Page 25 - 1956-06

Ir~"— ——------- ,
sät ieri mţ
După cum s-a anunţat, Ia în­
toarcerea din Uniunea Sovietică în
drum spre patrie, preşedintele
R.P.F. Iugoslavia, I. B.-Tito cu
soţia, Edvard Kardeij, vicepreşe­
dinte ai Vecei Fxecutive Federative
cu soţia, Kocea Popovici, secretar
de stat pentru Aiaceriie Externe,
cu soţia, Miallto Todorovici, mem­
bru în Vecea Executivă Federală,
Iakov Blajevici preşedintele Vecei
Executive a Republicii Populare
Croaţia şi alţii, vor face o vizită
oficială de 3 zile în Republica
Populară -Romînă, la invitaţia Pre-
zidiu'ui Marii Adunări Naţionale
şi a Consiliului de Miniştri ai
R.P.R.
Oaspeţii iugoslavi au sosit ieri Ia
laşi, unde li sa făcut o primire
călduroasă, Ei au fost întîmpinaţi
de tovarăşii Petre Borilă, Avram
Bunaciu, Ştefan Cieja, Nicoiae Gu-
ină, Dumitru Gbeorghiu şi alţii.
După un scurt miting care a
avut Ioc în gara Iaşi, delegaţia
guvernamentală a R.P.F. Iugosla­
via şi-a continuat drumul spre
Bucureşti.
In timpul şederii în Republica
Populară Romînă, a delegaţiei o-
ficiaie Iugoslave, vor avea loc
schimburi de păreri cu privire Ia
probleme de Interes comun.
Acum cîteva zile, vizita o-
ficială a preşedintelui R.P.F.
Iugoslavia, I. B. Tito, şl a
persoanelor care-l însoţesc, In
Uniunea Sovietică, s-a înche­
iat cu succes. Publicarea De­
claraţiei comune a guvernu­
lui U.R.S.S. şi R.P.F. Iugo­
slavia, precum şi Declaraţia
cu privire la relaţiile dintre
Uniunea Comuniştilor din
R.P.F. Iugoslavia şi. Partidul
Comunist al Uniunii Sovieti­
ce, sînt mărturie grăitoare a
Iaptului că vizita conducăto­
rilor iugoslavi în U.R.S.S., a
fost rodnică şi a întărit rela-
\ ţiile de prietenie frăţească
ţ dintre popoarele celor două
Î ţări. Este de o importanţă
covîrşitoare faptul că cele
două ţări socialiste au puncte
de vedere comune în majori­
tatea chestiunilor de politică
internă şi externă, că rela­
ţiile dintre popoarele lor se
întemeiază pe prietenie sin­
ceră, colaborare frăţească şi
ajutor reciproc. Declaraţia co­
mună a guvernelor U.R.S.S.
şi R.P.F. Iugoslavia, arată că
în problemele politicii inter­
naţionale actuale, ambele sta­
te adoptă poziţii foarte ase­
mănătoare, fapt care bucură
nu numai pe oamenii muncii
din- fările socialiste, dar şi pe
majoritatea covîrşitoare a o-
menirii muncitoare.
Alături de toate popoarele
lumii, poporul nostru a pri­
mit cu o deosebită satisfacţie
publicarea acestor declaraţii
ale conducătorilor sovietici şi
iugoslavi.
Vizita pe care o întreprind
membrii delegaţiei iugosla­
ve in frunte cu tovarăşul Io-
sip Broz-Tito in ţara noastră,
l umple de bucurie inimile oa­
menilor muncii. Aceasta este
o nouă dovadă că tradiţio­
nala prietenie dintre poporul
nostru şi popoarele R.P.F. Iu­
goslavia. este o prietenie
strinsă, care va face ca lup­
ta pentru acelaş ţe l: constru­
irea socialismului, să fie în­
cununată de. succes.
Muncitorii, ţăranii şi inte­
lectualii din regiunea noastră,
se bucură sincer că poporul
nostru găzduieşte timp de cî­
teva zile pe tovarăşul Tito
şi ceilalţi membri ai delega­
ţiei iugoslave. Ei le urează to­
varăşilor iugoslavi „Bun ve­
nit în patria noastră" şi noi
succese în lupta pentru socia­
lism, poporului frate iugo-
' slav.
