Page 23 - 1956-06

Nr. 596
Pentru generalizarea metode­
lor cu ajutorul cărora poate fi
sporită producţia de oţel, la
Hunedoara a avut loc în zilele
de 15 şi 16 iunie a.c., schimbul
d.e experienţă al oţelarilor frun­
taşi din întreaga tară. Consfă­
tuirea a fost organizată de Mi­
nisterul industrie} metalurgice
şi construcţiilor cfe maşini şi de
C.C. al sindicatului muncitori­
lor din industria,metalurgie^ şi
Fiecare schimb, cel puţin 6 0 0 şarje rapide anual
In 1955, producţia de oţel a
cuptoarelor Siemens-Martin de
la .Combinatul siderurgic hune-
dorean, n-a ptins prevederile
planului. Oţelarii au rămas da­
tori tării, 4-00.0 tone . metal, ne-
realizîndu-şi integral nici soi-
timentele planificate.
La şfîrşitul lunii februarie a
acestui an, colectivul oţelăriei
¦a prelucrat Documentele celui
de-al doilea Congres al parti­
dului şi a analizat posibilităţile
cp ar permite redresarea ritmu­
lui producţiei. Chibzuind asu­
pra surselor interne reale, schim­
bul prim maistrului oţelar Gogu
Josan a propus atunci obiecti­
vul concret al întrecerii la oţe­
lărie : 600 şarje rapide anual
pe schimb.
Lp prima consfătuire pe ţară
a oţelarilor, Iniţiatorul întrece­
rii a vorbit cu- căldură despre
acest 1perii; despre ceea ce s-a
făcut şi cp se va mai face.
Schimbul nostru — şi-a spus
cuvîntul Gogu Josan — a în­
ceput cu organizarea muncii pe
platforma de încărcare şi în ha­
la de tprnare. Oamenii au stu­
diat formele concrete de repar­
tizare a operaţiunilor tehnolo­
gice, potrivit indicaţiilor meto­
delor sovjet.ice Matujineţ, Pri-
vplov şi Panfilpv. S-a acordat
o deosebită atenţie calificării
topitorilor, ridicării nivelului lor
profesional.
In scopul valorificării resur­
selor interne aie producţiei şi
pentru a veni în sprijinul iniţia­
tivei pornită, tehnicienii şi in­
ginerii secţiei au făcut modifi­
carea celulelor de aer şi au in­
trodus noile tipuri de injectoare
eu păcură.
începutul n-a fost uşor. Unii
topitori şi chiar maiştri se în­
doiala de reuşita încercărilor şi
Măsuri concrete şi sprijin calificat
Ip cadruj schimbului de ex­
perienţă, inginerul Mircea Po-
pescu a prezentat referatul o-
gliUdind măsura în care con­
ducerea secţiei qţelărie sprijină
.iniţiativa „pentru 600 şarje ra­
pide anual pe schimb“ şi îmbu­
nătăţirile aduse agregatelor,
producătoare de oţel.
In oţelărie, a arătat ingine­
rul Popescu, mai mult ca în
pricare ramură, maistrul are ro­
lul de apărător a| calităţii. Viei
o şarjă nu se evacuează fără ca
el şă fie prezent ]a desoxidare,
njei o încărcătură nu poate fi
dozată fără sprijinul acestuia.
Mult timp, maiştrii oţelăriei
s-au ocupat unilateral de acti-
vjtalea echipelor de la cuploare.
Ap fost favorizate vizibil anu­
mite agregate şi nu s-a pus ba­
ză pe ajutorarea întregului .co­
lectiv, în februarie, cînd a în­
ceput iniţiativa, la colţul roşu
al secţiei au avpt Joc imai multe
întîlnjri între oţelari, tehnicieni
şi ingineri. Oamenii au arăta!
aci că iniţiativa schimbului con­
dus de prim maistrul Josan
Gogu, face parte integrantă din
însăşi planul secţiei şi că ea
trebuie sprijinită pe toate căile.
