
Nu puţini au fost cetăţenii ca mîna în buzunarul altuia încer-
re, călătorind pe traseul C.F.R. cînd să sustragă suma de 1.000
Teiuş-Cluj, s-au pomenit cu bu
zunarele „uşurate“ de diferite lei şi a ajuns în faţa Tribunalu
lui popular raional Alba-Iulia,
tului muncitorilor minieri şi sume de bani sau obiecte. De care în numele poporului, l-a lip
tiţie să tindă Ia concordanţa Ministerul Minelor au organizat această „meserie“ se ţinea Du sit pe urî an de zile de plăcerea
La începutul acestei luni au Pentru continua întărire deplină între faptele realităţii şi o acţiune de revizie obştească mitru Hegheduş din Teiuş îm de a mai practica această „me
Intrat în vigoare prevederile le a actele lor, cu privire la vinovă la întreprinderea Certej-Săcă- preună cu Floarea Faur, o com serie“ şi sperăm că l-a lecuit
gii pentru modificarea Codului ţia sau nevinovăţia celor impli rîmb, revizie care a dat rezul plice a sa. Cît s-au ocupat cu p'entru totdeauna. De asemenea,
de procedură penală, adoptată caţi în cauzele penale. întărirea tate bune. aceasta, nu se ştie, însă_ într-o
cu unanimitate de voturi în ul simţului de răspundere -este o zi, Hegheduş a fost prins cu Floiarea Faur ia fost condamnală
tima sesiune a Marii Adunări Procesul penal este pornit nu crările şi maîerialele de urmărire datorie a tuturor organelor că La această acţiune, care s-a Ia 3 luni închisoare.
Naţionale a R.P.R. Dispoziţiile mai în cazul în care există su rora le revine înalta misiune de desfăşurat în perioada 5 apri
ficiente date că s-a săvîrşit o penală, întrebîndu-1 apoi dacă asigurare şi întărire a legalită lie—28 mai a.c„ au participat Unde duce befia
acestei legi sînt de o importan infracţiune. In acest caz, orga are de formulat cereri noi pen aproape toţi muncitorii, ingine
ţă deosebită pentru statul nos nele de urmărire penală sînt o- tru completarea cercetării sau ţii. Lucrătorii din cadrul acestor rii, tehnicienii şi funcţionarii a- La cooperativa din satul Ga serie de acte de fndiganism la'
tru. Ele răspund sarcinii tra bligate să stabilească în mod anchetei penale, sau dacă are importante sectoare ale apara cestei întreprinderi. laţi, raionul Alba, trăsese bin$ adresa oamenilor şi a societăţii.
sate de Congresul al Il-lea al complet atît faptele şi împreju 'de făcut declaraţii noi în cauză. tului nostru de stat trebuie să la măsea numitul Gheorgbe Teo
P.M.R. care a cerut întărirea rările care pot duce la confir fie oameni bine calificaţi, cu o Cu acest prilej s-au făcut 1519 dorescu din Teiuş. Şi cum bău Tribunalul popular raional Ai-
continuă a legalităţii noastre marea învinuirii cît şi pe cele Urmărirea penală trebuie să bună pregătire profesională şi propuneri, din care 1195 vor fi tura îti întunecă întotdeauna ba-Iulia, î-a condamnat pentru
populare. care pot duce la înlăturarea ei. fie făcută temeinic şi la timp, cu o bogată cultură, care să cu mintea, numitul s-a dedat la q aceasta1 la 3 luni închisoare co-
fără nici o tărăgănare. Cu cît noască bine principiile funda realizate de întreprindere pe recţibnala.
Normele noi care au fost fi In vechea legislaţie burghe- fapta va fi cercetată mai tîrziu, baza unui ?lan de măsuri în
xate de legea astăzi în vigoa cu atît va fi mai greu de strîns cursul acestui an, 215 propuneri
re şi traducerea lor în viaţă, in
desfăşurarea procesului penal, zo-moşierească momentul în dovezile, iar pe de altă parte, cu mentale ale politicii statului au fost înaintate secţiei co Cînd iei ce nu-i al tău
vor avea o mare influenţă pen care se pornea procesul penal cît va ajunge mai tîrziu la ju nostru democrat-popular şi pro merciale a Sfatului popular raio
nal flia, iar 109 comisiei cen
tru sporirea şi întărirea garan era astfel reglementat, incit or decată, cu atît va fi mai mic e- blemele multilaterale ale vieţii, trale din minister. Inîrînd într-un magazin ali Alba-Iulia, a căuta! să facă un
ţiilor procesuale, ceea ce con ganele de represiune aveau mi fectul educativ al pedepsei. In care să nu dezorganizeze mun mentar din Alba-Iulia, Vasjle bine unui cunoscut al său. Eu
nă liberă în acţiunile de repri mod foarte judicios durata cer ca prin deranjarea şi scoaterea Printre propunerile maf Im Tapolinschi, profjtînd de neaten gen Pîrcălab, găzduindu-l pen
stituie una din trăsăturile de mare a celor ce muncesc, puţind cetării penale a fost determinată portante introduse în planul în ţia gestionarului care era aglo tru o noapte în locuinţa sa.
