Page 24 - 1956-06

Pag. 4_
Vizita preşedintelui I. B.
Conducătorii P.C.TJ.S. şi guvernului sovietic, tov. Tito cu soţia şi persoanele care îl însoţesc pe
preşedinte, au vizitat Expoziţia agricolă unioală şi Expoziţia indus trială unională.
• SOCI (Agerpres)'. — TASS
transmite :
Delegaţia guvernamentală iu­
goslavă ia stat timp de trei zile
la Soci. Oaspeţii s-au odihnit
şi au vizitat locurile pitoreşti
din oraşul balnear.
In dimineaţa zilei de 17 iunie, presiile în legătură cu vizita pe
in piaţa din faţa' teatrului au
început să se adune oamenii
muncii pentru a conduce pe Io-
sip Broz Tito, preşedintele
R.P.F.I., pe A. I. Mikoian, prim
vicepreşedinte al Consiliului de
Miniştri al U.R.S.S., şi pe cei­
lalţi tovarăşi iugoslavi şi so­
vietici care părăseau Soci. Clă­
direa teatrului a fost pavoaza­
tă cu drapelele de stat ale
R.P.F.I., U.R.S.S. şi R.S.F.S.R.
Pretutindeni se vedeau panouri
pe care erau scrise cuvinte de
salut !adresate oaspeţilor iugo­
slavi şi în cinstea prieteniei so­
vieto-iugoslave de nezdruncinat.
...Este ona 9,15. La tribună se nie trainică cu poporul iugo­
ridică Iosip Broz Tito, A. I. Mi­
koian, Edward Kardelj şi ceilalţi
conducători ial Iugoslaviei şi
Uniunii Sovietice. Asistenţa' îi
aclamă prin strigăte de „ura“,
copiii le oferă mari buchete da
trandafiri. Răsună imnurile de
stat ale Iugoslaviei şi U.R.S.S.
Mitingul a fost deschis de S.
N. Pletnev. prim secretar al Co­
mitetului de partid !al oraşului
Soci. El transmite oaspeţilor un.
salut cordial din partea locuito­
rilor oraşului şi a celor ce au
venit aici să se odihnească din
toate regiunile ţării.El a invi­
tat pe preşedinte împreună
cu soţia şi pe toate persoanele
Recepţia oferită de ambasadorul R.P.F. Iugoslavia la Moscova
MOSCOVA (Agerpres)’. —
TASS transmite: La 18 iunie,
Velko Miciunovici, ambasado­
rul extraordinar şi plenipoten­
ţiar al Republicii Populare Fe­
derative Iugoslavia în U.R.S.S.,
a oferit o recepţie în cinstea lui
Iosip Broz-Tito, preşedintele
Republicii Populgre Federative
Iugoslavia. ^ !a * .,
Cronica evenimentelor internaţionale
Este rîndul puterilor ooeideotal® să-şi aducă
mcoîitriufia rezolvarea problemei dezarmării
In toată lumea au stîrnîl un
deosebit ecou noile mesaje îa pro­
blema dezarmării adresate de N A
Bulganin, preşedintele Consiliului
de Miniştri al U.R.S.S. guvernelor
S.U.A., Angliei, Franţei, R.F< Ger­
mane. Canadei. Italiei şi Turciei
In aceste mesaje guvernul sovie­
tic propune noi soluţii pentru re­
zolvarea problemei dezarmării.
Pornind de la premiza că în ur­
ma eforturilor ţărilor iubitoare de
pace asistăm actualmente la o a-
numită slăbire a încordării inter­
naţionale, guvernul sovietic aore
clază că s-au creat posibilităţi că
fiecare stat să aplice măsuri pen­
tru reducerea armamentelor, fără
a maî aştepta pînă cînd la O.N.U
va fi realizat un acord în această
privinţă.
