Page 28 - 1956-06
P. 28
“Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 597
TTTTfwîiTT r. ***
Dedarafia comună a guwerrseior U.R.S.S. şf R.P.F. Iugoslavia Săptămîna
f i l m u l u i romînesc
MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite Decla- prin participarea organizată şi pe bază de drepturi egale cipalelor probleme litigioase care stau în calea dezvol constatat cu multă satisfacţie că principiile exprimate la S O FIA
rajia comună a guvernelor Uniunii Republicilor Sovie a tuturor ţărilor. Succesul Conferinţei cu privire la fo tării colaborării multilaterale între popoarele europene. în Declaraţia din 2 iunie 1955 a guvernelor U.R.S.S. şi
tice Socialiste ş: Republicii Populare Federative Iugosla R.P.F. Iugoslavia, principii pe care se întemeiază rela SOFIA (De la trimisul spe
via în legătură cu vizita oficială în Uniunea Sovietică losirea energiei atomice în scopuri paşnice convocată de In ceea ce priveşte problema germană, cele două ţiile lor reciproce, au creat baza pentru colaborarea pri cial al AGERPRES).
a preşedintelui R.P.F. Iugoslavia, Iosip Broz-Tito. Organizaţia Naţiunilor Unite în august 1955 Ia Geneva guverne consideră că în prezent, cînd pe teritoriul Germaniei etenească multilaterală şi au servit cu folos intereselor
şi începutul favorabil al lucrărilor pentru crearea Agen postbelice s-au format două state suverane, pentru rea păcii şi colaborării internaţionale. Intre 25 iunie şi 1 iulie va
La invitajia Prezidiului Sovietului Suprem şi a guver ţiei Internaţionale pentru Energie Atomică — sînt lizarea unificării acesteia sînt necesare tratative între avea loc la Sofia Săptămîna
nului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, între 1 strîns legate de această atmosferă. Rolul şi capacitatea Datorită eforturilor celor două părţi s-au obţinut filmului romînesc, organizată de
şi 23 iunie 1956, preşedintele Republicii Populare Fe Republica Federală Germană şi Republica Democrată rezultate Importante în acţiunea de reglementare a situ Comitetul pentru relaţiile cul
derative Iugoslavia, Iosip Broz-Tito, a făcut o vizită tot mai crescînde ale Organizaţiei Naţiunilor Unite s-au Germană. Ele consideră, de asemenea, că celelalte state, aţiei contractuale, prevăzută de Declaraţie. turale cu străinătatea, Direcţia
oficială în Uniunea Sovietică. reflectat de asemenea în succesele obţinute în direcţia şl in primul rînd marile puteri, trebuie să acţionze în cinematografiei din Ministerul
transformării ei într-o organizaţie universală în legătură aceeaşi direcţie atlt în interesul poporului german cît Cele două guverne relevă cu satisfacţie rezolvarea Culturii şi Uniunea activiştilor
In timpul vizitei preşedintelui Tito au avut Ioc o cu admiterea de noi membri. Cele două guverne salută şi în interesul general. cu succes a problemei pretenţiilor reciproce, ceea ce a din cinematografie.
serie de convorbiri între reprezentanţii celor două gu faptul că Organizaţia Naţiunilor Unite s-a complectat uşurat restabilirea relaţiilor economice, înainte întrerup
verne. Din partea iugoslavă, Ia convorbiri au participat, In perspectiva care se deschide prin atenuarea în te, şi dezvoltarea colaborării economice pe o bază reci Cu acest prilej vor fi prezen
în afară de preşedintele Tito, Edvard Kardelj, vicepre cu noi membri din rîndul ţărilor europene, precum şi al cordării internaţionale generale care a şi avut Ioc, cele proc utilă. In acest sens a fost stabilit un schimb de tate în oraşele Sofia, Plovdm,
şedinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, ţărilor din Asia şi Africa, a căror participare crescîndă două guverne au acordat atenţie primejdiei care s-ar mărfuri echitabil, au fost încheiate acorduri de credite Sta'lin şi în alte oraşe din R.P,
secretar de stat pentru Afacerile Externe, Mialko To- la viaţa internaţională s-a oglindit încă Ia Conferinţa putea ivi ca urmare a conflictelor şi neînţelegerilor lo şi investiţii pe termen lung, un acord cu privire la co Bulgaria cunoscutele filme ro-
dorovici, membru al Vecei Executive Federative, Iakov de Ia Bandung. Aceasta contribuie la întărirea rolului cale dintre state. laborarea tehnico-ştiinţifică, cu privire la colaborarea mîneşti „Alarmă în munţi“, „A*
Blajevici, preşedintele Vecei Executive a Republicii Popu bazat pe egalitate în drepturi în lume al popoarelor in domeniul folosirii energiei atomice in scopuri paşni facerea Protar“, „Nufărul ro
lare Croate, membru al Vecei Executive Federative, şi acestor continente. Ele şi-au exprimat intenţia fermă de a contribui la ce etc. şu”, „Desfăşurarea“ precum şl
Velko Miciunovici, ambasadorul extraordinar şi plenipo înlăturarea unei asemenea primejdii atît prin interme filmul documentar „Nicolae Gri-
tenţiar al R.P.F. Iugoslavia Ia Aloscova. Cele două guverne au constatat însă cu regret că diul Organizaţiei Naţiunilor Unite, cît şi în relaţiile lor A fost semnată o convenţie culturală care creează gorescu“.
