Page 26 - 1956-06
P. 26
Pag. 2 mâi DRUMUL SOCIALISMULUI Hr 597
•a»'v
ntic
“V «¦*«»** ¦ •Vjt-
Organizarea desfacerii legumelor Să pregătim din timp ariile .AAAVAAVv'W A Q h U f i t o - m t n i a f H
şi zarzavaturilor produse în gospodăriile Lanuri nesfîfşlîe se leagănă mul! De asemenea, vor fi arari-
agricole colective în bătaia vîntului, Peste puţin jate rîndurile, în aşa fel ca ba- Un taxator intră înapoi în geantă pen numai un contabil, ci o în
timp, o culoare gălbuie, roşieti toza să fie aşezată cu gura în
şi mal multe suprataxe tru a fi predată casieriei treagă instituţie de contabi
că, va cuprinde firele de grîu, direcţia vîntului dominant. I.R.T.A. A doua grămăjoară, litate. Nu-i aşa, tovarăşe Bu
Colectiviştii se conving tot cesar ca organele comerciale să secară şi orz. Vor veni seceră- Va trebui ca la fiecare stog
mai mult că una din ramurile fie sprijinite de către organele toarele, coasele şi căruţele, ca să fie unul sau chiar două bu După fiecare cursă, taxa cuprinde costul biletelor vîn cico? Ăia de la G.A.S., stau
de producţie care duc la îmbu agricole şi de stat în atragerea re vor căra snopii grei, aurii, toaie cu apă şi grămezi de ni
torul Ioan Steaga de pe au dute dar reţinute şi suprata toate opt orele de serviciu
nătăţirea condiţiilor lor de trai gospodăriilor colective să-şi tobusul nr. 50.455 Dv. care xele. Ele nu mai trebuie des în birou şi liahar n-au ce-i
şi lia mărirea veniturilor gos- desfacă legumele şi zarzavatu-
la arii. '_ sip. Se va fixa apoi locul pen deserveşte linia Vaţa-Baia de părţite, întrucît au aceeaşi pe Mureş. Te bat mereu la
tru fumat, postul de prim aju
podăriei este cultura legu- rile pe piaţă. Aceste organe au Dar pentru această, fiecare Criş-Deva îşi numără banii destinaţie: buzunarul taxa cap să vii după masă la ser
încasaţi de la călători. De torului. ‘
melor. Mărind producţia de datoria de a îndruma gospodă- gospodărie colectivă, fiecare tor sanitar, locul gazetei de viciu la orele 15. Te critică
întovărăşire, fiecare sat, va tre perete şi al panourilor.
legume, colectiviştii contribuie riile colective să-şi construias bui ca încă de pe acum să cau O atenţie deosebită trebuie da obicei, el face această opera Ei, dar cele spuse pînă aici, mereu că nu laşi nici pe al
totodată la îmbunătăţirea apro- că sere şi paturi calde pentru te loc potrivit ariilor, tă amplasării panoului de in ţi subalterni să vină 1a. lu
cendiu, care trebuie să aibă ţie fără martori. Se aşează sînt destul de complicate şi cru la ora fixă. Te critică
vizionării oamenilor muncii de a putea să producă în viitor şi Aria trebuie amplasată în aşa găleţi, lopeţi, sape, tîrnăcoape, pe-o bancă în fundul autobu taxatorul nostru se va su deseori chiar şi în foaia vo
fel ca atunci cînd plouă să nu instinctoare chimice şi securi. sului, scoate biletele şi banii păra foc. lantă. Ce oameni! Nu vor
la oraşe. legume timpurii. băltească apa şi să nu poată fi De asemenea, trebuie făcută din din geantă şi începe. Mai în- deloc să înţeleagă că Mure
inundată. Eia trebuie să fie a- timp o baracă unde să fie depo tîi totalizează costul biletelor — Cu alte cuvinte, mă fa
Rezultatele obţinute de către Problema bunei aprovizionări şezată la cel puţin 200 m. dis zitat uiumul şi cota. vîndute şi predate călătorilor, ceţi hoţ, ai ? Vn zice el. şul îţi dă destulă bătaie de