-r-ţ-i-
i 8'bfioîeca Cfntraia I
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA I Îmbunătăţirea activităţii
Í •• Regională gazetelor de perete —
Citiţi în pag. 4.
în centrul atenţiei
Declaraţia comună a
guvernelor U.R.S.S. şl
R.P.F. Iugoslavia.
Declaraţia cu privire (¦ Nu de mult s-a publicat de redacţie, să urmărească fe­
la relaţiile dintre Uni­ t chemarea colectivelor gazete- lul în care se desfăşoară în­
unea Comuniştilor din (. lor de perete din S.M.T. Alba trecerea, să popularizeze şi
Iugoslavia şl Partidul t şi G.A.S. Galtiu, către colec- să generalizeze metodele bu­
Comunist al Uniunii ne şi experienţa gazetelor
Sovietice. t tivele de redacţie ale gazete­
fruntaşe prin organizarea de
le lor de perete din S.M.T. şi consfătuiri pe etape.
(. G.A.S. din regiune. S-a pu-
(. blicat de asemenea chemarea Redacţiile ziarelor raionale
j colectivelor de redacţie ale trebuie îndrumate de către co­
In cinstea^ Zilei Minerului I gazetelor de perete de la mitetele raionale de partid,
(. O.C.L. Alimentara Deva şi să repartizeze redactorii pen­
t. cooperativa „9 Mai“ din Te- tru a răspunde fiecare de cile
I laş, către toate colectivele de 2-3 gazete de perete, pe care
şi a zilei de 23 A ugust [ redacţie ale gazetelor de pe- să le sprijine în organizarea
| ţete din unităţile comerciale muncii şi în redactarea mate­
L şl cooperatiste din regiune, rialelor. Redactorii ziarelor
t întrecerea dintre colective- raionale au datoria să ajute
| Ie gazetelor de perete aminti- gazetele de perete pentru a
Chemarea colectivului minei Lupeni, adresată tuturor co­ L te constituie un minunat' pri- lichida unele lipsuri care se
lectivelor întreprinderilor carbonifere din ţară în cinstea Zilei
l lej de ridicare a nivelului manifestă în activitatea lor,
minerului şi a zilei de 23 August, a siîmit un uriaş ecou în t muncii acestora. Gazetele de cum sînt: tratarea generală
rîndurile muncitorilor, tehnicie nilor, inginerilor şi funcţionari­ | perete trebuie să devină ur, a problemelor, parafrazări din
lor minelor de cărbuni din Valea Jiului. C puternic mijloc de educare şi
t mobilizare a oamenilor mun- hotăriri, lipsa de combativi­
Astăzi publicăm răspunsul colectivelor miniere Lonea, A- [¦ cii la îndeplinirea sarcinilor tate şi operativitate, materia­
ninoasa şi Petrila. le lungi şi neatrăgătoare, as­
Angajamentele colectivului minei Lonea | trasate de Congresul al II-lea pectul neîngrijit a! gazetei
[ al P.M.R. Ele pot şi trebuie etc.
In cinstea Zilei minerului a zilei de 23 August, colec­ l să ajute organizaţiile de par- Colectivele de redacţie ale
tivul minei Lonea se angajează să depăşească planul de pro­ 1 tid la întărirea legăturilor gazetelor de perete trebuie a-
ducţie pe perioada 1 iunie —23 August a.c., cu 6.000 tone de jutate să atragă în activitatea 1
cărbune, să depăşească planul de pregătiri cu 5%, să mărească l dintre partid şi mase, la edu- de corespondenţi pe cei mai
productivitatea, muncii cu 7% şi să realizeze acumulări bă­ [¦ carea maselor în spiritul a- buni agitatori, oameni care
neşti, prin reducerea preţului de cost, în valoare de 400.000 | titudinii socialiste faţă de lucrează direct în producţie, jj
lei etc. t. muncă şi faţă de avutul ob- Este necesar să fie lichidată 1
C ştesc, la ridicarea conştiln-
Pentru realizarea acestor obiective, conducerea minei Lo­ cu tărie practica ce se folo- 3
nea va lua următoarele măsuri tehnico-organizatorice: intro­ | ţei lor politice. Pentru a pu- seşte, tnai ales, in gospodă- ^
ducerea armării metalice într- un abataj frontal din sectoruJ ^ tea îndeplini aceste sarcini, riile de stat şi unităţile co- }
III cu o capacitate de 250 tone pe zi, se va face armarea me­
t se cere ca gazetele de perete merciale, de a se scrie arti- I
t să fie ajutate de organiza-
talică a 250, m.l. de galerii lunar şi montarea în mina III | ţiile de bază să-şi îmbunătă- cole la gazeta de perele nu- 3
a unui compresor de 28 mc. pe minut. ^ ţească activitatea, să publice mai de către funcţionarii de 3