Nimeni nu se maî îndoieşte azi
că încetarea cursei înarmărilor şî
reducerea cheltuielilor militare ar
contribui activ la ridicarea nivelu­
lui de trai al popoarelor. In acea­
stă privinţă sînt elocvente carele
presei occidentale cu privire Ia chel­ fost primite cu Interes deosebit în
tuielile militare. In cel maî bine de
7 ani de existenţă a N.A.T.O. sta­
tele „atlantice” au cheltuit un to­
tal de 312 miliarde de doTarS din­
tre care numai S.U.A. au cheltuit
252 miliarde de dolari. In cursul
celor 7 an! de existenţă a N A.T.O.,
Marea Britanîe a cheltuit in sco­
puri militare 25,8 miliarde dolari.
Franţa 19,5, Canada 9,7, Olanda
2.3, Belgia 2,2 etc. Pe cap de lo­
Hedoc;ia Adm. ziarului -slr. 6 Martie, nr. 9. Telefon : IBS 189. Taxa plătită în numerar conform apiobui/i Di/ecfiunii Genei ale P.T.T.R. nr. 236.320. gin 6 noiembrie 19*9. ^ Tiparul lw li.p i. Poligrafici cte Stat Deva,
care-I însoţesc să vină să se
odihnească la Soci pentru un
timp mai îndelungat.
Se !apropie de microfon preşe­
dintele Tito. El mulţumeşte lo­
cuitorilor din Soci pentru pri­
mirea deosebit de prietenoasă,
cordială, şi le împărtăşeşte im­
care a făcut-o la sanatorii.
Tovarăşul Tito transmite sa­
lutul său întregului popor so­
vietic, mulţumeşte pentru invi­
taţia de a veni !!a Soci şi decla­
ră că el o primeşte cu satis­
facţie.
In încheiere el a spus:
— Vă doresc tuturor mari
succese. Trăiască Marea Uniu­
ne Sovietică 1
A!. I. Mikoian oare a luat !apoi
cuvîntul a subliniat că întregul
popor sovietic doreşte o priete­
slav şi că există toate condiţiile
pentru o astfel de prietenie.
— Prietenia noastră să fie de
nezdruncinat pentru cauza întă­
ririi păcii ! Trăiască iubiţii noş-
'!tri oaspeţi iugoslavi !
Asistenţa întîmpină aceste
cuvinte printr-o furtună de a-
plauze. Se aud strigăte: „Tran.
sunteţi salutul nostru poporului
iugoslav !”, „Să trăiască în veci
prietenia sovieto-iugoslavă de
nezdruncinat I”
Preşedintele Iosip Broz Tito
se !apropie din nou de microfon,
face semne de salut cu mîna şi
spune:
— La reved.ere, dragi tova­
răşi 1
Oaspeţii se urcă în maşini şi
La recepţie au participat
membrii delegaţiei guverna­
mentale iugoslave în frunte cu
Iosip Broz-Tito.
Din partea' sovietică la re­
cepţie au participat conducă­
tori ai partidului comunist şi
ai guvernului, reprezentanţi ai
vieţii publice, funcţionari su­
cuitor contribuţia americană se ri­
dică în perioada 1949-1955 U 222
dolari. In aceeaşi perioadă cana­
dienii au plătit 94 dolari anual, en­ cercuri conducătoare au ripostat
glezii 72, francezii 65, olandezii şi încercărilor secretarului de stat J.
belgienii 36, norvegienii 32 şi da­
nezii 22 dolari.
Ţlnînd seama de dorinţa unani­
mă a popoarelor ca în lume să se
stabilească pacea, guvernul sovîellc
a adoptat de curînd hotărîrea cu
privire Ia noua reducere importan­
tă a forţelor armate ale U.R.S.S
cu 1.200.000 de oameni, în afară
de reducerea de 640.000 de oameni
efectuată în anul 1955.
Paralel cu reducerea efectivelor
militare, guvernul sovietic efectu­
ează reducerea corespunzătoare a
armamentelor şî cheltuielilor Uniu­
nii Sovietice pentru nevoile mili­
tare.