tanţă de marginea satului şi de apoi al biletelor vîndute dar cap şi că eşti obligat să mai
colectivişti în anul 1955, au a- a populaţiei cu legume este din calea ferată şi la cel puţin 100 Sfaturile populare şî organl- reţinute pentru diferite „cer — Noi, n u ! I )i nu te fa iei şi cîte un subaltern pen
rătat încă odată importanţa tre cele mai importante. De a- m. depărtare de casele izolate cetări" şi însfîrşit, costul su cem hoţ. Hoţ te fac călătorii. tru unele socoteli suplimen
deosebită pe care o prezintă ceea, asigurarea obţinerii unor zaţiile de bază, tehnicienii^ pune- prataxelor pentru nerespecta- Pavel Piper, căruia „n-ai a- tare. Nu vor să ia în consi
sporirea producţiei de legume recolte cît mai mari, sporirea rea „regulilor" de călătorie vut" să-i dat rest 4 lei, Aurel deraţie nici serviciile dumi-
în gospodăriile agricole colec- producţiei de legume-marfă, pe autobusul I.R.T.A. Vaţa- Suciu căruia tot din „lipsă tale deosebite pe care le adu
Baia de Criş-Deva. După ter de mărunţiş” nu i-ai mai res ci prin desele scufundări în
live. In anul trecut, numeroase trebuie să constituie o preocu- şi cel puţin 50 m. departe de telor agricole, trebuie să stea minarea tuturor acestor cal tituit 2 lei, în ziua de 6 iu apa rîului în scopuri conta
gospodării colective au contri- pare de seamă a organelor şi cule obositoare, dar rentabi nie a.c., ei te fac hoţ. Ei şi bile. Nu vor, şi basta. Parcă
buit efectiv la buna aprovizio organizaţiilor de partid, a sfa şosele sau drumuri principale, de vorbă cu oamenii pentru a le, în faţa taxatorului râmîn ceilalţi care au tăcut pînă a- ai cu cine te-nţelege ?
nare a oamenilor muncii de ia turilor populare şi organelor a- După ce se stabileşte locul şi duce griul la arii, de îndată ce două grămăjoare de bani. cuma, dar care aproape în
oraşe, realizînd totodată veni gricole. s-a uscat, uşurînd în felul aces Una mai mică, mai năpăstui totdeauna cînd călătoresc cu — Să vii la ora fixă la
suprafaţa ariei ea va fi împrej ta treierişul. tă, intră de regulă, înapoi în autobusul le încasezi supra serviciu I atîta ştiu. Meritele
muită cu un brîu de arătură lat geantă. Cealaltă, mai mare, taxe, sînt lipsiţi de cîţiva lei. pe care le ai în punerea la
turi însemnate. Aşa de exemplu, Obţinerea unor recolte boga de cel puţin 3 m. Acest brîu de Pregătind din timp ariile şi intră, tot de regulă, în buzu punct a contabilităţii Mure
gospodăria agricolă colectivă te de legume va contribui la arătură, va fi împrospătat pe- dotîndu-le cu cele necesare, sa narul taxatorului. Şi dacă ei te fac hoţ, în şului, sînt pentru ei vax. Ar
„Drumul lui Lenin“ din Sebeş, creşterea veniturilor colectiviş riodic, adică va fi arat din cînd vor preîntîmpina o serie întrea- seamnă că au „puţină" drep trebui să te superi crunt, to
cultivînd cu legume o suprafa tilor, la o mai bună aprovizio în cînd. Vă veţi întreba poate, de tate. varăşe Bucico. Să te superi
gă de greutăţi şi se va asigura ce Ion Stega face doar două şi să nu te mai duci în tim
ţă de 4 hectare, pe lingă faptul nare a pieţei cu aceste pro Se vor stabili' apoi locurile terminarea treierişul ui într-un grămăjoare de bani şi nu Restul (nu de la costul bi pul orelor de program la
că a repartizat însemnate canti duse. trei, conform repartiţiei de letelor), interesează credem, Mureş. Atunci o să-şi dea ei