Republicii Populare Chineze nu i s-a recunoscut pînă o bază largă pentru o colaborare şi schimburi culturale
Din partea sovietică, fa convorbiri au participat în prezent dreptul de a fi reprezentată în Organizaţia directe cu alte state. In acelaşi timp ele vor porni şi de rodnice. La Săptămîna filmului romî
K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Su Naţiunilor Unite şi vor căuta cu perseverenţă să obţină acum înainte de Ia recunoaşterea drepturilor şl interese nesc va participa şi o delegaţie
prem al U.R.S.S., N. A. Bulganin, preşedintele Consi ca acest drept să fie recunoscut acestei mari ţări. lor legitime ale tuturor popoarelor la dezvoltare naţio S-a realizat un acord cu privire la serviciul de in de cineaşti romîni a căror so
liului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, membru nală independentă. formaţii. sire este aşteptată zilele aces
al Prezidiului Sovietului Suprem ai U.R.S.S., A. I. Mi- Cele două guverne sînt convinse, ca şi pînă acum, tea la Sofia.
koian şi V. M. Molotov, prim-vicepreşedinţi ai Consiliu că problema Taivanului şi a celorlalte insule trebuie Cele două guverne îşi exprimă convingerea fermă că Normalizarea deplină a relaţiilor politice şl a ce
lui de Miniştri ai U.R.S.S., D. T. Şepilov, ministrul Afa rezolvată în conformitate cu drepturile legitime ale Chi una din condiţiile esenţiale ale îmbunătăţirii situaţiei lorlalte relaţii sovieto-iugoslave şi rezultatele obţinute EMBARGOUL
cerilor Externe al U.R.S.S., V.V. Cuzneţov, prim-locţiitor nei asupra acestor teritorii. internaţionale o constituie legăturile economice crescînde au arătat că colaborarea dintre cele două ţări, călăuzi a adus mari prejudicii
al ministrului Afacerilor Externe şi N.P. Firiubin, amba între state — participarea tot mai intensă a tuturor po economiei indoneziei
sadorul extraordinar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. Ia După părerea guvernelor celor două ţări, în cursul poarelor la schimbul de bunuri materiale şi spirituale şi te de interesele păcii şl socialismului, colaborare care se
Belgrad. „războiului rece“ s-au format puncte de vedere atît de atragerea tot mai largă a maselor, populare la colabora întemeiază pe respectarea reciprocă a principiilor decla DJAKARTA (Agerpres).