S-a trecut la o nouă repartizare
a tehnicienilor şi s-ap stabilit
sarcinile corespunzătoare pentru
fiecare loc de muncă.
In secţie s-a înrădăcinat în­
cetul cu încetul, convingerea că
maiştrii trebuie să sprijine deo­
potrivă toate echipele, că crea­
rea de vîrfuri cu succese răsu­
nătoare dar izolate, nu rezolvă
totul. Atraşi pentru a participa
colectiv la muncă în întreaga
secţie, tehnicienii şi inginerii se
preocupă de îmbunătăţirea ne­
contenită a tehnicii, de perfec­
ţionarea agregatelor şi aparatu­
rii auxiliare.
La ajustarea cuptoarelor —
chiar în timpul elaborării şarjei
precedente, — a fost introdusă
maşina de aruncat dolonntă pe
principiul benzii. Introducerea
acesteia a scurtat timpul repa­
raţiei, uşurînd considerabil e-
fortul fizic. In momentul de îaţâ
se găseşte în construcţie un alt
dispozitiv pe bază de aer com­
primat, care va trebui să elimi­
ne munca manuală cea mai grea
operaţie de la cuptoare — ajus­
tarea.
Conducerea secţiei, prin teh­
nicienii ce lucrează permanent
ţa cuptoare, urmăreşte operativ
productivitatea agregatelor şi
execută — pe baza constatărilor
— modificări constructive, ter-
înotehniee, schimbări în regimul
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
mijloc pentru sporirea producţiei de
— Prim a consfătuire pe fără a ofelarilor fruntaşi
construcţiilor de maşini, în co­ al C.S.H. şi activişti ai orga­ Se presupune că presiunea mare gure funcţionarea cu depresiuni parte — a arătat Inginerul Po­ la consfătuirea pe ţară
laborare cu ziarul „Munca". nizaţiilor de partid. de lucru în spaţiul de elaborare reduse la coş. pescu — perfecţionarea tehnicii a oţelarilor
Au fost de faţă tovarăşii Ste- a cuptorului nr. 4, ar fi deter­
In cursul dimineţii de vineri, minată de aerul fals pe care In perfecţionarea utilajelor şi existente şi îmbunătăţirea teh­
lian Moraru, vicepreşedinte al delegaţii Ja consfătuire au vizi­ coşul îl primeşte prin crăpătu­ agregatelor, în introducerea teh- nologiei de fabricare a oţeluUii.
C.C. al sindicatului muncitorilor tat secţiile combinatului hune- rile sale. In orice caz, pentru a nicei noi, moderne, prim mais­ Conducerea secţiei este hotăbîtă
din industria metalurgică şi dorean, interesîndu-se îndea­ se restabili regimul normal dc trul Nicolae Munteanu, ingine­ să sprijine din răsputeri iniţia­
construcţiilor de maşini, Ale­ proape de condiţiile ţehnico-or- lucru al cuptorului (şi această rul Gheorghe Niţă, maistrul Pe­ tiva pornită, asigurînd cele ne­
xandru Ivancenco locţiitor al mi­ ganizatori.ee ale procesului de necesitate e valabilă şi pentru tru Coicea şi mulţi alţii, depun cesare efortului în elaborarea
nistrului industriei metalurgice producţie. In aceiaşi zi au fost nr. 2 şi 5)', trebuie să se asi­ străduinţe deosebite. de către fiecare schimb a 600
şi construcţiilor de m.aşjni, Ni­ prezentate participanţilor la şarje rapide anual, _ 1 ¦
colae Cătană, director general schimbul de experienţă, trei re­ Vom continua şi pe mai de­
ferate şi au început discuţiile pe
marginea acestora. Contribufia comitetului de întreprindere
Iniţiativa pornită în februa­ elaborarea şarjelor rapide“ şi larilor. A fost organizat un con­
rie de către schimbul prim mai­ „Calitatea oţelului”. Alte lecţii curs de perfecţionări tehnice şi
nu puneau umărul eu toată nă­ pragurilor false, a rinei şi de li­ strului Gogu Josan, s-a bucu­ asemănătoare au fost predate de inovaţii, ale cărui obiective
rat de atenţia deplină a comite­ colectivului secţiei de către în­ s-au afişat în toate secţiile.