pentru stoguri, aşezîndu-le tot timp scurt şi fără pierderi.^ mai sus ? Să vă spunem. Pri in primul rînd, conducerea seama de pagubele uriaşe
tăţi de legume colectiviştilor, a ma grămăjoară cuprinde I.R.T.A. Deva. pe care le-au adus. gospodă
~ ~ GH. BUSUIOC cîte 4 stoguri, pentru ca bato doar preţul biletelor vîndute riei prin faptul că ţi-au in
valorificat pe piaţă legume în şi predate călătorilor şi deci Contabilitate terzis să mai pleci la Mu
Secţia comercială regională za să nu se deplaseze prea pe malul Mureşului
valoare de 73.000 lei. La fel,
gospodăria colectivă din Cistei, Oamenii muncii Dacă credeţi că pe malul
raionul Alba, a cultivat cu le* Un tabel interesant din Orăştie propun: v V W N A / > / vA / V % A / V V \ * v V v V W V W Mureşului nu se poate face reş. Da, da, îşi vor da sea
gume o suprafaţă de 5 hectare,
din producţia cărora a reparti In trenuleţul ce mergea de 1956, vă trimitem tabelul .cu • Bazinul de înot din oraş să
zat colectiviştilor cantitatea de la ZLatnia la Alba-Ialia, — „mo- gospodinele fruntaşe în creşte- fie curăţat, dotat cu cele nece
11.784 kg.-legume, iar pe piaţă sare şi, însfîrşit deschis, ca să
a valorificat legume în valoa căniţa“ cum îi spun sătenii de rea păsărilor şi cultivarea de nu treacă vara şi cetăţenii să 3 n&iMţie lim filă contabilitate, vă înşelaţi. ma 1
prin partea locului — din gara legume din comuna Feneş. In nu apuce să facă măcar o baie. Contabilul şef Ioan Bucico
re de 78.424 lei. J Feneş s-ia ¦urcat un tînăr. In tabel, erau trecute numele to * Să se ia măsurile necesare d a ia ţLtzdd&aicL de la G.A.S. Galtiu a consta Şi-atunci, numai atunci,
mină ţineia un plic pe care se varăşelor : Eugenia Ittu cu men pentru ca în piaţa Aurel Vlaicu, tat nu numai că se poate, vor veni să-ţi ceară iertare
In anul acesta, multe gospo vedea sc ris: „Către secţiunea ţiunea : cultivă legume pe o să se instaleze încă o pompă Nu rareori se întîmpla ca dar că e şi necesară. Inchi- şi să te trimită de data asta
agricolă a raionului Alba“. releul de înaltă tensiune, de puiţi-vă, pe Mureş trec mii, ei la Mureş, la contabilita
dării colective din regiunea noa suprafaţă de 4 ari şi creşte 56 de apă potabilă, pentru că cea la staţia de nadiofioare din H a milioane de peştişori, mii şi tea dumitale dragă. Atunci
stră şi-au mărit suprafeţele cul înainte ca trenul să porneas ţeg, să se decupleze, iar o mică milioane de valuri, mii şi mi să nu accepţi numai dacă te
că, o tînără — tehniciană Vin- jp ăsări; Vialeriia Miclea, 3 ari existentă, nu satisface nevoile neatenţie a operatorului, făcea lioane de tot felul de alte trimit pentru totdeauna. Aşa
tivate cu legume şi zarzavaturi, să se întrerupă emisiunea în vietăţi. Fără să mai punem să facil
grădină şi 66 p ă să ri; Floarea oamenilor. la socoteală şi firele de nisip,
Pentru a sprijini desfacerea GH. PAVEL
surplusului de produse ale gos ţan, de la Sfatul popular Fe Teodorescu, 2 ,ari — 68 pă- | • Ca şl în alte oraşe, să fie
podăriilor colective în bune con- neş — i se adresă :
sări, Emilia Grozia, Ana Ni- amenajat şi aici un parc al co
diţiuni, secţiunea comercială re — Vă rog să-l daţi astăzi cula, Vialeriia Nicuta, Ana Bu- piilor, dotat cu balansoare, pa
gională, prin administraţia pie neapărat. Faceţi tot posibilul ciurman, Emilia Brazii, Aurelia ralele şi alte mijloace de dis (După scrisoarea tov.