Măsurile curajoase luate unila­
teral de guvernul sovietic în pro=
blema dezarmării au stîrnît un pu­
ternic ecou Internaţional şî ele au
toate ţările. Ele au fost apreciate
nu numai de milioanele de oameni
simpli, dar au reţinut şl atenţia
unor cercuri politice conducătoare
din Occident. Hotărîrea guvernuTuî
sovietic a fost salutată în parla­
mentul englez de primul ministru
Eden.
însemnătatea acestei Hotarîrî este Sovietică ar constitui...- „un peri­
menţionată şl în declaraţia comu­
nă sovieto-franceză, elaborată in
urma tratativelor de Ia Moscova.
TITO în Uniunea Sovietică
1.V'-.W .V»^'AArAW /^4W /W W VS^W «W W )W W W W !
In spiritul sincerităţii şi înţelegerii depline
continuă tratativele sovieto-iugoslave j
în aplauzele entuziaste ale mul­
ţimii părăsesc oraşul Soci. ,
k izbuteşte să împace cele două
La sfîrşitul mitingului, Iosip
Broz Tito, preşedintele R.P.F.I.,
cu soţia, A. I. Mikoian, prim
vicepreşedinte al Consiliului de
Miniştri al U.R.S.S., şi celelal­
te persoane oficiale iugoslave şi
sovietice au plecat în !automo­
bile deschise la Gudauta.
Drumul pitoresc pe oare au
mers oaspeţii trece prin centre
populate şi staţiuni balneare.
Cei veniţi la odihnă şi localni­
cii .au salutat cu căldură pe to­
varăşii iugoslavi şi sovietici a-
runcînd în calea lor flori.
La frontiera între Federaţia
Rusă şi R.S.S. Gruzină, rîul
Psou, oaspeţii au fost întîmpi-
naţi de V.P. Mjavanadze, prim
secretar al C.C. .al P.C. din Ge-
orglî, de A.M. Labahua, preşe­
dintele Consiliului de Miniştri
al R.S.S.A. Abhază, şi de O.
Goţirldze, prim secretar al Co­
mitetului' regional de partid din
Abhaziia.
Conducătorii iugoslavi şi so­
vietici s-au oprit apoi la Gudiau-
ta (R.S.S.A. Abhază). De nici
oaspeţii au plecat cu avionul la
Moscova.
•*
MOSCOVA ¦(Agerpres). —
TASS transmite:
In seara de 17 iunie Iosip
Broz Tito, preşedintele R.P.F.I.,
A. I. Mikoian, prim vicepreşe­
dinte al Consiliului de Miniştri
al U.R.S.S. şi celelalte persoa­
ne oficiale iugoslave şi sovieti­
ce ssâu întors la Moscova.
periori de la o serie de minis­
tere şi departamente, ziarişti
sovietici şi străini.
Printre oaspeţi se aflau de
asemenea şefi ai ambasadelor
şi legaţiilor acreditaţi în URSS.
La începutul recepţiei au fost
intonate imnurile de stat ale
U.R.S.S. şi R.P.F. Iugoslavia.
Noua Iniţiativă sovietică a fost în
tîmpinată pozitiv şî în Statele U»
nite. Opinia publică şî chiar unei®
F. Dulles de a minimaliza măsurile
guvernului sovietic în domeniul do­
zarăm». Poziţia lui Dulles a fost
criticată de senatorul Walter
George, Harold Stassen. consilie­
rul preşedintelui S. U. A. pentru
problemele dezarmării, a adoptat
de asemenea o poziţie deosebită
de a Iui Dulles.