dejdea la înlăturarea vechilor pirea stîlpijor cu materialul din săşi oţelarii .şi maiştrii fruntaşi
tului de întreprindere de la care şi-au împărtăşit experien­ Comitetul de secţie al oţelă­
lipsuri. Dar, majoritatea colec- timp pregătit Stabilirea momen­ Combinatul siderurgic Hune­ ţa acumulată tovarăşilor lor. riei, la îndemnul comitetului de
doara. In cadrul consfătuirii pe Ştefan Tripşa, bunăoară, a vor­ întreprindere, a organizat între­
tiviiim era de partea noastră, tului potrivit pentru introduce­ ţară, Aurel Tegara, secretarul ceri între schimburi şi echipe,
comitetului de întreprindere, a bit despre repararea cuptoare­ atît ha cuptoare cît şi în hala de
ne sprijinea. Schimburile maiş­ rea fontei lichide, prezintă o deo­ arătat că întreaga activitate me­ lor, Vaier Lăbuneţ a explicat turnare. Printr-un grafic opera­
nită să sprijine străduinţele o- cum se execută corect încărca­ tiv se urmăreşte pe schimburi
trilor Nicolae Munteanu şi Ti- sebită importanţă şi impune ca ţelarilor pentru sporirea numă­ rea materialelor, Gogu Josan a numărul şarjelor rapide elabo­
rului de şarje rapide, s-a des­ insistat asupra topirii, iar Tibe- rate, iar la gazeta de ptretie a
beriu Sirca au hotărît la scurt pceastă. operaţiune să se exe­ făşurat pe baza unui plan cu- riu Sirca s-a ocupat de afînarea secţiei se publică rezultatele qb-
prinzînd măsuri concrete. şi dezoxidarea şarjei.
timp după aceia să ne urmeze cute numai cînd încărcătura me- ţinute. Comitetul de întreprin­
Pentru început, aplicarea pla­ Comitetul de întreprindere s-a dere analizează lunar munca 'co­
exemplul- fn sprijinul nostru au - /.alica este suficient de caldă. nului de măsuri a realizat ins­ îngrijit ca lucrarea lui Panfilov
„Şarjele rapide“ să fie împărţi­ mitetului de secţie şi frase/ază
venit apoi furnajiştii, muncito­ In faza de topire cuptoarele truirea muncitorilor .şi teh­ tă colectivului oţelăriei, iar cei sarcini corespunzătoare situaţiei
nicienilor secţiei oţelărie, în mai iscusiţi oţelari să facă de­ existente la oţelărie. Deod&bită
rii de la transporturi, cei de la Martin continuă să lucreze cu ceea ce priveşte elaborarea şar­ monstraţii practice de elabora­ atenţie se acordă schimbiirilor
jelor rapide. In acest scop au rea şarjelor rapide. de experienţă ce se organizează
fier vechi şi din hala de pregă­ pn regim termic ridicat, datori­ fost predate lecţii despre „Cup­ la colţul roşu al secţiei ş# îm­
torul Martin şi regimul lui“, Prin grupele sindicale din toa­ părtăşirii cunoştinţelor înafintafe
tire a Ijngoţi,erelor. tă îndeosebi conducerii focului „Controlul termotehnic“, „Teh­ te sectoarele combinatului, co­ prin conferinţe şi lecţii. Drept
nologia elaborării în cuptoare­ mitetul de întreprindere a che­ urmare a activităţii rodnifje des­
Din practica zilnică, oţelarii cu multă iscusinţă. De altfel pen­ le M artin“, „întreţinerea cup­ mat muncitorii, inginerii şi teh­ făşurată de comitetul de;' între-
toarelor Martin pentru a li se nicienii să sprijn.e iniţiativa por­ .prindere şi cel de secţie,, aproa­
s-au convins că sînt anumite o- tru scurtarea perioadei de to­ asigura o cît mai mare durabi­ nită şi să vină cu noi propuneri pe întreg personalul oţelăriei GOGU JOSAN,
litate“, „Organizarea muncii la menite a îmbunătăţi munca oţe- este antrenat în întrecene.