Cuvînful minerilor din Aninoasa... t. articole în care să se trateze la centrul unităţilor. Această -j
(. concret şi cu competenţă pro- practică duce la cocoloşirea -j
Analizînd obiectivele propu se în chemarea colectivului | blemeie ridicate de viaţa fie- iipsuriior, la tratarea unilate- ţ
minei Lupeni, minerii din Aninoasa, se angajează să dea în
intervalul 1 iunie — 23 August 1355, 1.000 tone de cărbune cărei întreprinderi sau uni- raia şi fără competenţă a pro- 3
r taţi socialiste din agricultu blemelor, Ia neglijarea trată­
peste pian şi să recupereze rămînerea în urmă avută pînă în
prezent, să depăşească planul la pregătiri şi investiţii cu 5%, tL ră-Pentru ca întrecerea iniţia- rii problemelor de mare im­
să reducă preţul de cost pe tona de cărbune şi să portanţă, adică a problemelor
mărească productivitatea mun cii cu 3% faţă de planificat.
^ tă să nu rămînă o simplă îor- procesului de producţie.
Colectivul minei Aninoasa, se mai angajează să creeze (j malitate, organizaţiile de ba-
acumulări băneşti, prin reducerea preţului de cost, în sumă t ză din S.M.T. Alba, G.A.S. Creşterea şi educarea co-
de 200.000 lei. t Galtiu, O. C. L.-AIimentara-
respondenţllor trebuie să stea 3
Conducerea minei Aninpasa a elaborat un plan de măsuri | Deva şi cooperativa „9 Mai“
tehnico-organizatorice, menite să asigure îndeplinirea angaja­ !¦ Teiuş, au datoria să sprijine tînn npperr mmaannpenn fţăă îînn aatteennţţiiaa OorT­- ^
mentelor luate în cinstea Zilei minerului şi a zilei de 23 Au­
gust. t colectivele gazetelor de pere- ganizaţiilor de partid.
[ te pentru ca ele, să-şi înde-
Inlrucît gazetele de perete 3
(. plinească întocmai obiectivele
i prevăzute în chemările la în- din aceste sectoare au o raza
t trecere pe care le-au lansat.
[¦ Organizaţiile de bază din de activitate mare, iar lucră­
L S.M.T., G.A.S., unităţile co-
; merciale de stat şi coopera- torii sînt dispersaţi în bri­
f liste, au datoria de a îndru-
. . . ş i al minerilor din Petrila t ma colectivele de redacţie ale găzi, secţii, magazine etc., se 3
| gazetelor de perete să răs-
l pundă chemării la întrecere, cere ca periodic să se trea- 3
t iar după aceea să-şi pianifi-
IOSIP BROZ-TITO Colectivul minei Petrila, animat de dorinţa de a lichida t ce activitatea pe baza obiec- că la editarea de foi volante -,
| tivelor fixate in chemarea la
cu rămînerea în urmă şi de a întîmpima cu cinste Ziua Mine­ | întrecere şi în răspunsul fă- şi repartizarea lor în toate j
rului şi ziua de 23 August s-a angajat să depăşească planul (. cut. Datoria organizaţiilor de
Iosip Broz-Tito s-a născut Ia 25 mai 1892 în satul Kumrovec (Croa­ de producţie pe lunile iulie şi august şi să recupereze 2.000 C bază este de a controla per- unităţile. 3
ţia), într-o familie de tirani. După absolvirea şcolii el pleacă de acasă tone de cărbune pînă la 12 august, din cantitatea de cărbune | manent activitatea gazetelor
să-şi caute de lucru. Devenind muncitor metalurgist, lucrează în între­ cu care a .rămas în urmă în primul semestru al acestui an, | de perete. Un mare ajutor trebuie să-l 3
prinderi din Croaţia, Cehia, Austria şi Germania. In 1910 Tito intră în să depăşească planul lucrărilor de deschidere cu 3%, să spo­
partidul soclai-democrat. rească, faţă de plan, productivi tatea muncii pe luna iulie cu I Comitetele raionale de par- primească gazetele de perete ^
5 la sută şi să reducă preţul de cost pe tona de cărbune, (. tid au sarcina să formeze co-
In toamna anului 1913 este Incorporat în armata austro-ungară. La să sporească viteza de circula ţie a fondului de rulment cu o din partea comitetelor sindi- ^
începutul primului război mondial I. Broz-Tito a fost arestat pentru pro­ zi şi să elibereze suma 1de 50.000 lei pe care o via pune ţ misii raionale care să coordo-
pagandă împotriva războiului, şi la începutul anului 1915 a fost trimis neze activitatea colectivelor ca’e. Intrucit gazetele de pc- j
pe frontul rusesc, unde în primăvara anului 1915 este rănit şi luat prizo­ la dispoziţia statului.
