Page 3 - 1956-06
P. 3

Nr. 591                                                                                                           DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                     Pag.

         Din activitatea unor deputaţi                                                                                   M ITING                         Din tara constructorilor comunismului

    Cine a cunoscut Teiuşul acum     vorbiri, mai mulţi cetăţeni au a-     mobilizeze cetăţenii pentru în­           înshinaf „Conferinţei               Energia atomică în slujba construcţiei paşnice
zece, cinsprezece ani, îşi mai a-    rătat că pe str. A. Iancu unde
 minteşte desigur de această co­     locuiesc mulţi ceferişti, lipsesc     făptuirea lor.-                         internaţionale a femeilor                   Vasta experienţă dobîndită în U.R.S.S. în dome-        In timp ce înainte vreme problemele tehnicii ato­
 mună (fostă reşedinţă de pla­       becurile electrice din oare cau­         Deputatul comunal Iuliu Oni-                                               nîul folosirii energiei atomice în scopuri paşnice tre­  mice erau studiate mal ales de „atomişti" specialişti,
 să), oa de o aşezare urîtă, mur­    ză cei care se duc noaptea la                                                            muncitoare"                buie să fie răspîndită pe scară largă în toate dome­     in prezent, iniţiativa in acest domeniu trebuie să trea­
 dară, plină de vagabonzi şi cer­    lucru nu au lumină.                   ga, din circumscripţia nr. 16,                                                niile vieţii.                                            că ia specialiştii care lucrează în cele mal variate
şetori, cu case dărăpănate şi                                              nu numai că a uitat de propu­             In ziua de 29 mai a.c., la în­                                                               compartimente aie economiei naţionale..
multe cîrciumi.                         Deputatul Nicolae Trifan, a        nerile făcute de cetăţeni, de          treprinderea I.R.T.A, Deva a
                                     notat acest lucru şi a trecut zil­    faptul că are un mandat de în­         avut loc un miting închinat              In laboratorul de e- '            B lI iS K t11                       tp 11
   Dar imaginea sumbră a Teiu-       nic pe la sfatul popular pînă         credere, dar a uitat şi să mai         „Conferinţei internaţionale a fe­      lectrofidci al Acade- ?                                                 iÉ lllll
 şului de ieri se mai păstrează      cînd problema iluminatului pe         vină pe la sesiunile sfatului          meilor muncitoare“ ce se va ţi­        miei de Ştiinţe a URSS,
 doar în amintiri. Astăzi, Teiuşul   strada A. Iancu a fost rezolva­       popular. O astfel de atitudine         ne în curînd la Budapesta. Cu          a fost creată o instala­               m eu M b # .; | sí
a devenit o comună frumoasă,         tă. Tovarăşul Nicolae Trifan a        de ignorare a încrederii mase­         această ocazie s-ia decernat şi        ţie gigantă pentru stu­
mereu înfloritoare. In spatele gă­   rezolvat şi alte asemenea pro­        lor, este condamnabilă. Depu­          steagul de „Brigadă a păcii“,          dierea nucleului atomic.
rii, în locul maidanului cu gro­     puneri ale cetăţenilor, cu stă­       tatul Iuliu Oniga trebuie făcut        brigăzii a I-a, fruntaşă pe în ­       In prezent se apropie
pi şi gunoi, s-a amenajat un         ruinţă şi dragoste.                   să înţeleagă că atitudinea sa          treprindere. Această brigadă a         de sftrşlt montajul şi se
părculeţ de toată frumuseţea.                                              este incompatibilă cu aceia a          depăşit planul cu 36%, realizînd       desfăşoară lucrări pen­
In comună s-au reparat stră­            In Teiuş, mai sînt şi alţi de­     unui deputat, şi să se pună se­        economii de 6.553 lei. In con­         tru instalarea celui mai
zile, s-au făcut drumuri noi,        putaţi oare lucrează bine şi          rios pe treabă. Propunerile ce­        tinuarea mitingului, s-au înmî-        puternic sincrofazotron
s-au construit oase noi. In lo­      care sînt iubiţi şi respectaţi de     tăţenilor din circumscripţia sa,       nat insigne ale „Comitetului de        din lume.