Contribuţia activă a Uniunii So­
vietice în rezolvarea problemei de­
zarmării arată că această proble­
mă care frămîntă toate popoarele
lumii poate fi rezolvată dacă e-
xîstă dorinţa sinceră în acest
sens. La întrebarea popoarelor —
cine vrea pace, Uniunea Sovietică
şî celelalte tari din lagărul socia­
list au răspuns prin fapte. Pro­
motorilor cursei înarmărilor care
îşî justificau activitatea nefastă
agifînd gogoriţa pretinsului „pe­
ricol sovîellc", reducerea efecti­
velor armatei sovietice cu aproape
două milioane de oameni în răs­
timp de un an, le-a creat mari di­
ficultăţi. In loc să se mai lase în­
şelate, popoarele pun acum gu­
vernelor occidentale întrebarea le­
gitimă: ce faceţi voi? $i acestei în­ niul dezarmării ar contribui în
trebării este greu să-î răspunzi că
reducerea efectivelor militare şî
armamentelor de către Uniunea
DRUMUL SOCIALISMULUI UaiSriAai&iSiaii Nr.59 6
Sub semnul şubrezirii alianţei Atlantice
La Washington au început convorbirile
între 0. Fineau şi d. F. Dulles
WASHINGTON (Agerpres). că „interlocutorii vor încerca sa
•MOSCOVA (Agerpres)'’. — Consiliului de Miniştri al URSS, Luni dimineaţa au început la elimine divergenţele în privin­
cu Iosip Broz-Tito, preşedintele Departamentul de stat convor­ ţa metodelor folosite“. Desigur
TASS transmite: Republicii Populare Federative birile între Christian Pineau, că nu este vorba numai de me­
La 18 iunie ora 10 (ora Mos­ Iugoslavia, E. Kardelj, vicepre­ ministrul Afacerilor Externe al tode, dat fiind faptul că în pro­
şedinte al Vecei Executive Fe­ Franţei, şi J. F. Dulles, secre­ bleme de cea mai mare impor­
covei) au continuat la Kremlin derative, K. Popovici, secretar tarul de stat al S.U.A. „Turul tanţă care se discută c a : de­
tratativele dintre delegaţiile gu­ de stat pentru Afacerile Exter­ de orizont“ asupra problemelor
vernamentale ale Uniunii Sovie­ ne, M. Todorovlcl, membru al internaţionale pe care cei doi zarmarea, relaţiile dintre Răsă­
tice şi Republicii Populare Fe­ Vecei Executive Federative, I. mibiştri de Externe urmează să rit şi Apus, ajutorul destinat
derative Iugoslavia. A avut loc Blajevici, preşedintele Vecei Exe­ le discute in cele cîteva zile de ţărilor înapoiate, situaţia din
o nouă convorbire a lui N. A. cutive a Republicii Populare tratative este cît se poate de Orientul Mijlociu etc. punctele
Bulganin, preşedintele Consiliu­ Croate. larg. Corespondenţii occiden­ de vedere nu coincid.
lui de Miniştri al U.R.S.S., N. S.
Hruşciov, membru al Prezidiului In cursul convorbirii a conti­ tali relevă că aceste discuţii Preocuparea faţă de soarta'
Sovietului Suprem al U.R.S.S., nuat schimbul general de pă­ pactului Atlantic revine în nu­
K. E. Voroşilov, preşedintele reri care s-a desfăşurat într-o constituie „un schimb de vederi
Prezidiului Sovietului Suprem atmosferă prietenească şi cor­ meroase comentarii occidentale
al U.R.S.S., A. I. Mikoian, prim- dială, în spiritul sincerităţii şi între doi parteneri ai aceleiaşi pe marginea tratativelor fran*
înţelegerii depline. co-americane. „Alianţa atlanti­
vicepreşedinte al Consiliului de alianţe“, dar nu pot trece cu că — relata France Presse —<
Miniştri al U.R.S.S. şi V. M. Tratativele vor continua'. ca instrument militar este în-
Molotov, prim-vicepreşedinte al vederea divergenţele a căror li­ trucîtva depăşită de avalanşa
paşnică venită din U.R.S.S.“.