peraţiuni care suprapuse în pire, se obişnueşte a se agita prim maistru oţelar, şef
timp, permit să se cîştige minu­ baia de oţel, prin suflare de de schimb
te preţioase la fiecare operaţi­ aer.
une tehnologică. De fapt, lupta O caracteristică deosebită a
pentru scurtarea duratei de ela­ şarjei rapide — oare asigură şi
borare a şarjei începe odată cu evitarea rebutului — o consti-
încărcarea şi se sfîrşeşte abia
în momentul cînd întreaga în­ tue formarea zgurii. înainte oa
cărcătură a băii metalice a fost baia să fie complect topită, e
scursă în oala de turnare. necesar să s.e execute cerceta­
rea zgurji, astfel ca la topirea
Oţelarii fac încărcarea ime­ complectă să existe o zgură bi­ Despre ceea ce în viilor e necesar să se facă
diat după evacuarea şarjei pre­ ne formată şi o băie caldă. Bine­
cedente, nu însă înainte ca cup­ înţeles că evacuarea zgurei se Pe marginea celor trei refe­ ţii la schimbul de experienţă tat spre aprobarea ministerului
torul să fi fost ajustat cu dolo- fac,e încă în timpul topirii prin
mită calcinată. Introducerea ma­ adausuj de var şi bauxită, ope­ rate expuse, participanţii Ia de ha Hunedoara i-au acordat de resort, un plan quprînzînd
terialului în baia de topire se raţiunea fiind tot atît d,e impor­ prima consfătuire pe ţară a oţe­
larilor, au dezbătut măsurile ce
execută cu două macarale de tantă ca şi dozarea băii. trebuie luate în scopul sporirii deosebit interes, a fost mate­ următoarele măsuri te!hnico-or-
numărului de şarje rapide, strîns
şarjare pe o singură uşă, ast­ La schimbul de experienţă or­ legate de sarcinile ce revin co­ rialul refractar. ganizatorice: /
fel ca temperatura cuptorului ganizat pe ţară, tov. Josan Gogu lectivelor acestora.
să nu scadă. Supraveghind în­ a arătat participanţilor că da­ Tovarăşul Ştefan Torqk de la 1. Revizuirea şi cofnplectarea
torită unui asemenea sistem de Tovarăşul Dumitru Stăneseu, „Ceramica“ Baru-Mare, a vor­ instrucţiunilor tehnologice de e-
deaproape munca macaragişti- lucru, oţelarii au reuşit să ela­ direotorul tehnic !al C.S.H., a labonare a şarjelor pe faze, ţi-
lor pentru a aşeza încărcătura arătat, la consfătuire, că e ab­ bit tocmai despre acest lucru- nîndu-se searrm de condiţiile
solut necesar să se continue ri- Colectivul întreprinderii noastre, specifice fiecărei uzine.