cul cîrciumilor de odinioară,        locuitori. Cornelia Geoan din         trebuie înfăptuite cu dragoste şi      luptă pentru pace“ tovarăşilor
s-au deschis magazine alimen­        circumscripţia nr. 21, a mobi­        cît mai repede.                        Elisabeta Rostohar şi Cornel           Electroenergetica                   de instalaţii de forţă atomică      creării unui tren energetic —
tare şi textile, ateliere ale co­    lizat cetăţenii la săparea de                                                Nistor. ,                                                                  pentru transporturi. Direcţi­       centrală atomo-electrică.
operativei meşteşugăreşti, dife­     şanţuri pe marginea drumului             Mai sînt şi alţi deputaţi co­                                              atomica                             ei generale pentru folosirea
rite unităţi sociale. Acum, în       şi la căratul pietrii pentru pa-      munali care au rămas doar cu                      GRIGORE STROESCU                                                energiei atomice îi revine sar­        Avem toate temeiurile să
oasele teiuşenilor cîntă difuzoa­    varea lor; Maria Avram din cir­       denumirea de... „deputat“. Tra-                           corespondent           Una din cele mai impor­          cina de a lucra la elabora­         creăm în viitorul apropiat un
rele staţiei de radioficare. Au      cumscripţia nr, 25 s-a îngrijit       ian Timiş din circumscripţia 23,                          —o — •              tante sarcini este dezvoltarea      rea de reactori şi motoare a-       avion cu motor atomic.
luat fiinţă în comună o şcoală       oa în 30 de case de pe strada         Viorica Molnar din circumscrip­                                               pe toate căile a electroener-       tomice pentru nave maritime,
medie mixtă, grădiniţă de copii,                                           ţia 11 şi alţii, nu mai vin pe            Bufet în halta                      geticii atomice. Potrivit Di­       pentru transportul pe uscat,        Pe calea colaborării
o gospodărie agricolă colectivă      23 August să se introducă in­         la sfatul popular, nu stau de                  f1Tlaw rtJa ri• a              rectivelor Congresului al XX-       aviaţie şi alte, nevoi în sec­
şi o întovărăşire agricolă.          stalaţii de radioficare; Cons­        vorbă cu cetăţenii, nu le-ascultă                                             lea al P.C.U.S., în cursul ce­      torul transporturilor, precum       internaţionale
                                     tantin Bălici seoretarul sfatu­       părerile şi propunerile, într-un          încă de mult timp, în halta         lui de-al şaselea cincinal ur­      şi de a exploata motoare ex­
   Toate cele enumerate mai sus      lui popular, deputat în circum­       cuvînt sînt deputaţi doar în ta­       Tărtăria se simţea nevoia unui         mează să se construiască            perimentale. Urmează să fie            După cum se ştie, Uniu­
 (şi sînt numai o parte) au fost     scripţia nr. 24 a mobilizat oa­       belul de la comitetul executiv.        bufet, de unde oamenii (în ma­         centrale atomo-electrice cu o       construit un spărgător de           nea Sovietică colaborează cu
făcute în decursul anilor din        menii la construirea unui po­         Sfatul popular, trebuie să-i tra­      joritate muncitori) oare vin           putere totală instalată de          ghiaţă cu motor atomic. A-          diferite ţări străine în dome­
urmă de locuitorii comunei, spri­    deţ de aproximativ 3 metri lun­       gă serios la răspundere pe acei        s-au pleacă cu trenul, să se           2-2,5 milioane kW, ceea ce          ceasth navă, destinată curse­       niul folosirii energiei atomice
jiniţi şi mobilizaţi de organiza­    gime şi 2 metri lăţime pe un          deputaţi oare nu-şi fac datoria.       poată aproviziona cu cele nece­        depăşeşte de peste două ori         lor în Arctica se află de pe        în scopuri paşnice. Această
ţia de partid, de sfatul popular,    drum de ţară; Maria Strofa din                                               sare. De curînd — în urma unei         puterea totală a tuturor cen­       acum în curs de construcţie.        colaborare se extinde şi îm­
de deputaţi.                         circumscripţia nr. 2 a ajutat la         In comuna Teiuş sînt şi pa­         hotărîri luate într-o adunare cu       tralelor electrice din Rusia        Ea va avea un deplasament           bracă forme multiple. Anul
                                     rezolvarea problemei iluminatu­       tru circumscripţii raionale. De­       toţi locuitorii comunei Cioara         ţaristă. A fost trasată sarcina     de 16.000 tone. Motoarele           trecut au fost încheiate acor­