opuse şi s-a acumulat atita neîncredere îneît ar fi nelo raţiei de Ia Belgrad cu privire Ia independenţă, egali In legătură cu desfiinţarea de
La convorbiri au mal asistat: din partea iugoslavă gic şi neraţional să se aştepte ca toate obstacolele în rea internaţională şi apropierea în favoarea bunei stări către guvernul indonezian a em
loja Vilfan, secretarul general al preşedintelui republicii, rezolvarea problemelor internaţionale litigioase să poată generale, păcii şi progresului în întreaga lume. Cele tate in drepturi şi neamestecul în treburile interne, ce îşi bargoului asupra vînzării de ca
şi Anton Vratuşa, şeful cabinetului vicepreşedintelui fi înlăturate uşor şi să se poată realiza grabnic un două guverne au căzut de acord asupra faptului că pen găsesc o aplicare tot mai largă în practica unui număr uciuc Chinei. Ministerul Aface
Vecei Executive Federative, iar din partea sovietică — acord în toate problemele. tru atingerea acestui ţel trebuie să se depună maximum tot mai mare de guverne şi ţări ale lumii — dă cele rilor Externe al . Indoneziei a
L. F. Ilicev, membru al colegiului Ministerului Afaceri de eforturi pentru a dezvolta cît se poate mai mult co mai largi posibilităţi pentru dezvoltarea multilaterală publicat o declaraţie în care se
lor Externe al U.R.S.S., şi K. D. Levîcikin, şef ad-in- Pornind de Ia aceasta, cele două guverne sînt con şi rodnică a relaţiilo r lor de prietenie.. arată că această hotărîre a gu
terim al secţiei a 5-a pentru Europa din Ministerul Afa vinse că trebuie să se tindă spre realizarea unor acor merţul internaţional şi colaborarea economică şi pentru vernului indonezian corespunde
cerilor Externe. duri în problemele care pot fi rezolvate de pe acum şi a se înlătura în relaţiile economice internaţionale toate Convorbirile care au avut loc au oferit celor două situaţiei noi, cînd relaţiile poli
au căzut de acord că a insista asupra unei anumite pri formele de discriminare, inclusiv embargoul, precum şi guverne un prilej foarte util să examineze noi posibili tice internaţionale s-au îmbună
Convorbirile care s-au desfăşurat într-o atmosferă orităţi sau ordini de examinare a problemelor litigioase frînarea dezvoltării economice libere a diferitelor na tăţi de colaborare reciprocă. Cele două guverne îşi ex tăţit. In declaraţie se subliniază
cordială şi prietenească, în spiritul sincerităţii şi de şi asupra unui anumit ritm al rezolvării lor nu poate ţiuni. Cele două guverne consideră că Intensificarea con primă dorinţa şi intenţia de a continua şi de acum îna că embargoul a adus mari pre
plinei înţelegeri reciproce, au dat posibilitatea unui larg duce la rezultate utile. In această lumină ele au exami tactelor şi a colaborării în domeniul schimbului cultural judicii economiei Indoneziei;
schimb de păreri asupra evoluţiei situaţiei internaţionale nat problemele dezarmării şi securităţii colective, pre şi ştiinţific constituie de asemenea un factor important inte contactele personale şi schimbul regulat de păreri Prin hotărîrea cu privire la des
în cursul anului care a trecut, precum şi asupra proble cum şi alte probleme care dezbină lumea şi, în special, între reprezentanţii lor asupra problemelor politice şi a fiinţarea embargoului guvernul
melor dezvoltării continue a relaţiilor şi a colaborării Europa. care slujeşte aceloraşi ţeluri. In acelaşi sens ele vor altor probleme de interes reciproc. indonezian doreşte să asigure
multilaterale între cele două ţări. Schimbul de păreri sprijini şi pe viitor procesul emancipării teritoriilor de dezvoltarea economiei sale na
care a avut loc a scos Ia iveală o mare asemănare între Avînd în vedere întreaga importanţă a problemei pendente, acţiune în care Organizaţia Naţiunilor Unite S-a constatat posibilitatea şi a fost realizată o în ţionale şi să aducă un aport la'
punctele de vedere ale celor două guverne în aprecierea dezarmării pentru viitorul omenirii, cele două guverne trebuie să joace un rol de frunte. ţelegere în problema lărgirii continue a legăturilor eco cauza stabilirii unei păci trai
evoluţiei situaţiei internaţionale şi a probjemelor inter au căzut de acord că s-au copt condiţiile pentru rezol nomice şi a nivelului schimbului de mărfuri şi s-a sub nice şi a asigurării bunăstării
naţionale existente, precum şi dorinţa comună de a varea fără întîrziere a acestei probleme. Totodată ele au Cele două guverne au căzut de acord că prăpastia liniat utilitatea unor acorduri economice pe termen lung. omenirii.