nier. In captivitate duce muncă de lămurire în rîndurile prizonierilor de rete sînt şi organe ale accs- )
război.
tora, este necesar să fie lichi- )
dată poziţia pe care o mal au 3
unii tovarăşi din comltclclt
sindicale, aceea de a crede că
gazetele de perete ar fi nu­
In 1917 I. Broz-Tito soseşte la Petrograd şi participă Ia demonstra­ In bătălia pentru a da tot mai mult cărbune patriei, co­ mai organe ale organizaţiilor
ţia din iulie. In timpul războiului civil se află in regiunea Omsk, unde lectivele întreprinderilor oarbo nifere din Valea Jiului, sprijini­
desfăşoară o activitate revoluţionară printre ţărani. In 1920 I. Broz-Tito te de organizaţiile de partid, U.T.M. şi sindicale, sînt hotă- de partid şl ca atare comite­
se întoarce în Iugoslavia, şi în luna septembrie a aceiuiaş an intră în rîte să traducă în fapte angajamentele pe care şi le-au luat
Partidul Comunist din Iugoslavia (constituit în 1919). în cinstea Zilei minerului şi a Zilei 'de 2S 'August.- tele sindicale nu au sarcina
Din 1920 pînă în 1927 el lucrează Ia diferite întreprinderi din Zagreb, să se ocupe de sprijinirea lor.
Activitatea desfăşurată pî­
Bjelovar (Croaţia), din Smederevo-Palanka (Serbia), participă Ia miş­ nă acum de către multe co-
carea sindicală, duce muncă de partid, este arestat şi urmărit. In 1928 r lectlve de redacţie ale gazete-
I. Broz-Tito conduce organizaţia de partid din Zagreb a Partidului Co­ ^ lor de perete din S. M. T.,
munist din Iugoslavia. In acelaşi an, este arestat şi condamnat Ia 5 ani t G.A.S., unităţi comerciale de
muncă silnică pentru activitate revoluţionară. In 1934, după ce iese din [ stat şi cooperatiste, nu cores-
închisoare, se încadrează din nou In activitatea ilegală a partidului (de fF)înd a fost adusă plăcuţa clădite cu grijă, cuptoarele au j punde în întregime cerinţe­
primit apoi, cel dintîi transport le ţăcea manual. Oamenii ţră- t |or actuale. Slaba conducere
refractară, Adolf Forteş a de -produse n o i: 5.000 bucăţi
astădată nu sub numele său, Broz, ci sub numele conspirativ Tito). In înlocuitoare de faianţă. mintau pămmtul cu picioarele acestora de către organiza-
1934 este ales membru al Comitetului Central al Partidului Comunist invitat în biroul său, oamenii Alte modele de sobe i ' J ° ăZ eaU Cf mii?ile¦ Nu t !!!le de partid, şabionismui,
formare. C ^ e ^ Î Z T n ! - ‘« ţâ r e . generală a proble-
din Iugoslavia precum şi al Biroului Politic al C.C. ai P.C.I. de nădejde ai fabricii: loan erioada .de experimentare
' S -' s-a dovedit rodnică. Pînă
In 1937 I. Broz Tito devine secretar general al C.C. al Partidului Co­ Bota, Teodor Pascu, Petru la această dată, s-au fabricat
peste 17.000 plăci trainice şi
munist din Iugoslavia. Corşoi, loan Dorrumer şi încă cu aspect plăcut. uniform. încălzite cu lemne. t ““ depnnl^rotaMmpoî.