   Intrucît scopul articolului de    lui pe strada A. Iancu, etc.          putaţii acestora au avut unele         — aoest bufet, filială a coope­        să se creeze o energetică a-        principale ale spărgătorului        duri cu privire la colabora­
faţă este tocmai de a scoate în                                            realizări, însă cu mult sub posi­      rativei de consum din Cioara, a        tomică care să fie mai avan­        de gheaţă vor avea o putere         rea reciprocă în acest dome­
evidenţă munca unor deputaţi,           După cum se vede, majorita­        bilităţi. E de-ajuns să amintim că     fost deschis. Bufetul este zilnic      tajoasă decît energetica căr­       de 44.000 CP, ea urmînd să          niu cu Republica Populară
ne vom opri aici.                    tea deputaţilor din Teiuş îşi         de la alegeri şi pînă acum din         aprovizionat cu diferite produse       bunelui cel puţin pentru par­       dezvolte o viteză de 18 no­         Chineză, Republica Democra-
                                     păstrează cu cinste mandatele         cei 4 deputaţi raionali, doar doi,     alimentare, .                          tea europeană a ţării, care în      duri.                               tătâ Germană, Cehoslovacia,
   Realizările importante de pî-     care le-au fost încredinţate de       şi anume Gavrilă Borza şi Te­                                                 prezent este aprovizionată c‘u                                          Bulgaria, Polonia, Romînia
nă acum, nu-i face pe unii de­       către cetăţeni la alegeri. Dar        rezia Bekeş, au organizat o con­                          EUGEN DAMIAN        combustibil adus de la mari            Datorită folosirii energiei      şi Ungaria. Anul acesta a
putaţi să se culce pe laurii vic­    nu-i mai puţin adevărat că sînt       sfătuire cu cetăţenii. Ceilalţi,                               corespondent   distanţe şi este relativ să­        atomice, noua navă vă do-           fost încheiat cu Iugosla­
toriei, ci dimpotrivă, să lucreze    şi deputaţi oare au uitat că li       deşi au fost des prin Teiuş, nu                                               racă în resurse hidraulice.         bîndi o seamă de avantaje           via un acord cu privire la
cu mai multă dragoste şi voinţă,     s-a încredinţat un astfel de          s-au prea interesat de rezolva­               Conferinţa                                                          importante faţă de spăgăioa-        colaborare şi la schimbul de
cu mai mult entuziasm. In Te­        mandat şi că trebuie să res­          rea propunerilor făcute de locui­        Uniunii regionale a                     In perioada 1956-1960 se         rele de gheaţă obişnuite.           experienţă în domeniul ener­
iuş, mai sînt încă multe lucru­      pecte încrederea acordată de          tori. Alexandru Gali, deputat ra­      cooperativelor de consum               prevede construirea a cinci                                             giei atomice, cu privire la li­
ri de aranjat, multe de realizat.    cetăţeni.                             ional în circumscripţia nr. 41,                                               mari centrale atomo-electrice          La spărgătorul de gheaţă         vrarea către IugoslaOia a u-
Majoritatea deputaţilor comuna­                                            n-a fost văzut niciodată stînd         i Consiliul Uniunii regionale a        cu o putere de cîte 400.000-        cu instalaţie atomică de for­       nui reactor pentru scopuri ex­
li şi-au îndreptat atenţia spre         In adunările dinainte de ale­      de vorbă cu cetăţenii circum­          cooperativelor de consum Hune-         600.000 kW. Pentru aceste           ţă consumul zilnic de com­          perimentale. Uniunea Sovie­
                                     gerile de la 11 martie, mulţi ce­     scripţiei sale. Oare aceştia pot        doara-Deva aduce la cunoştinţă        centrale, care vor fi create        bustibil nuclear se exprimă         tică va acorda Egiptului aju­
rezolvarea problemelor de gos­       tăţeni din Teiuş au făcut pro­        constitui exemple pentru depu­          delegaţilor că în ziua de 9 iu­       la Moscova, Leningrad, în U-        în grame, în timp ce la spăr­       tor tehnico-ştiinţific în crea­
podărire şi înfrumuseţare a co­      puneri preţioase pentru gospo­        taţii comunali ?                       nie 1956, orele 10 vor începe lu­      ral şi în regiunea Sverdlovsk       gătoarele de gheaţă obişnuite       rea unui laborator de fizică
munei, spre satisfacerea nevoi­      dărirea comunei. S-a propus a-                                                crările conferinţei. Conferinţa       şi care vor fi exploatate de        consumul de cărbune depă­           nucleară la Cairo şi organi­