bază ale dreptului socialist. merat, a încercat să sustragă
manevra fără nici un control de legiuitor la o lună, iar aceea din producţie a unor oameni ce treprinderii pe 1956 s în t/in tr o Drept recunoştinţă, Pîrcălab i-a'
Conform acestor norme au fost cercetarea sau ancheta penală a anchetei la două luni, cu po nu au nici o vină, şi care tre ducerea perforajulul umeid; pro mărfuri din magazin. Prins a- furat un ceas de buzunar şi a
instituite garanţii temeinice curarea şi dotarea oirizoantelor supra faptului şi judecat de Tri
pentru lămurirea documentată împotriva oamenilor muncii, a sibilitatea în cazuri excepţio buie să vegheze în acelaşi timp, cu perforatoare; montarea unei bunalul popular raional, numitul dispărut. Organele miliţiei l-au
şi clară a faptelor săvîrşite de elementelor progresiste. nale, de prelungire a duratei ca nici un duşman al poporului maşini de extracţie Ia puţul nou a fost condamnat Ia 1 an închi dibuit şi l-au aduş în faţa tribu
cei învinuiţi, pentru stabilirea de către organele competente nostru, nici unul din cei ce frî- etc. ** !-)1 soare cofecţională, . nalului popular .care l-a con
adevărului obiectiv, astfel Incit La începutul cercetărilor, or de supraveghere ale Procura nează construcţia socialistă în damnat Ia 6 luni închisoare co-
nici un vinovat de săvîrşirea u- ganul de urmărire penală este Dlnffe propunerile acceptate ? recţională şi 1.000 lei despăgu
nei fapte penale să nu scape de obligat să comunice învinuitului biri civile.
răspundere şi în acelaşi timp Coouitorul Viasile Sandu din
faptele ce sînt reţinute împot turii R.P.R. câlcind legile statului nostru, să de comisia centrală din minis
nici o persoană nevinovată să
riva lui şi apoi să-l asculte; de In baza noilor dispoziţii le nu rămînă nepedepsit. ter céle mal importante sînt ^ur
nu fie trasă la răspundere pe
nală pe nedrept. Prin normele asemenea el este obligat să în gale, toate garanţiile cu privire Respectarea legilor puterii mă toa rele : conşlrulfea unui dis Grădină de vară în Orăştie
juridice actuale, caracteristice trebe pe învinuit nu numai asu la libertatea personală a celor populare reprezintă întărirea
statelor socialiste, este întărit pra faptelor ce alcătuesc con puşi sub urmărire penală sînt continuă a orînduirii de stat de- pensar medical.? construirea u-
dreptul de apărare a învinuitu ţinutul învinuirii, ci şi asupra nei bai m uncitoreşti; construi
lui şi se garantează libertatea rea unui club’ ş) a 2 blocuri
personală a cetăţenilor împot probelor pe care învinuitul în strict reglementate conform mocrat-populare şi apărarea muncitoreşti ? Introducerea apei Zilele trecute, ia restaurantul care seară muzică popufajă ro-
riva oricărei măsuri arbitrare cooperativei „Filimon Sîrbu” mînească şi străină, muzică u-'
din partea vreunui organ de ţelege să le propună în favoa prevederilor Constituţiei R.P.R. consecventă şi fermă a dreptu potabile Ia locurile de muncă, din Orăştie s-a deschis o gră
cercetare sau ancHetă peţiajă, dină de vară. Consumatorii gă şoară şi de dans.
rea sa. După ce organul de ur Aplicarea în activitatea pro rilor şi intereselor legale ale ce etc. sesc aici gustări reci şi calde, Deschiderea acestei grădini, ă
mărire perjală a strîns toate cesuală penală a cerinţei de a tăţenilor, care-şi sporesc efor Aceste lucrări, în valoare dé bere, iiar seara friptură la gră
probele necesare pentru lămu 3.150.000 lei, au fost trecute în tar. O orchestră execută în fie constituit o supriză plăcută pen
rirea complota a faptelor, el este descoperi adevărul obiectiv, im turile pentru realizarea con planul de investiţii pe anul 1957. tru toţi locaiinrii oraşului.
dator să cheme din nou pe în pune organelor de urmărire pe strucţiei socialiste în patria
.....- JOS AN IOAN ANDRONIC MIHAILĂ'
vinuit şi să-i prezinte toate lu nală, de proejiratură şi, de )us- noastră. corespondent
I, corespondent