adinei şi pe viitor înţelegerea reciprocă şi prietenia din subliniat importanţa unui acord, fie şi parţial, cu pri adîncă dintre ţările dezvoltate şi cele nedezvoltate re
tre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Repu prezintă una din cele mai mari probleme ale lumii con S-a hotărî! să se lărgească colaborarea ştiinţifică Miercuri 20 iunie, în cadrul
blica Populară Federativă Iugoslavia. vire Ia dezarmare şi îşi exprimă speranţa unanimă că temporane şi că pentru rezolvarea^ acestei probleme sînt şî schimbul de oameni de ştiinţă, specialişti, studenţi, campionatului regional de fot
un asemenea acord poate fi grăbit şi uşurat prin efec necesare acţiuni corespunzătoare ale statelor în vederea şi de literatură ştiinţifică. bal s-au desfăşurat jocuri
I tuarea micşorării unilaterale a forţelor armate. Guvernul acordării de ajutor ţărilor slab dezvoltate, în primul le restanţă, dintre echipele E-
R.P.F. Iugoslavia a salutat in acest sens recenta hotă- rînd printr-o largă acţiune internaţională colectivă In baza convenţiei culturale încheiate vor fi elabo nerg'ia 105 Călan şi Energia 15
Guvernul Uniunii Sovietice şi guvernul Republicii rîre a guvernului U.R.S.S. cu privire la reducerea arma rate planurile de lucru necesare în domeniul colaborării Alba. Meciul s-a încheiat cu
Populare Federative Iugoslavia au constatat cu satis mentelor şi a forţelor armate, considerînd că aceasta In acest spirit ele vor căuta să obţină şi în viitor culturale. scorul de 5-0 în favoarea echi
facţie că în cursul anului care a trecut a avut loc o constituie o importantă contribuţie la uşurarea rezolvă ca în cadrul Naţiunilor Unite să fie luate măsuri din ce pei din Călan. Al doilea joc
slăbire continuă a încordării internaţionale. Cele două rii problemei dezarmării generale. în ce mai largi şi mai eficace pentru acordarea de aju Cele două guverne acordă o mare însemnătate Con desfăşurat la Brad, între echi
guverşje salută ca indiciu al acestei slăbiri lărgirea con tor economic şi tehnic regiunilor insuficient dezvoltate. venţiei semnate recent cu privire la dubla cetăţenie ca pele : Progresul Brad—Energia
tactelor internaţionale şi tendinţa din ce în ce mal Considerînd că folosirea energiei atomice în sco Cele două guverne consideră că un asemenea ajutor şi fiind o contribuţie însemnată la cauza reglementării re Lonea s-a terminat la egalitate:
puternică spre rezolvarea pe calea tratativelor a pro puri paşnice are o importanţă epocală pentru dezvoltarea o asemenea colaborare in acţiunea de ridicare a econo laţiilor dintre ele. Ele vor face totul pentru a uşura În 0- 0.
blemelor internaţionale nereglementate. economică şi socială continuă a omenirii, cele două miei ţărilor slab dezvoltate trebuie efectuate fără nici deplinirea acesteia.
guverne au căzut de acord că trebuie încurajate şi spri un fel de condiţii militare şi politice. In urma jocurilor etapei a X-a
S-a constatat în unanimitate că în această privinţă jinite toate formele de colaborare egală în drepturi şi Tinînd seama că contactele care au avut loc pînă in clasamentul prezintă următoa-
un rol important l-a avut Conferinţa de la Geneva a democratică între popoare în acest domeniu. De aceea Guvernele celor două ţări şi-au reafirmat ataşa rea înfăţişare ;
şefilor guvernelor ceior patru puteri din iulie 1955. Deşi ele au căzut de acord de asemenea că ţelul comun tre mentul faţă de politica coexistenţei paşnice şi active ca prezent între organizaţiile politice, obşteşti şl sindicale
dezvoltarea evenimentelor din anul care a trecut a ară buie să fie interzicerea armelor atomice în general pentru re se întemeiază pe principiile suveranităţii, indepen
tat că nu se poate aştepta o rezolvare rapidă a pro ca energia atomică să slujească exclusiv scopurile paş denţei, inviolabilităţii teritoriale, neagresiunii, egalităţii în scopul schimbului de experienţă socialistă şi schim
blemelor care s-au acumulat în timpul „războiului rece“, nice ale omenirii. în drepturi, respectului reciproc şi neamestecului în treburi
potrivit aprecierii celor două guverne o însemnătate ho- le interne ale altora, politică care este rezultatul necesităţi bului de păreri g-au dezvoltat cu succes şi au adus re
tărîtoare are faptul că au crescut eforturile în ceea ce Ele consideră că actuala situaţie internaţională per lor create de evoluţia internaţională în ultimii ani şi
priveşe lărgirea colaborării internaţionale, care contri mite să se întreprindă acţiuni mai hotărîte în direcţia care constituie cel mai eficace mijloc de întărire şi in zultate utile, cele două guverne sînt de acord să uşu
buie la întărirea încrederii între popoare. înlăturării continue a acelor elemente negative care în tensificare continuă a colaborării multilaterale între ţări,
perioada „războiului rece" au frînat colaborarea dintre indiferent de deosebirile in sistemele lor social-economl- reze şi să accelereze şi pe viitor acest gen de contacte
In această atmosferă nouă s-au întărit forţa şi ca popoarele europene şi consideră că acorduri mai largi ce şi politice.
pacitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite în ceea ce pri cu privire la securitatea colectivă generală europeană, pe bază de lucru şi în interesul celor două ţări.
veşte examinarea şi rezolvarea cu succes a problemelor cu privire la colaborarea economică şi la intensificarea In cursul convorbirilor s-a acordat o deosebită a- Guvernul U.R.S.S şi guvernul R.P.F.I. consideră că
legăturilor culturale ar contribui la lichidarea împărţirii tenfie examinării relaţiilor dintre cele două ţări şi s-a
Europei în blocuri militare şi ar uşura rezolvarea prin schimbul rodnic de păreri asupra tuturor problemelor
examinate în timpul tratativelor este o mărturie a fap
tului că sosirea în Uniunea Sovietică a delegaţie) gu
vernamentale a R.P.F.I. In frunte cu Iosip Broz-Tito, pre.
şedinţele Republicii, va constitui o nouă etapă Impor
tantă în dezvoltarea colaborării şi prieteniei între po
poarele U.R.S.S. şi R.P.F.I., spre binele popoarelor celor
două ţări, spre binele consolidării păcii şl socialismului.
Energia Lonea 10 7 2 1 26: 7-1(5
In numele guvernului In numele guvernului Recolta Sebeş 10 8 0 2 28: 9-16
Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste Republicii Populare Federative Iugoslavia
Energia Ghelar 10 8 0 2 28:15-16
N, A, BULGANIN I. BROZ-TITO
Progresul Brad 10 6 3 1 25: 9-15
Moscova, 20 iunie 1956 Progresul Zlatna 10 6 1 3 16:13-1?
Energia 105 Călan 10 4 3 3 18:14-11
Energia 15 Alba 10 4 2 4 19:23-10
!Dedarafia ey privire la relaţiile dintre Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia Flamura r. Lupeni 10 3 3 4 18:15- 9
Progresul Deva 10 3 2 5 16:17- 8
Dinamo ®răştîe 10 3 1 6 9:18- 7
ş i Partidul Comunist ai Uniunii Sovietice Locomotiva Teiuş 10 1 4 5 15-26- 6
Energia 11B Huned. 10 3 0 7 9:29- 6
MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: U.C.I şi P.C.U.S. au căzut de acord că este util şi ne 4. Intemeindu-se pe principiile mai sus-amîntite, co 7. Reprezentanţii P.C.U.S. şi U.C.I. consideră o ast Energia Anînoaaa 10 1 2 7 9:28- 4
fel de colaborare ca o parte integrantă a contactelor lor Locomotiva Alba 10 0 3 7 7:20- 3
Cu prilejul vizitei oficiale în Uniunea Sovietică a cesar să se continue şi să se dezvolte mai departe con laborarea dintre U.C.I. şî P.C.U.S. se va dezvolta îo cu celelalte partide comuniste, muncitoreşti precum şl cu
mişcările socialiste şi cu celelalte mişcări progresiste
delegaţiei guvernului R.P.F. Iugoslavia care a avut loc tactele existente între cele două partide in scopul cola primul rind pe calea informării reciproce multilaterale a- din lume. Pentru etapa de astăzi sînt
programate jocurile : Recolta
între 1 şi 23 iunie 1956, Iosip Broz-Tito, secretarul ge borării în vederea întăririi şi înfloririi continue a ţă supra formelor şi metodelor construcţiei socialiste în 8. P.C.U.S. şi U.C.I, consideră că in interesul luptei Sebeş-Energia Ghelar ; Energ.a
pentru pace trainică şi securitatea popoarelor, pentru pro Aninoasa-F'rogresul Zlatna, E-
neral al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Edvard rilor noastre socialiste, în vederea colaborării în cadrul cele două ţări, pe calea schimbului liber şi tovărăşesc de gres social este necesară o colaborare largă între toate nergia 15 Alba-Energia Lonea