metalică în mod uniform pe va- boreze 4-5 surie rapide pe zi şi dioarea nivelului profesional al a spus tovarăşul Torok, se stră­
tpa cuptorului, topitorii !au gri­ sa realizeze cei mai mari indici oţelarilor, pentru ca toate co­ duieşte să sprijine efectiv lupta 2. Introducerea |ia oţelarii a
jă ca uşile cuptoarelor să nu fie de utilizare pe m. p. vatră de lectivele cuptoarelor să cunoas­ siderurgiştilor hunedoreni pen­ sistemului de predare detailată
că în măsură corespunzătoare, tru mai mult oţel. Deşi nu dts' a şarjei în curs de 'elaborare că­
deschise mai mult decît timpul cuptor. In primăvara acestui an, tehnologia de exploatare. Con­ punem de utilaj modern, per­ tre schimbul urmăfor. NICOLAE MUNTEANU,
ducerea combinatului — a ară­ fecţionat, tindem spre o îmbu­
necesar pentru introducerea 'mo- la Hunedoara au fost obţinuţi tat tovarăşul Stăneseu - - s-a nătăţire continuă a calităţii că­ 3. Creearea confdiţiilor posi­ prim maistru oţelar, şef de
preocupat şi se preocupă în mă­ rămizilor fabricate şi chiar spre bile de a adopta încărcătura ti­ ¦y schimb &
cilar, ceea ce permite menţine­ cei mai înalţi indici de produc­ sură nesatisfăcătoare de orga­ sortimente noi. Un asemenea lot pizată şi constînd în proporţii
nizarea şi desfăşurarea cursu­ de materiale noi, a fost pus de bine definite penjtru cantitatea
rea băii la un regim terniic ri­ tivitate cunoscuţi în istoria oţe­ rilor de calificare, chjar în sec­ curînd în fabrioaţie. Muncitorii de şulaj, fier vechi, aşchii etc.
toarele" de bază ale combinatu­ şi tehnicienii noştri ştiu că ori­
dicat. însăşi minereurile de de­ lăriei. lui. îmbogăţirea cunoştinţelor ce material' refractar nod," su­ 4. Aplicarea procesului teh­
oamenilor, ridicarea gradului perior celor existente, e bine nologic de fabri/care a lingotie-
carburare introduse în cuptor, De la 1 ianuarie şi pînă în lor de deprinderi tehnice, iată primit de oţelari. Ei însă nu se relor în uzinele producătoare.
o imensă rezervă internă pe împacă cu faptul că conducerea
sînt lăsaţe 5-10 minute pe va­ nrezent, au fost elaborate peste care o putem făuri în munca de oţelăriei şi a combinatului în 5. Organizarea schimburilor
toate zilele cu cadrele existen­ general, nu colaborează cu în­ de experienţă pentru extinderea
tră pentru a se încălzi şi numai 1.050 şarje rapide şi s-a trans­ te. Ce i drept, realizarea ei cere treprinderea noastră, n-o ajută folosirii maşinii de aruncat do-
stăruinţă, pricepere şi răbdare. la îmbunătăţirea calităţii sorti­ lomită.-
după aceia continuă încărcarea portat sore laminoare cu aproxi­ mentelor refractare. Trimitem,
Iniţiativa prim-maistrului Jo­ bunăoară, un lot de cărămidă 6. Executarea şi experimenta­
fierului vechi. După încărcare, mativ 5.400 tone mai mult'oţel san, a arătat tovarăşul Petru nouă, pentru experimentare. Ei rea prototipului presei de balo­
Potoroacă de 1a laminoare, a bine, oamenii noştri ar vrea să tat fier vechi şi omologarea a-
topitorii se ocupă de pregătirea decît prevederile de plan. îmbunătăţit şi munca noastră. ştie, cum s-a comportat această cestuia pînă la şfîrşitul anului
Acum lingourile vin calde şi cărămidă folosită la zidirea cup­ 1956.