lor locuitorilor. Deputatul Tri-     tunci construirea unor mese de           Este necesar ca activitatea de­      care se va ţine în sala festivă a     Ministerul Centralelor Elec­        şeşte 100 tone în 24 de ore.        zarea de lucrări în domeniul
fan Nicolae din circumscripţia       ciment în piaţă, construirea a        putaţilor din comuna Teiuş să           Sfatului popular regional Deva,       trice, va fi necesar să se ela­     Rezervele necesare de com­          folosirii energiei atomice în
nr. 1, a stat de mai multe ori       10 podeţe pe diferite drumuri de                                             va avea următoarea ordine de           boreze întreaga parte atomică       bustibil ocupau aproximativ         scopuri paşnice.
de vorbă cu cetăţenii. Le-a as­      ţară, să se amenajeze unele stră­     se îmbunătăţească simţitor. A-          z i:                                  a utilajelor. Punerea în func­      '1/3 din capacitatea navei. A-
cultat cu atenţie propunerile şi     zi, şi altele. Dar aceste pro­        cest lucru depinde în egală mă­                                               ţiune a centralelor va începe       cum s-a ivit posibilitatea ca          Un rol important în dezvol­
apoi a muncit cu dragoste să le      puneri au fost uitate de depu­        sură de felul cum vor şti să-i             Darea de seamă a Consiliului       la sfîrşitul anului 1958, o         pe seama reducerii tonajului        tarea legăturilor ştiinţifice
rezolve. Intr-ana din aceste con­    taţi. Ei nu s-au mai îngrijit să      mobilizeze, atît sfatul popular         Uniunii regionale pe anii 1954-       parte din ele vor începe să         legat de necesitatea de a dis­      internaţionale îl va avea Ins­
                                                                           comunal cît şi sfatul popular ra­       1955 şi trimestrul 1 1956 ; da­       funcţioneze în 1959, iar al­        pune de rezerve de combus­          titutul unificat de cercetări
                                                                           ional.                                  rea de seamă a comisiei de re­        tele în 1960. In afară de a-        tibil, să se mărească rezis­        nucleare, înfiinţat recent, că­
                                                                                                                  vizie (pe aceeaşi perioadă),           cestea, în anii 1959-1960           tenţa navei, să se instaleze        ruia guvernul sovietic i-a pus
Probleme teimice Folosirea argilei în betoane şi mortare                                                           prezentarea bilanţului şi apro­       vom construi cîteva centrale        maşini mai puternice, deşi          la dispoziţie instalaţii expe­
                                                                                                                   barea repartizării beneficiului       atomice experimentale mai           montarea reactorului va ne­         rimentale dintre cele mai pu­
  Studiul influenţei adausurilor     şte că se consumă mult ciment         amestec de argilă pe care con­          pe anii 1954-1955 ;                   mici, cu o putere electrică         cesita mijloace grele de pro­       ternice din lume.
de argilă asupra mortarelor şi       şi mai ales în cazul mărcilor         structorii refuză să-l utilizeze pe                                           de cîte 50.000 kW, urrpînd să       tecţie biologică. Mărirea pu­
betoanelor de ciment, efectuat în    superioare de ciment.                 motiv că întrebuinţarea lui, ar            alegerea preşedintelui şi a        le exploatăm noi înşine.            terii va permite spărgătoru­           Instituţiile de cercetări şti­
Uniunea Sovietică, a dovedit                                               necesită un supraconsum de ci           consiliului Uniunii regionale, a                                           lui de gheaţă cu motor ato­        inţifice din Uniunea Sovietică
posibilitatea unei întrebuinţări      Astfel la fabricarea blocurilor de   ment. In urma experienţelor fă­         preşedintelui comisiei de revizie         Va da desigur rezultate u-       mic să-şi croiască drum prin­      sînt vizitate de numeroşi oa­
pe scară largă a argilei în be­      beton, din zgură preparate cu         cute în Uniunea Sovietică s-a           şi a membrilor acesteia;              tile activitatea în domeniul        tre cele mai compacte ghe­          meni de ştiinţă de peste ho­
toane şi mortare, precum şi po-      ciment de marca 300, consumul         stabilit că prin utilizarea nisi­                                             creării de mici centrale ato­       ţuri. Se va modifica întreaga       tare.