In aprilie 1941 Iugoslavia este ocupată de hitierişti. Partidul Comu­ ciţiva.
Dar, oamenii nu s-au oprit ia m ultima ani au fost ^ jan{ ce_i au ca organe de pre-
— In Germania — a înce­ aci. Petru Poenaru. Miron
nist ridică poporul Ia luptă împotriva ocupanţilor şi complicilor lor, pen­ Gabor, Olga Sekey, Maria Fa- introduse presele mecanice şi r s au făcut să scadă eficaci-
put conducătorul tehnic, — se kelman şi alţii, trimit cuptoa­
tru eliberarea naţională şi socială. I. Broz Tito joacă un rol de seamă In relor de ardere, modele noi. In- s-au pus in funcţiune in]ectoa- tl t.atea şi influenţa lor în masă.
estecomflaianbnar­tiec,ă asemenea plăci necao- cepînd din această lună. colec­ rele de ardere. Nisipul cuarţus
organizarea acestei lupte şi în conducerea ei. Din 1941 el care înlocuiesc faianţa. tivul fabricii de teracotă din a fost înlocuit cu cel local, ţa- t Conducerea concretă de că-
Deva, va produce sobe de mo­
dantul suprem al Armatei populare de eliberare a Iugoslaviei şi al deta­ Conducerea ministerului nostru dele şi culori diferite, cu or­
namentaţii atrăgătoare.
şamentelor de partizani. ne însărcinează să studiem po­ ră ca nivelul calitativ al !¦tre organizaţiile de partid a
Vestea fabricării noilor pro­
In noiembrie 1943, Ia sesiunea a Il-a a Vecei antifasciste a eliberării sibilităţile de fabricare a aces­ duse, a depăşit hotarele regiu­ ducţie să scadă. Palru oameni ^ activităţii gazetelor de perete
nii. Mulţi beneficiari ai fabri­ produc acum, ceea ce produ- r . . , ..
naţionale a Iugoslaviei ia fiinţă Comitetul naţional de eliberare a Iugo­ tor plăci şi să încercăm mode­ cii, cum sînt, de pildă, trustu­ ceau 15 pe timpul patronului. [ m penoacIa concursului^ va
rile de construcţii din Bacău,
slaviei, în frunte cu I. Broz Tito. Tot atunci i s-a conferit titlul de mareşal le mult mai apropiate faianţei Galaţi, Craiova, Timişoara. Fabrica noastră dă lunar, pes- l crea condiţii ca acestea sa se
Cluj, se şi interesează de re­
ai Iugoslaviei, iar în 1944 şi titlul de Erou naţional al Iugoslaviei. originale. partiţii pentru noile modele, de te 700 sobe de teracotă si-si ţ ridice la adevăratul lor rol de
cantităţile ce le pot fi furni­
El este distins cu ordine iugoslave, precum şi cu ordinele sovietice „Po- zate. Amintim aci că fabricii de îndeplineşte întotdeauna, pla- [¦propagandist, agitator şi or-
beda” şi Suvorov de gradul I. Primul transport nul dat de minister". [¦vganizator colectiv.
In martie 1945 I. Broz Tito formează noul guvern iugoslav. După
Şi totuşi, oamenii socotesc
înlăturarea definitivă a monarhiei şi după proclamarea, Ia 29 noiembrie Qpre sfîrşitul lui aprilie s-au
că nu-i destul. TRAIAN ANGHEL
1945, a Republicii Populare Federative Iugoslavia, I. Broz Tito devine potrivit formele şi au fost
preşedintele guvernului federativ şi ministru al apărării naţionale. In create cele dinţii modele pen­ Le-ar trebui încă o presă pen- [ şeful sectorului cultural al
1953 el este ales preşedinte al Iugoslaviei, iar în ianuarie 1954 este rea­ tru plăcile dreptunghiulare ce tru noile modele de plăci. Cau- l comitetului regional P.M.R.