PE HARTA LUMII chidare nici măcar nu o pre­
E G IP T U L văd. Singura încercare de a
micşora acesţg divergenţe este
scoasă în evidenţă de agenţia
France Presse, care relatează
'Aşezat în partea de nord- acum au fost distribuiţi 8.361 La cinema „Filimon Sîrbu“
Deva rulează:
est a continentului african, feddani de pămînt şi au fost
Egiptul se întinde pe o su­ create 2.760 organizaţii co­
prafaţă de 1.000.000 km} şi operatiste.
are o populaţie de 21.429.000 Sub noul regim au fost ob­ O PRO D U C ŢIE IN C U L O R I A S TU D IO U LU I a lui Dumitrică şl a Sandei
C IN EM A TO G R A FIC « B U C U R E Ş T I" ^ Neagoe, Ciortanu şi ai săi con­
locuitori. Capitala ţării este ţinute o serie de succese e-
In clasa a cincea a şcolii e- tinuă, cu încăpăţînare să se ţi­
oraşul Cairo, care numără conomice. Revista „The Isla­ lementare mixte din satul pes­ nă departe de colegii lor, să
2.091.000 locuitori. Printre mic Review" arată că pro­ căresc Luncani, liniştea şi-a sfideze colectivul prin actele lor.
luat de mult zborul. Diriginta
oraşele principale se numără ducţia de grîu a crescut de clasei, tînăra profesoară de de indisciplină.
Alexandria, Suez şi Assuan. la 946.000 tone în 1945 la ştiinţe naturale Irina Savu, nu Duşmănind-o pe Sanda pen­
Popor cu o tradiţie şi cul­ 1.547.000 tone în 1954, iar tabere de elevi în permanentă tru faptul că ea este astăzi fi­
tură antică, egiptenii au avut producţia de bumbac de la discordie; cei ai lui Dumitrică gura centrală a clasei şî atri-
de-a lungul veacurilor o is­ 209.000 la 318.000 tone. Gu­ şi cei ai lui Ciortanu. buindu-i ei faptul că e mereu
izolat şi părăsit de foştii saţ
torie zbuciumată. Nenumăra­ vernul a luat totodată măsuri Orfan de ambii părinţi, cres­ admiratori, Ciortanu caută să
cut cu greutate de o bătrînică
tele războaie, dominaţia fa­ şi pentru dezvoltarea indus­ ce nu a putut avea autoritatea se răzbune pe ea, dar răzbuna­
raonilor, a latifundiarilor şi triei naţionale. La Heluan, necesară educării sale, Grigore rea lui loveşte întreaga clasăî
Lipan, poreclit „Ciortanu“, este
mai tîrziu a capitaliştilor, au se construieşte o uzină meta­ geniul rău al clasei. Iscusit şi el rupe ierbarul pregătit cu atî-
curajos, cu o vie inteligenţă, ta migală.