sînt introduse direct în cuptoa­ toarelor, ce calităţi şi ce lipsuri
rele adînci, ceea ce reduce con­ a prezentat. Nimeni însă nu ne 7. Asigurarea apanatului de
de pulverizare şi în exploatarea nă spre grătare, distrugînd sumul de combustibil şi preţul informează despre acest luoru, control şi a instrumentelor de GHEORGHE NIŢA
prematur elementele de zidărie de cost al oţelurilor laminate. nimeni nu vine cu propuneri sau măsură şi automatizare pentru Inginer
tehnologică. refractară. In vederea sprijinirii De altfel trebuie spus .că dato­ niăcar cu păreri. Aşi mai -vrea oţelarii. BM
iniţiativei pornită, s-a prevăzut rită laminării cu întreruperi mici să arpi aci, a încheiat tov. Ţo-
Modificări constructive s-au alimentarea oţelăriei cu abur şi prin îmbunătăţirea tehnolo­ rok, că ia combinat se păgu­ 8. Asigurarea oţelăriilor cu PETRU CIOCEA,
făcut la toate cuptoarele, dar supraîncălzit de la centrala ter- gică de laminare, rebuturile au besc cantităţi mari de materia­ argilă de calitate corespunză­ maistru
mai ales la 1 şi 3. Acestea au mo-electrică nr. 2. Dar, datorită fost reduse cu 13% faţă de ci­ le refractare datorită deselor toare de la exploatarea Anina.
fost ţransformate din cuptoare în special felului cum IPRO- fra admisă, productivitatea mun­ manipulări şi condiţiilor neco­
de gazogen, în cuptoare de pă­ MET-ul proectează reţeaua de cii a crescut cu 8,76%, iar pre­ respunzătoare de depozitare. 9. Fabricarea la uzinele „23
cura. EJe prezentau o strangu­ aburi, transmiterea acesteia de ţul de cost al laminatelor a fost August“ a vagoneţilor pentru e-
lare la injectorul de gaz, iar la C.T. 2 s-a dovedit irealizabi­ redus cu 1,65%. Totuşi, oţela­ Numeroşi vorbitori, printre vacuarea zgurei lichide, desti­
cantitatea de căldură pe volu­ lă. Pînă la urmă, problema a rii n-au reuşit să asigure per­ care inginerul Nisipeanu, direc­ naţi combinatului metalurgic
mul de grătar m] era repartiza­ fost rezolvată tot de către colec­ manent laminoarejor oţel de tor tehnic la combinatul meta­ Reşiţa.
tă proporţional. Din această tivul oţelăriei: aburul primit a calitate bună. Nu odată s-a în- lurgic Reşiţa, ing. lacob Ben-
cauză, grătarele de gaz lucrau fost trecut printr-o serpentină tîmplat ca să primim oţe) de ca­ 10. Reducerea numărului de
defectuos şi prin faptijl că ele instalată în peretele frontal al litate proastă, rebutat la prima descu, director tehnic în AAinis- manipulări a materialelor re­
alimentau cuptorul cu aer re­ camerei regeneratoare, iar astă­ recepţie. Din această cauză, la­ fractare şi depozitarea acestora
ce, reduceau temperatura flăcă­ zi cuptoarele nr. 1 şi 5 lucrea­ minorul a pierdut cca. 4% din tepu) ifid.usţnei rpetalurglce şi direct în stive, pe locuri uscate
rii. Prin modificarea dimensiu­ ză fără repaus cu abur supraîn­ producţia laminată. construcţiilor d.e maşini şi alţii, şi acoperite.
nilor gîtului şi înălţarea capete­ călzit. De curînd, sistemul a au subliniat în discuţiile purta­
lor bolţii, cuptoarele amintite fost adoptat şi la cuptorul 4. Noi, laminatorii, a spus tov. te necesitatea ca conducerea sec­ 11. Respectarea diagramelor
şjmu îmbunătăţit anreciabil mer­ Petru Potoroacă, facem oţelă­ ţiei oţelărie a Combinatului si­ de încălzire a cuptoarelor după
sul. O altă modificare şdpsă Prin aceste schimbări, consu­ riei următoarele propuneri: derurgic din Hunedoara să se reparaţiile la rece.