forţele progresiste şî iubitoare de pace, colaborare care se (teren Sebeş ora 11); Progre
Kardelj, secretar al Comitetului executiv al C.C. al mişcării muncitoreşti internaţionale în ce priveşte nu experienţă şi păreri in problemele care prezintă un in manifestă tot mai puternic in cele mal diferite forme şi sul Deva-Locomotiva Alba, E-
pe plan mondial. Această colaborare reprezintă una din nergia 115 Hunedoara-Locomo-
U.C.I., lakov Blajevici, Velko Miciunovici, Kocea Popo- meroasele probleme ale dezvoltării contemporane a so teres comun pentru dezvoltarea practicii socialiste şî cerinţele necesare ale dezvoltării sociale ’¦onfeinporam*. tiva T eiuş; Progresul Brad-Di-
vici şi Mialko Todorovici, membri ai C.C. al U.C.I., ca cialismului precum şi în vederea dezvoltării coexistenţei pentru progresul gîndirii socialiste, precum şi în pro Aceste legături trebuie să fie de la egal la egal, sincere, namo Orăştie ; Flamura roşie
reprezentanţi , ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia paşnice şi a colaborării între popoarele din înteaga lu blemele privitoare la pace, apropiere şi relaţii între po democratice şi accesibile opinie! publice mondiale. Ele Lupeni-Energia 105 Călan.
şi ai Uniunii socialiste a poporului muncitor din Iugo me, indiferent de deosebirile in sistemele lor sociale şi poare şi la progresul omenirii in general. trebuie să slujească la Informarea şi consultarea >-ecl*
slavia şi N.S Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., politice şi în interesul păcii, libertăţii şi independenţei procă asupra diferitelor probleme de Interes comun, «te In cadrul campionatelor aso
N. A Buîganin, A. I. Mikoian, V. M. Molotov, K. E. popoarelor. 5. Actuala transformare materială şi spirituală a trebuie să contribuie la Înţelegerea reciprocă pe baza ex ciaţiei Voinţa s-a desfăşurat du
Voroşilov, membri ai Prezidiului C.C. a] P.C.U.S., şi lumii, care-şi găseşte expresia în creşterea uriaşă a for plicării cu răbdare a poziţiilor şi vederilor diferitelor minică 17 iunie a.c. la Petro
D. T. Şepilov, membru supleant al Prezidiului C.C. al Reprezentanţii partidelor pornesc totodată de Ia a- ţelor socialismului, în avînful mişcării de eliberare na părţi, subînţe!egîndu-se că fiecare participant <a «ceastă şani, finala de fotbal între echi
P.C.U.S., ca reprezentanţi ai P.C.U.S., au avut un ceia că dezvoltarea continuă a legăturii şi colaborării ţională, în creşterea rolului clasei muncitoare în rezol colaborare are libertate de acţiune potrivit condiţiilor pele Voinţa Deva şi Voinţa Pe
schimb de vederi intr-un spirit de sinceritate tovărăşeas dintre P.C.U.S. şi U.C.I, ca partide conducătoare în varea problemelor concrete ale dezvoltării internaţionale dezvoltării sale şi în conformitate cu scopurile orogre- troşani.
că asupra relaţiilor şi colaborării dintre U.C.I. şi ţări in care clasa muncitoare se află la putere şi care contemporane, pune în faţa mişcării muncitoreşti inter siste generale spre care tind părţile.