întreg oraşul timp de mai mul argumentele sînt zdrobitoa
ţelor, a pus la dispoziţia aces să duceţi chiar dvs. Dnaşoveanu şi alte fruntaşe tracţie pentru cei mici, mai ales
te minute. re. Pe Mureş, nu-i necesar Iosif Barabaş)
tora compartimente şi gherete — II dau, fiţi fără grijă !
din comună, care iau cultivat că sînt multe locuri în care s-ar Pentru a înlătura această
în pieţele din Deva, Ilia, Teiuş, Plicul conţinea o adresă în
Haţeg şi Cugir, urmînd să se care se spunea : legume pe 2—5 iari şi cresc putea face acest lucru (parcul deficienţă, tovarăşul Marcu Bo- !.| RAIDUL NOSTRU
repartizeze şi în alte centre da „La nota telefonică nr. 7.118/ cîte 40—68 păsări. „1 Mai“, fosta arenă sportivă lea, tehnicianul staţiei, a in
de la sfatul popular, etc.J.
B. R. trodus o sonerie care în mo
că se va solicita. ° Pentru ca mulţi oameni ce mentul decuplării, anunţă pe Prin unele unităţi comerciale
operator şi aceştia, în cîteva
Avînd în vedere faptul că vin în oraş cu diferite treburi,
secunde, cuplează din nou, li-
gospodăriile colective vor scoa- Concurs de vitrine să nu piardă timp preţios cu chidînd astfel întreruperile mai din Hunedoara
te pe piaţă cantităţi mari de le* drumul pînă la gară, autobusul
lungi de 30 secunde. Pentru
gume şi zarzavaturi, adminis local să mai facă o cursă, cen- O nepotrivire casează 4 lei pe 100 grame tes
această inovaţie, tovarăşul Bo covină, sau în cel mai bun caz
traţia pieţelor va trebui să la tru-gară şi la ora 10 dimineaţa. —- De unde ai cumpărat var •— după cum e omul — îi dă
măsuri urgente pentru amena e curînd a avut loc la Uniunea regională a Co- • Sfatul popular al oraşului lea a fost premiat de către Di 5-6 ţigări „naţionale“ în loc de
jarea gheretelor repartizate, în za ? aii* 0,60 lei rest. Iar dacă e vorb».
aşa fel ca ele să fie atractive O ) -' operativelor de con sum analiza desfăşurării celui să găsească un om mai conş recţia regională P.T.T.R., cu de 0,20 lei, cum se întîmpla de
de-al doilea coticu rs de vitrine din cadrul coope tiincios pentru îngrijirea ceasu — De la noua piaţetă. seori la 100 grame de vodcă,
suma de 400 lei. — Dar cartofii, fasolea, ridi- nu-i mai dă nici un rest sub
chiile ? pretextul că „nu are bani mă
pentru consumatori. Se va a- raţiei de consum, care se desfăşoară de la 1 iunie la 30 no- lui din turnul bisericii, deoare.ee GH. PAŞCA — Tot de acolo. runţi“. Şi dacă-i ceri totuşi, te
vea grijă să se repartizeze ghe aşa cum este „îngrijit“ acum — Şi unde-i asta, piaţeta ? repede în aşa hal, îneît eşti si
retele care sînt situate în locu lembrie a.c. de paznicul spitalului, nu arată corespondent — Uite colea în centru, peste lit să renunţi.