făcut ca în ţară să fie păs­ lurgică iar la Cairo şi Ale­ Grigore Lipan — Ciortanu —
trate pînă nu de mult rela­ xandria se construiesc două constituie idealul băieţilor din Judecat aspru de colectivul
clasa sa, pe care izbuteşte să-i de elevi şi profesori, Ciortanu
ţiile feudale. Aşa se explică rafinării de petrol. Capitalul antreneze într-un şir nesfîrşit simte cît de grea şi apăsătoarei
faptul că într-o ţară bogată, învestit la aceste construcţii de năzbîtii, sustrăgîndu-i disci­ este izolarea de prieteni şi în'
unde unele plante rodesc de este aproape în întregime au­ plinei şcolare şi învăţăturii. Cei­ sufletul său încolţeşte dorinţa,
2 ori pe an, unda Nilul, ma­ tohton. Rezerva Egiptului fa­ lalţi elevi, din tabăra lui Du­ nelămurită încă, de a reintra ’n
mitrică, responsabilul clasei, ră- rîndurile copiilor buni ai clasei*
rele fluviu. ce străbate Egip­ ţă de capitalul monopolist are mîn tot maî puţini şi nu sînt în
tul aduce mîlul său bogat, o explicaţie lesne de înţeles. stare să îndrepte lucrurile. Hotărîtoare pentru schimba­
majoritatea locuitorilor trăiau Colonialismul urmărea ca Apariţia în clasa V-a a San­ rea lui Ciortanu este însă prie­
dei Neagoe — singura pioniera tenia lui cu Marin Neagoe, noul
în mizerie. Stăpînirea colo­ prin investiţii masive de ca­ din clasă — a produs un fel de director al gospodăriei pisci­
mică revoluţie. Ostilitatea din­ cole, tatăl Sandei. Acesta, fără
nială a Angliei, care se insta­ pital să subordoneze econo­ tre cele două tabere s-a ascuţit, să bănuie că prietenul său Grî-
lase în Egipt în anul 1882, a mia naţională a Egiptului şi pentru că Dumitrică şi partiza­ go're este unul şî acelaşi ut
nii săi au căpătat un aliat pu­ Ciortanu, îl tratează ca pe un
exploatat nemilos bogăţiile şi în acest fel şi politica ţării. ternic în Sanda. Cîştigînd ex­ adevărat prieten.
perienţă, tînăra profesoară —
oamenii. Timp de peste 70 Ca o confirmare a politicii cu sprijinul secretarului organi­ Intr-o noapte, are loc o în­
zaţiei U.T.M., Vlaicu şi al con­
de ani poporul egiptean a înţelepte a conducătorilor săi, ducerii şcolii — vine să lupîe căierare între hoţii de peşte şî
activ, alături de Dumitrică şî Marin Neagoe, care — prinztn-
luptat neobosit pentru scutu­ Egiptul a încheiat o serie de de ceilalţi copii buni din clas#,
pentru îndreptarea lui Ciortanu du-i asupna faptului — este ho-
rarea acestui jug apăsător. acorduri comerciale cu R. P. şi a celor cîţiva „dişcipoli“ ăi tărit să-i dea, cum li se şi cti«
El a reuşit să facă acest lu­ Chineză, Cehoslovacia, Uniu­ săi. vine, pe mîna organelor miIm
cru în iulie 1902. Un an mai nea Sovietică şi alte ţări de ţiei. In încăierarea din cherha­
Intre timp, la şcoală, în cJa-
tîrziu, în iunie 1953, a fost democraţie populară, care au sa V-a, se fac pregătiri intense naua arsă, Ciortanu, venit Vi
în vederea formării detaşamen­
răsturnată monarhia şi pro- influenţat favorabil situaţia e- tului de pionieri. $î cu toate că ajutorul lui Marin Neagoe, este
acţiunea de slrîngerea florilor rănit.
clamală Republica Egipt. Noul conomică a ţării. pentru ierbar adună tot maî
mulţi copii în jurul profesoarei, A doua zi trebuie să aibă loc
guvern republican condus de Pe plan extern, Egiptul du­ solemnitatea înfiinţării detaşa­
mentului de pionieri. Rănit,_ în
eminentul . om de stat, Ga- ce o politică activă de pace. barca ce-1 duce spre casă, Cîor-
tanu îşi aminteşte deodată de
mal Abdeî Naser a reuşit' să Refuzul de a participa la pac­ promisiunea făcută Sandei Nea-
înlăture dominaţia englezilor. tul de la Bagdad, încheierea goe că va merge la „Ochiuf
Rind pe rînd, trupele engleze de acorduri de asistenţă mu­
Frasinului“ să culeagă nufărul
au fost nevoite să părăseas­ tuală între Egipt şi Siria, în­ roşu, floarea minunată care vă
că teritoriul egiptean. La 18 tre Siria şi Arabia Saudită
iunie a.c. „Ziua independen­ şi între Egipt-Arabia Saudită împodobi ierbarul.