tă căile pentru procurarea din t
les în acest post. I. Broz Tîto este în acelaşi timp şi preşedintele Vecei Fe­ urmau să fie plămădite din pă-
derative executive (guvernul), comandant suprem al forţelor armate mîntul adus tocmai de la Med­ regiune a pămîntutui ce-l aduc ““
precum şi preşedintele Uniunii socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia. gidia. tocmai de la Medgidia. Fac so­
In noiembrie 1952, congresul al VI-Iea al Partidului Comunist din Zile de-a rîndul oamenii au
coteli privind mecanizarea unor in contul
cercetat problele, le-au retuşat,
Iugoslavia a schimbat titulatura aces tuia în Uniunea Comuniştilor din au îmbunătăţit aspectul viitoa­ operaţii ce încă se mai execută viitorului cinema
Iugoslavia. Iosip Broz Tito a fost ales secretar general al Uniunii Comuniş­ relor înlocuitoare de faianţă. manual...
tilor din Iugoslavia.
In ziua cînd cea dintîi serie Socoteli şi schiţe. Chibzuinţă La 22 iunie, brigada de ti
urma să ţie supusă arderii, în teracotă din Deva nu i s-a re­ de azi pentru viitorul de mîine ret a minerului Mihal Ştefan
fabrică s-au petrecut- lucruri fuzat pînă acum nici un pro­ al oamenilor şi fabricii. Ia Petrila şi-a îndeplinit s
noi. Adolf Forteş, reîntors de cinile ce-i reveneau în oac
dus "şi ’că pentru acest lucru, L. ZEICONI acestui cincinal şi a exect
la Bucureşti unde fusese che­ beneficiarii îi acordă multă în­
mat prinlr-o telegramă, vestise credere.
In clişeu : Clădirea Scupşcinel l-op ularc Federative de la Belgrad. că încă trei fabrici din ţară Socoteli de azi pentru Fruntaşi la întreţinerea primele lucrări de pregă
vor executa experimental, plă­ pentru anul 1961.
ci ce înlocuiesc faianţa. mîine culturilor
Victoria repurtată de brig
— Cred că-i vorba de o în­ fŢ \esp re teracotarii fabricii, Petru Bota şi Adrian Sima au tovarăşului Mihai Ştefan,
trecere — şi-a dat părerea Ion T-A'nimeni n-a scris poeme. Cu fost primii din comuna Visoa, care fac parte minerii Tosif C
Bota. Tocmai. — i-a răspuns siguranţă, nici cronici. Ei n-au raionul Hunedoara, care au ie­ tea, Adalbert Nagy, Lud<
înălţat furnale şi nici oţelării. şit la cîmp să lucreze la întreţi­ Ambruş, Nicoiae Zoltan, Şt<
conducătorul tehnic, e vorba Şarje rapide — se înţelege, — nerea culturilor. Pînă acum, de­ Zoltan, Emanoil Mîrza ş i‘ l
de o întrecere între fabrica n-au elaborat. Dar, în marea şi este o comună de munte un­ Ivaşcu, se datoreşte în b
cronică a timpurilor noastre, de deseori plouă, ei au efectuat parte aplicării metodei graf
noastră şi cele de la Bistriţa. teracotarii îşi înscriu modest, a doua praşilă la cultura de po­ lui ciclic. Această victorie
Mufleni şi Dibău. La consfă­ faptele lor. Aparent mărunte, rumb şi a treia la oartofi. fi cel mai de perţ dar, pe
tuirea de la minister, a mărtu­ restrînse, localizate doar la pla­ re brigada de tineret de la
risii el. s-a stabilit că fabricii toul fabricii. Dar fapte rodnice. Exemplul lor a fost urmat ş' trila îl va transmite — prin
care va executa cele mai cali­ Despre ele. despre hărnicia oa­ de alţi locuitori ai comunei. saşi responsabilul ei, — c
tative plăci, i se va încredinţa menilor de aci, loan Bota sau de-ial doilea Congres al U.T
viitoarea producţie a înlocui­ Adolf Forteş, îţi vor vorbi în­ FLOAREA Ş t'RA
torilor de faianţă. Deci, totul totdeauna cu căldură.
depinde de noi...
A fost schimb: Ui ‘-'--înlogia
de pregătirea arde: li si. toate
u v ş v s y i i . _ y, j -- iiVWii < vv I plăcile s-au răpii,!nt. In stive „Pe vremea patronului, lotul corespondent ului.