rile cele mai vizibile şi să aibă nici odată ora exactă. Sau, mai pod.
spaţiu suficient pentru a putea In urma analizei făcute comisia regională de concurs bine. cei 150 iei pe care sfatul -»,—>/—>/— —*/—1/—'/—>/ 11 >i 1/ 1r-' / S-a făcut de curînd un con
expune produsele ce le au de a acordat premiul I în valoare de 1.000 lei colectivului ma popular îi plăteşte lunar aces Cel ce întrebase se îndreaptă trol inopinat la această casieri
vînzare. gazinului „Universal'' din Că lan, care şi-a realizat planul tuia, să-i strîngă şi să cumpere Expoziţie de artă populară într-acolo să-şi facă piaţa. Vede ţă şi, numai după 4 ore de virt-
de desfacere în toată perioada concursului, a organizat în un ceas nou. un chioşc mare în semicerc, cu zare, i s-au găsit 44 lei trai
Prin panouri şi presă se va mod regulat expoziţii de măr furi cu vînzare şi a folosit Duminică, s-a deschis în sala aspect frumos, vopsit proaspăt, mult.
face cunoscut consumatorilor A. MI HAI LA Casei de cultură din Orăştie, o cu mărfuri multe şi bune. Aş
preţurile de vînzare şi produsele forme variate de reclamă prin vitrine. expoziţie unde sînt prezentate teaptă să-i vină rîndul... Iată, Şi-a făcut atunci socoteala:
de care dispun gospodăriile co corespondent peste 150 obiecte de artă popu i-a venit. Primeşte un j,ce do „Lasă că nu mă mai prind ei
Premiul II, in valoare de 750 lei, a fost acordat colec lară, plastică şi aplicată, exe reşti“ însoţit de un nor de fum cu plus de casă“. Şi într-ade-
cutate cu multă măestrie de de ţigară ce i-1 suflă în faţă văr, la al doilea control, a fost
tivului magazinului „Universal" din Criscior, care şi-a rea oameni din Orăştie, Băcăinţi, gestionarul. Rabdă această ne găsită cu cca. 120 lei minus,
Orăştioiana de Sus, Căstău şi cuviinţă, deoarece marfa îl a- din care o parte s-au găsit asu
lective. Gospodăriile colective lizat planul la desfaceri în proporţie de 124 la sută, iar la alte sate din raion. trage, e proaspătă şi ieftină. pra ei, sustraşi încă de dimi
neaţă, cu certitudinea că îi va
vor trebui să prezinte produ aprovizionări de 109 la sută. Admiraţia vizitatorilor se în E servit in sfîrşit şi urmează „recupera“ pînă la ora închide
dreaptă îndeosebi spre ţesături plai a : rii.
sele sub o formă plăcută, iar Premiul III, în valoare de 500 lei, a fost acordat colecti Pregătiri pentru le şi cusăturile cu caracter na
cei care se ocupă cu vînzarea vului magazinului mixt din R ibiţa. Aci, planul a fost înde ţional şi spre picturile execu — Nouă lei şi patruzeci de Iată deci 6 dovadă vie ca ex
lor, să se poarte frumos cu plinit în poporţie de 125 la sută la desfaceri şi 123 la sută noul an şcolar tate cu mult talent artistic. In bani. perienţa, i-a dat certitudinea că
consumatorii, în aşa fel ca să-i la aprovizionare. i centrul atenţiei se află o casă şi în acea zi, va putea „aduna“
atragă să vină cu plăcere la ţărănească în miniatură, execu — Clientul scoate zece. în jurul sumei de 120 lei, bani
gheretele colectiviştilor. Acele Gestionarul acestui maga zin este tovarăşul I. Golda, Abia s-'au terminat exame tată de gospodina Marfa Bucur — Nu am să-ţi dau rest, dă- luaţi cu bună ştiinţă din buzu
gospodării colective cărora le care a prmit nu de mult insigna de fruntaş în cooperaţia nele şi Comitetul executiv al în vîrstă de 60 de ani din Orăş mi bani m ărunţi! narul oamenilor muncii. Şi cînd
sînt repartizate gherete şi com de consum, iar acum a fost evidenţiat pe ţară primind o Sfatului popular din comuna — N-am, dumneata tre... te gîndeşti că T.A.P.L. Hune
Apold.u de Jos, raionul Sebeş, tie. — Să fii sănătos, altul Ia doara ştie de mult de asemenea
Interesantă şi atractivă, o- rînd. lucruri şi totuşi, le-a trecut cu
partimente în diferite pieţe, tre menţiune şi un premiu de 750 lei. împreună cu conducerea şcolii vederea.