Intre timp, se iscă o furtună.
ţei şi a republicii’j ultimii sol­ şl Yemen, cu scopul apărării
Toţi copiii conduşi 'de Vlaicu,
daţi englezi s-au retras din Independenţei acestor ţări, pleacă, spre „Ochiul Frasinu­
regiunea canalului de Suez. sînt fapte evidente care de­ lui“, pe urmele Sandei, plecată
cu micuţul Tănăsică să culeagă
De la instaurarea republi­ monstrează, acest lucru. nufărul roşu. După numeroase
cii, guvernul Naser a între­ Poporul egiptean a pornit şi grele peripeţii, Sanda şî Tn-
prins o serie de reforme cu pe un drum greu dar glorios. năsică sînt salvaţi. Cu ajutorul
caracter social, printre care Exemplul său este urmat as­ lui Ciortanu, ei ar. putut îua
se numără: reforma agrară, tăzi de o serie de ţări arabe.
nufărul roşu !
care limitează proprietatea Politica sa bazată pe princi­ înapoiaţi îir curtea şcolii, cel
funciară la 200 feddani (un piile coexistenţei paşnice, i-au mai buni copIî_ primesc cravată
roşie de pionier. Ea este le-*
feddan = 0,42 ha.), iar dacă atras simpatia popoarelor şi gata şi la gîtul lui Grigore Li­
pan, sub ochii înlăcrimaţi aî
în familie există 2 sau mai îi va aduce noi succese în
bunicii, sub privirile nedumeri­
mulţi fii la 300 feddani; des­ lupta pentru întărirea inde­
te ale lui Marin^ Ne'agăe, c-ye
fiinţarea titlului feudal de pendenţei sale, îi va creşte află abia acum adevărata legă­
tură dintre bunul sau prieten
paşă; încurajarea mişcării prestigiul său pe plan inter­ Grigore şi Ciortanu*
cooperatiste şi altele. Semni­ naţional.
ficativ este faptul că pînă T. SILVESTRU
col". Dimpotrivă, popoarele con­ mesajul adresat de N. A. Bulganin
sideră acum pe bună dreptate cancelarului federal Adenauer, în
drept un pericol opoziţia anumi­ care guvernul sovietic îşî expri­
tor cercuri agresive din Occident mă speranţa că guvernul de la
faţă de cererea de a urma exem­ Bonn „va şti să-şî aducă contri­
plul Uniunii Sovietice, reducînd buţia practică la cauza consoli­
efectivele militare, armamentele şi dării păcii şi securităţii în Euro­ O R Tf
cheltuielile militare ale statelor oc­ pa şî nu va admite în Germania
cidentale. occidentala o evoluţie care să fie CICLISM Hunedoara (Metalul); III oraşul
în contradicţie cu interesele se­
Popoarele lumii, care au salutat curităţii europene şl care să o îm­ Deva (Dlnarno) ; IV raionul
declaraţia Guvernului Sovietic din pingă la intensificarea cursei înar­
14 mai, consideră pe bună drep­ mărilor”. In legătură cu aceasta Duminică 17 iunie, s-a desfă­ Brad (Şcoala profesională).
tate că acum a venit rîndul pu­ popoarele nu pot decît sa deza­
terilor occidentale să răspundă probe declaraţiile negative făcute şurat pe şoseaua Alba-Iulia— Feminin locul I echipa oraşu­
concret năzuinţelor lor de pace. de cancelarul Adenauer în cadrul
Aceste guverne care. Ia sesiunea cuvîntăril rostite la 11 Iunie la
de la Londra a subcomitetului Co­ Universitatea Yale din Statele U;
misiei O.N.U. pentru dezarmare, nite".
au adoptat o poziţie ciudată re-
nuntînd la propriile lor propuneri Astfel de declaraţii n-au nimic Sebeş şi retur, concursul regio­ lui Deva (Dinamo).
atunci cînd acestea au fost însu­
şite şî de guvernul sovietic, au comun cu dorinţa de pace a po­ nal de biciclete oraş cu partici­
acum posibilitatea să dovedească parea celor mai bani ciclişti din
concret dorinţa de a contribui Ia poarelor, inclusiv a celui german, FOTBAL
rezolvarea probleme! dezarmării.