acestor cuptoare, a fost înăl­ mul de aburi şi combustibil a ocupe în mai mare măsură de
ţarea canalelor verticale de aer, scăzut simţitor, iar flacăra a de­ 1. Pentru oţelul necalmat să întreţinerea cuptoarelor şi să a- 12. Folosirea în halele de tur­
pentru a permite şarje de tonaj venit albă, tăioasă. se respecte lungimea blocului, corde atenţia cuvenită preţului nare a materialului refractar
prevăzută între 1.500—1.800 de cost al oţelului. corespunzător mărcii de oţel ce
sporit. încercări îndrăzneţe face co­ mm. se elaborează.
Camera de zgură are un rol lectivul oţelăriei în ceea ce pri­ Delegaţii la consfătuire au
veşte automatizarea regimului 2. Să se acorde mai multă pus întrebări privind indicii de 13. întărirea controlului teh­
termotehnic de foarte mare im­ termic al cuptoarelor. Sprijiniţi atenţie turnării, eviţîndu-se ast­ utilizare a agregatelor, dunata nic la livrarea produselor refrac­
portanţă. Ea nu serveşte numai îndeaproape de serviciul termo­ fel livrarea de blocuri cu scoar­ reparaţiilor la cuptoare, regimul tare pentru oţelării.
tehnic al combinatului, ingine­ ţe, bavuri, stropi şi crescători, termic de luoru, volumul modi­
ca sac în care se adună volati­ rii şi tehnicienii secţiei lucrea­ care după laminare dau naşte­ ficărilor executate la instalaţiile 14. Asigurarea reparaţiilor la
lele din curentul de gaze, ci joa­ ză acum ia instalaţia de auto­ re 1a cantităţi mari de rebuturi. principale de deservire etc. şi oţelării cu mortar de calitate
că — prin analogie — rolul de matizare a inversării focului du­ s-au interesat îndeaproape de corespunzătoare de la Azuga.
supraîncălzitor într-un cazan de pă temperatura camerelor rege­ 3. Minimum 80% din lingou­ media zilnică a şarjelor rapide
aburi. Aerul este preîncălzit în neratoare. Ei studiază cu deose­ rile turnate să fie livrate în sta­ elaborate. 15. Organizarea periodică de
camerele regeneratoare pînă In bit interes regimul termic al re caldă, la o temperatură de cursuri, seminarii şi consfătuiri
o anumită valoare, în general cuptoarelor în scopul creşterii 800—1.00.0 grade. ? pentru perfecţionarea tehnică a
1.200 grade. Pe aci, în camera numărului de şarje rapide. Stu­ cadrelor din O.S.M.
de zgură şi canalele verticale, el diul întreprins a relevat fapte 4. Să se toarne toate canti­
primeşte o supraîncălzire pînă interesante. tăţile programate ca noi lami­ 16. îmbunătăţirea regulamen­
la peste 1.40.0 grade Celsius. natorii să ne putem realiza tului de premiere şi studierea
Redpcerea volumuiui camerei de In oţelărie predomina concep­ planul pe sortimente. posibilităţii de introducere a
zgură micşorează această supra­ ţia că modificarea cuptoarelor salarizării pe tonă de oţel, po­
încălzire, influenţează negativ şi supraîncărcarea lor !ar avea O problemă căreia participan- trivit specificului fiecărei uzine.
productivitatea. Trebuie ţinut o frînă serioasă în înălţimea co­
şului de tiraj. Studiul întreprins 17. Organizarea de către co­
seama de faptul că o supraîn­ asupra funcţionării cuptorului mitetele de întreprindere !a
călzire de numai 100 grade în nr. 4, contrazice în întregime cursurilor de ridicarea califică­
p|us, poate să aducă o reducere concepţia veche.