buie să le folosească ele înşile, O menţiune a fost acordată şi colectivului magazinului de 7 ani, au întreprins o acţiu glindind minunatul folclor al Clientul renunţă la rest şi
fără a permite altor persoane ne de curăţire şi reparare' a poporului nostru, expoziţia a pleacă. Dar se gîndeşte: „Bună
străine de gospodărie să-şi des alimentar nr. 1 din Simeria. localului şi mobilierului. fost vizitată de sute de oameni idee a avut APROZARUL că a
facă produsele sub firma gospo Dacă la cel de-al II-lea concurs au luat parte colecti ai muncii încă din prima zi a deschis o asemenea piaţetă. Ne
Acţiunea a fost dusă la bun deschiderii ei. e tare de folos. Insă, că l-a pus
dăriei colective. vele a 74 unităţi din 790, la cel de-al III-lea concurs de sfîrşit, asigurînd de pe acum I. P. STANILEŞTI
corespondent
Avînd în vedere importanţa vitrine sînt chemate să participe toate unităţile cooperaţiei condiţii optime de funcţionare
aprovizionării populaţiei cu le de consum din regiunea noas tră. pentru noul an şcolar.
gume de bună calitate şi la pre I. GROZA IOAN PREJA
ţuri corespunzătoare, este ne- corespondent corespondent
în perioada de vară munca de cest an s-au constatat şi o toţi neştiutorii de carte la gestionar pe Cornel Teodores Vinzătoare şi... „clienţi“
alfabetizare trebuie intensificată serie de lipsuri care au frînat cursuri. cu, ideea nu a fost cea mai bu
nă. Oare nu au găsit pe altul In magazinele din Hunedoa
acţiunea de lichidarea analfa Aceste cîteva lipsuri trebuie mai bun ? Pe vînzătorul Vasile ra deservesc consumatorii, mul-
betismului. In oraşele Deva, să dea de gîndit cadrelor di Durcan de pildă, de la magazi ţi_ tineri şi tinere. Majoritatea
Alba-Iulia, Orăştie, Haţeg, Hu dactice , comisiilor de alfabeti nul nr. 22 sau alţii... sînt doar din aceştia caută să servească
nedoara, Petroşani, Simeria, zare, comitetelor de întreprin atîţia oameni buni la Aprozar cît mai conştiincios şi reuşesc
Pătrunşi de înalta îndatorire mion Ardeu, învăţător în satul de carte existenţi la o întreprin Lupeni, Petrila etc. unde sînt dere şi instituţii. Ele trebuie să care să se asemene cu unitatea în bună măsură.