După cum se ştie, la ultima se= care a avut de suferit atît de mult fiecare raion. Bucurîndu-se de
sîune a subcomitetului Comisiei o bună organizare, concursul a
O.N.U. pentru dezarmare, puterile de pe urma aventurilor cercurilor dat posibilitatea cicliştilor să In cadrul etapei a X-a din
occidentale s-au eschivat de Ia a- realizeze performanţe bune. Cla­
doptarea unor propuneri concrete militariste şî revanşarde. samentul pe echipe se prezintă campionatul regional, desfăşu­
în problema dezarmării, descope­ !astfel : pe locul I s-a clasat ra­ rată duminică 17 iunie, s-au în­
rind în ultimul moment că acea­ Popoarele lumii, printre care şl ionul Albia; II raionul Haţeg; II! registrat rezultate oare nu de­
sta ar fi subordonată rezolvări!..: paionul llia. Individual cele mai
problemei Germanie!. In opoziţie poporul romîn, au salutat hotărî­ bune locuri au fost obţinute d e : păşesc aşteptările publicului
cu această teză falsă, popoarele Perţa Remus — Alba-Iulia, Kar- sportiv din regiune. Cele 5 jo­
consideră dimpotrivă că adopta­ rea guvernului sovietic în proble­ licec Andrei — llia, Lazăr Du­ curi de duminică au plăcut pu­
mitru — Alba-Iulia.^ blicului spectator şi au demon­
rea de către puterile occidentale ma dezarmării şl părerile pozitive strat o îmbunătăţire a oalităţii
fotbalului prestat de echipele din
a unor măsuri concrete în dome­ cu privire la această hotărîre ex­ campionatul regional, rezulta­
tele înregistrat sînt următoarele:
primate de anumite cercuri condu­
mare măsură şi Ia rezolvarea pro­ cătoare din ţările occidentale şl
blemei unificării Germaniei, îm­ ele nu vor slăbi lupta pentru pa­
piedicată pînă în prezent de pla­ ce, pentru rezolvarea principalei
nurile de remililarizare a Germa­ probleme legate de năzuinţa lor de
niei occidentale. Această problemă pace — problema dezarmării. Ele BASCHET Metalul Ghelar—Metalul 115
3—0 ; Metalul Zlatna—Locomo­
este menţionată de altfel şî în salută cu aceeaşi căldură mesajele
adresate zilele acestea de primul Juniorii şi junioarele de bas­ tiva Alba 2—1: Locomotiva—Te-
ministru al U.R.S.S., N. A. Bul­ chet din regiunea noastră s-au iuş—Minerul Aninoasa 2—1 ;'
ganin. conducătorilor guvernelor întîlnit în faza regională a cam­ Dinamo Orăştie—Progresul De­
pionatului republican, la Brad. va ; 0—2 ; Avîntul Sebeş—Fla­
occidentale. ;
Pe bună dreptate popoarele.fu* Ca sfîrşitul acestei competiţii mura roşie Lupeni 3—0.
cele mai bune echipe s-au cali­ In cadrul cupei R.P.R., re­
bitoare de pace consideră acum ca ficat’ astfel:
zultatele sînt următoarele: Pro­
pasul următor pe calea eforturilor, Masculin locul I raionul Pe­ gresul Brad—Locomotiva Sime-
ria 0—1 ; Metalul Călan—Fla­
concrete în direcţia dezarmării a3
pnrtine guvernelor occidentale.
troşani r(Mîneru!) ; 11 raionul căra 14 3—1. , (