P.C.U.S. urmăresc aceiaşi ţel — construirea societăţii socialiste naţionale o serie de sarcini importante. Acest fapt arată La început meciul a fost e-
depline în ţările lor, asigurarea progresului omenirii şl şi necesitatea unei analize ştiinţifice a fenomenelor, a Reprezentanţii U.C.I. şi P.C.U.S sin» convinşi că co chilibrat şi Voinţa Deva a con
In cursul acestor convorbiri, ei au căzut de acord a unei păci trainice — vor contribui în mod incontes principalilor factori materiali şi sociali şi a tendinţelor dus cu 2-1. Treptat jucătorii de
asupra celor ce urmează: tabil la dezvoltarea colaborării continue dintre U.R.S.S. dezvoltării lumii contemporane. Din aceste motive ele au laborarea dintre mişcările muncitoreşti din R. P F. I. la Voinţa Petroşani au pus stă-
şi Uniunea Sovietică, pe baza principiilor şi formelor a- pînire pe joc şi avînd o pregă
1. Prin declaraţia de la Belgrad din 2 iunie 1955 şi R P.F. iugoslavia, la întărirea prieteniei trainice din căzut de acord ca, călăuzindu-se după principiile mar- rătate, va fi in interesul popoarelor lor şi în Interesul tire tehnică şi fizică mai hună,
construirii socialismului in ţările lor. Ei sinf convinşi -5 au terminat acest joc cu rezul
au fost puse pe o bază sănătoasă relaţiile dintre cele tre popoarele Iugoslaviei şi Uniunii Sovietice, xist-leniniste, să încurajeze prin toate mijloacele — atît în felul acesta contribuie Ia apropierea generală dintre tatul de 8-2. In urma acestui
mişcările socialiste şi celelalte mişcări progresiste din fapt echipa de fotbal Voinţa Pe
două ţări socialiste, iar principiile enunţate în această 3. Cele două părţi, împărtăşind punctul le vedere în relaţiile dintre ele cît şi în mişcarea muncitorescă lume, iar aceasta va sluji în egală măsură intereselor troşani a fost declarată campi
păcit lt> întreaga lume, intereselor progresului general oană regională.
declaraţie sînt aplicate in tot mai largă măsură în co că în diferite ţări şi în condiţii diferite căile dezvoltării internaţională în general — colaborarea şi schimbul re ii omenirii.
laborarea dintre ele.
ciproc de păreri în domeniul gîndirii ştiinţifice sociaiiste.
2. Colaborarea şi dezvoltarea generală a relaţiilor socialiste diferă, că bogăjia de forme a dezvoltării so
6. In privinţa formelor concrete de colaborare între
dintre cele două ţări după declaraţia de la Belgrad, pre cialismului contribuie la întărirea acestuia şi pornind
cum şi contactele dintr„c organizaţiile politice şi celelal de la faptul că atît unei părţi cît şî celeilalte le sînt U.C.I. şi P.C.U.S., delegaţiile au căzut de acord ca ea
te organizaţii obşteşti ale popoarelor lor, au creat con străine orice tendinţe de a-şi impune punctul de vedere să se realizeze pe calea contactelor personale, a expunerii
diţiile politice favorabile şi pentru colaborarea între in determinarea căilor şi formelor dezvoltării socialiste, în scris şi verbale şi a schimbului de păreri, pe calea
P.C.U.S. şi UC.I. au căzut de acord că colaborarea mai sus-menţionată schimbului de delegaţii, de materiale, literatură, precum VOLEI
Pornind de la faptele mai sus menţionate, ţinînd trebuie să se bazeze pe un deplin liber consimţămîr.t şî pe calea organizării, a*rnci cînd va fi necesar, a in-
seama de condiţiile concrete în care se dezvoltă mişcă şi pe o deplină egalitate în drepturi, pe critică prie tîinirilor dintre conducătorii partidelor pentru a discuta Iri cadrul campionatului de
volei s-au întîlnit 3 echipe ale
rile socialiste contemporane şi călănzindu-se după prin tenească, pe un tovărăşesc schimb de păreri asupra pro problemele actuale de interes comun şi, In general, prin asociaţiei Voinţa din oraşele:
Alba, Deva, Petroşani.
cipiile internaţionaliste marxisi-leniniste, delegaţiile blemelor litigioase între partidele noastre. toate formele de discuţii constructive, tovărăşeşti.
In urma desfăşurării campio
In numele Comitetului Central al U.C.I. în numele Comitetului Central a! P.C.U.S, natului sistem turneu, pe locul I
Secretar general Prim-secretar s-a clasat echipa colectivului
Voinţa Alba-Iulia, locul II a re
IOSIP BROZ-TITO N. HRUŞCIOV, venit echipei Voinţa Deva, iar
locul III echipei Voinţa Petro
Moscova, 20 iunie 1956 şani.
Redacţia şi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr. 9. Telefon: Iţii 189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generala P.T.T.R. nr. 236 320 dtin 6 noiembrie 1949 — Tiparul Inirepr. tutigrujica de ?'tai ueva-