patriotică de !a lichida analfa Mihăileni, care cu ajutorul de dere din Orăştie — astăzi majo cadre didactice multe şi sînt lupte cu şi mai multă hotărîre model...“
betismul din cuprinsul regiunii putatului Aurel Bratima a alfa ritatea calificaţi la locurile de create condiţii pentru a putea pentru îndeplinirea sarcinilor Vin însă prin magazin şi un
noastre — moştenire a trecutu betizat cu rezultate bune 14 muncă. lichida neştiinţa de carte, co de plan cu privire la cuprin Ceva despre gestionari şi... soi de pierde-vară, care îm
lui îndepărtat — lucrătorii din misiile de alfabetizare orăşă- derea tuturor neştiutorilor de lucruri mărunte piedică buna deservire şl stâr
învăţămînt ajutaţi de organele ţigani din 19 existenţi, tovarăşul De subliniat sînt şi rezultatele neşti, cadrele didactice şi or carte existenţi în aceste institu nesc indignarea, atît a consu
de partid, sfaturile populare şi Liviu Vlad, învăţător în satul obţinute de învăţătorii din sate ganizaţiile de masă n-au depus ţii şi întreprinderi în perioada Restaurantul „Cerna“ este matorilor cît şi a vînzătorilor,
organizaţiile de masă au dus Tîrnava de Criş, care cu aju le Bătrîna şi Visca, raionul Ilia, eforturi pentru a mobiliza neş de vară, cînd trebuie lichidat condus de gestionarii Nicolae
şi în acest an o susţinută lup torul celor 4 instructori volun unde unul sau doi învăţători au tiutorii de carte la cursurile or definitiv analfabetismul în ţa Coloji şi Petre Susan. Ei s? Intr-una din zile, la magazi
tă împotriva neştiinţei de carte, tari şi cu sprijinul sfatului popu prezentat la examene şi au pro ra noastră, potrivit prevederilor cred unul mai bun ca celălalt. nul tineretului, se înfăţişează
reuşind să prezinte la exame lar a promovat la examene 36 movat cîte 70-80 cursanţi. Me ganizate. Faptele însă nu prea dovedesc. un „client“ şi, ca să facă „im-
nele din martie-aprilie candida analfabeţi din cei 48 prezentaţi. rită subliniat, sprijinul dat ca Lipsă de interes faţă de planului nostru cincinal. Curăţenia lasă de dorit, feţele nresie“ asupra vînzătoaroi, (o
drelor didactice din aceste sate munca de alfabetizare iau do Secţiile de învăţămînt raio de mese rupte, tăiate şi murda
ţi bine pregătiţi. Cadrele didactice din comu de tov. Augustin Iacob, preşe vedit şi învăţătorii Vasile Pe- nale, directorii de şcoli, con re, scrumierele şi solniţele lip fată drăguţă şi conştiincioasă),
In total au fost prezentaţi la na Intregalde, raionul Alba, au dintele sfatului popular din co trescu din satul Mihăileni, Tra- form instrucţiunilor Ministeru sesc. Lucruri mărunte în apa îşi ia o poziţie de „D-in Juan“
prezentat la examene 145 anal muna Bătrîna şi de tov. Ioan ian Hărăguş, din satul După- lui învăţământului vor ţine e- renţă dar absolut necesare de prr.ind-o ţintă în ochi.
examene un număr de 7.029 fabeţi din cei 155 planificaţi, iar Căsălean, preşedintele sfatului servirii consumatorilor.
cursanţi din care au fost pro cadrele didactice de la şcoala Piatră, Teofil Peştian din sa videnţa la zi a neştiutorilor de — Ce doriţi ?
movaţi 5.460. popular Visca, care au ştiut să Şi mai mărunte însă, la „Cer-
nr. 1 Cugir, sub conducerea di antreneze în această muncă de tul Buceş-Vuloan. Sfaturile carte recensaţi la 7 mai a.c. în na“, sînt de obicei chiftelele şi *“ Să te văd, puicuţo
In frânte s-a clasat raionul rectorului de şcoală Victor Co putaţii săteşti şi organizaţiile populare ale comunelor Buceş cataloagele speciale şi vor ur în special cele făcute sub su ¦— Şi altceva ?