a duratei .şarjei, cu mai mult ce Pe baza 'analizei muncii oţe- rii profesionale a oţelarilor şi
o oră. De aceia e necesar ca Cuptorul nr. 4 a fost vreme
sacul de z/rură să fie permanent îndelungată agregatul cel mai lăriilor şi a concluziilor des­ extinderea necontenită a iniţia­
curat, adică zgura să fie trasă bun al oţelăriei. Deşi cu ace­
periodic afară. Pentru a se a- iaşi construcţie ca şi 2 şi 5, nr prinse, oţelarii hunedoreni, cei tivei de elaborare a şarjelor ra ­
sigura acest lucru, sini necesa­ 4 realiza întotdeauna producti­
re două noi măsuri : schimba­ vitatea cea mai ridicată, funcţio- de la uzinele Mao Ţze-Dun, 23 pide.
rea construcţiei camerei de zgu­ nînd întrucîtva aparte. La repa­
ră şi mecanizarea operaţiei de raţia capitală a acestuia, s-au August, Ernst Thălmun, Oţelul 18. Organizarea la cluburi şi
remăsurat toate dimensiunile Roşu, Industria sîrmei, Progre­ colţuri roşii a „Zilei oţelarului”
scoatere. De altfel mecanicul şef părţilor inferioare şi superioare
lucrează deja la dispozitivul pen­ pentru a se determina eventua­ sul, precum şi delegaţii centra­ şi folosirea tuturor mijloacelor
tru efectuarea mecanizată a a- lele greşeli de construcţie rezul­ lei materialelor refractare şi a de publicitate pentru oglindirea
cestei operaţiuni. altor întreprinderi, au prezen- succeselor obţinute în întrecere.
tate din abaterile de Iu desen.
Se pune mare baz.ă pe apara- Consfăluirea pe ţară organi­ losite în elaborarea şarjelor ra­ litatea şi preţul de cost al oţe­ ADAM TOMA,
tajul de control. Deşi aparpta- Remăsprătorile n-.au scos la zată de Ministerul industriei me­ pide, îndemnînd delegaţii la lului. Aşa cum unii dintre vorbi­ lăcătuş
jui cel mai adecvat tipurilor de talurgice şi construcţiilor de schimbul de experienţă să le tori au subliniat, e neapărat
cuptoare în funcţiune lipseşte, iveală nici o eroare de apest fel, maşini şi de Comitetul Central urmeze exemplul. necesar ca schimburile de topi­
serviciul termotehnic al combi­ al sindicatului muncitorilor din tori să dovedească pricepere şi
natului a sprijinit oţelăria în Abia la anaji'za regimului ter- industria metalurgică şi cons­ Colectivul oţelăriei Siemens în această direcţie, să trimită
montarea la agregatele 1 şi 5 Martin a Combinatului siderur­
a dispozitivelor construite pe mo-ţehnic a| cuptorului, s-a ob­ trucţiilor de maşini în colabora­ gic din Hunedoara — fruntaş Laminoarelor şi uzinelor prelu­
plan local. Mult necaz au prici­ re cu ziarul „Munca“, şi-a în­ pe ţară în elaborarea şarjelor
nuit oţelarilor, d.ebitmetrele de servat că el lucra cu un tiraj de cheiat lucrările sîmbătă după rapide —- trebuie însă să ţină crătoare din ţară, oţel calitativ,
păcură şi puiverizalorul. Abu­ amiază. In cadrul acesteia, oţe­ seamă şi de problemele asu­
rul primit la cuptoare era sa­ coş de 24 mm coloană de apă, ieftin şi în cantităţi mereu spo­
turat, iar flacăra se lungea pî- larii hpnecjprepi au împărtăşit pra cărora dezbaterile conferin­ rite.
pe cînd celelalte cuptoare lu­ pe larg metodele de mimeă fo­ ţei n !au insistat prea m ult: ca-
L\ ZEICONI
crau cu tiraje mult mai mari.