Flaţeg (codaş în anii trecuţi) cean, au prezentat la examene de masă din comună. şi Blăjeni s-au complăcut în a- . mări oa toţi aceştia să ur pravegherea gestionarului Co
cu 1.355 promovaţi din 1.535 un număr de 59 analfabeţi din ceastă situaţie lăsînd lucrurile meze cursurile, repartizîndu-i loji. Atît de mărunte îneît nici — Ochişorii dumitale.
prezentaţi, raionul lila cu 837 care au promovat 43. O contri Rezultate bune au înregistrat pe cadre didactice şi instruc măcar 35 gr. nu cîntăresc. (Ele Tovarăşe, te rog am trea
promovaţi din 1 059 prezentaţi buţie deosebită la lichidarea a- şi cadrele didactice din satul să meargă de la sine. trebuie să aibă greutatea de
şi raionul Brad cu 835 promo Chitid, care au promovat 38 a- tori voluntari, asigurînd în a- 45 gr.)'. E avantajos, desigur, bă, aşteaptă clienţii...
vaţi din 954 prezentaţi. Codaşe nalfabetismului au dat-o în nalfabeţi. La Combinatul side învăţătorii din Cărăstău, Ri- celaşi timp continuitatea pre să bagi în buzunar, preţul a 5
văţătorul din satul Bucura, in rurgic Hunedoara datorită efor biţa, Luncoiul de Sus şi Ilia, dării lecţiilor pe timpul verii. chiftele la 15 vîndute. — Ei şi, parcă eu n-am ? Dar
în munca de alfabetizare au ginerul silvic Comun şi pădura turilor depuse de tov., Olga au omis din evidenţa şcolilor îmi sacrific timpul meu preţios
fost, oraşele Deva cu 51 promo rii Ocolului silvic — Simion Ciuş, salariată a întreprinderii mulţi neştiutori de carte. Numai muncind cu perseve S-ar mai putea spune încă pentru dumneata...
vaţi din 362, Hunedoara cu 138 Tomuş şi Dumitru-Budilşa, care şi ajutorului efectiv acordat de renţă şi în perioada de vară multe despre asemenea lucruri
promovaţi şi raionul Sebeş cu iau alfabetizat personal 17 ne ing. Eronim Oprişan — au pu Lipsă de preocupare în pro vom putea să ducem la bun „mărunte", Aici nu i-a mers. S-a dus însă
181 promovaţi. ştiutori de carte. tut fi pregătiţi şi prezentaţi la blema lichidării analfabetismu sfîrşit această sarcină de înal prin alte magazine, la alte vîn-
lui au dovedit, sfatul popular tă răspundere — lichidarea a- O casieriţă şî socotelile el zătoare drăguţe.
In regiunea noastră au fost Rezultate deosebite a obţinut examene 61 de cursanţi. Rezul din Lăpuşnic, conducerea Tri nalfabetismului — pe oare ne-a
cadre didactice care au depus în munca de alfabetizare tova tate pozitive au fost înregistra bunalului popular Ilia şi co înoredinţat-o partidul şi gu Dacă te aflii la bufetul „Mi Uneori aceste complimente o-
toate eforturile pentru ia cuprin răşul Vasile Artimescu, profe te şi în alte sate şi comune din mitetele de întreprindere, de vernul nouă, muncitorilor din nerul“, şi priveşti felul cum ca braznice, de prost gust, „prind“
de şi alfabetiza pe toţi neştiu sor la şcoala medie Orăştie, ca învăţămînt şi organizaţiilor de sieriţa Paraschiva Tokay ser la unele vînzătoare. Şi atunci,
torii de carte existenţi în cir re în timp de 3 ani a alfabeti cuprinsul regiunii noastre. la minele Lupeni, Lonea şi veşte cFenţii, vei fierbe de in încep discuţii, chicoteli şi şuşo
cumscripţiile lor şcolare. Prin teli, iar adevăraţii clienţi, sînt
Petrila, care n-au găsit nici masă. neglijaţi.
pînă în prezent mijloace şi me-
AUREL MICLEANU Asemenea „timp preţios“, nu
l-ar putea oare folosi „clienţii“
tre aceştia se numără şi tov. Si- zat pe toţi cei 147 neştiutori In munca de alfabetizare în a* to.de potrivite de a cuprinde pe de acest soi, în alte scopuri mai
inspector şcolar. dignare. Unii au văzut cum în folositoare? R. ŞERB AN