sbilitatea obţinerii în acest caz    de ciment este de 240 kg/m.c„         purilor fine şi foarte fine (pul­          prelucrarea şi aprobarea pla­      mo-electrice stabile sau mo­        tactică a navigaţiei printre
a unui efect tehnico-economic        iar rezistenţa blocurilor obţinute    verulente) consumurile de ci­           nului de activitate economică şi      bile pe şenile sau chiar pe         gheţuri, se va extinde în mod          Oamenii de 'ştiinţă sovie­
important.                           este de 25-30 kg/cm. p.               ment pot fi neînsemnate. Chiar          a planului de venituri şi chel­        un cadru de automobil, des­        nelimitat raza de navigaţie,        tici iau parte la numeroase
                                                                           dacă ar exista un supraconsum           tuieli pe anul 1956;                  tinate a fi folosite pe tere­        vor fi pregătite pentru navi­      conferinţe internaţionale or­
   In manualele de beton există         La înlocuirea a 20% ciment         la mc. de beton se realizează                                                 nuri înţetenite sau în alte re­     gaţie trasee la mari latitu­        ganizate atît în U.R.S.S., cît
indicaţiuni cu privire la influen­   în volum, cu argilă, consumul                                                    hotărîri;                          giuni nou valorificate din ră­       dini, va fi extins cadrul cer­     şi în străinătate.
ţa dăunătoare a unor adausuri        de ciment la metrul cub de be­        însă o însemnată reducere a cos­                                              săritul ţării.                      cetărilor ştiinţifice. Este sufi­
mult mai mici (pînă la 3-4%)         ton în zgură se reduce la 175                                                     Consiliul Uniunii regionale                                           cient să arătăm că spărgă­             Uniunea Sovietică acordă
de argilă în nisip. Aceste indi­                                           tului din cauză că nisipul re­                                                   Deplasările revoluţionare         torul de gheaţă va putea na­       bucuroasă ajutor unor ţâri
caţiuni au apărut încă în peri­      kg menţinîndu-se mobilitatea                                                  Noi călătorii turistice în            specifice din punct de vedere        viga timp de 2-3 ani fără să       străine prin trimiterea de spe­
oada cînd lucrările se executau      necesară a betonului, iar rezis­      vine aproape gratuit construc­          străinătate în luna iunie             calitativ, determinate în sec­       facă escală în vreun port.         cialişti cu înaltă calificare
exclusiv prin metode manuale şi      tenţa blocurilor a crescut la 40-                                                                                   torul energetic de centralele                                           pentru a da consultaţii in
                                     50 kg/cm. n. Dacă acest beton         torului, nemaifiind nevoit să              O.N.T. „Carpaţi“ anunţă orga       atomo-electrice, pot fi ilustra­       Desigur, fantezia creatoare      ceea ce priveşte construirea
s-au păstrat în toate indicaţiile    din zgură este preparat acce­                                                nizarea pentru luna iunie a noi        te de următorul exem plu:           a constructorilor noştri de         diferitelor instalaţii, livrează
bibliografice ulterioare. Cu toa­                                          cheltuiască sume importante            călătorii turistice în U.R.S.S.,        Dacă pentru o centrală elec­        nave nu se va limita la spăr­      utilajele necesare şi primeşte
te că condiţiile şi mijloacele de    lerat se ajunge la o economie         pentru aducerea lui de la dis­         R. P. Ungară, R. Cehoslovacă           trică pe bază de cărbune, a-        gătorul de gheaţă. S-au şi          de asemenea în instituţiile
 executare a lucrărilor au evolu­    mai mare de ciment din oauză                                                 şi R. P. Bulgaria.                     vînd o putere de 600.000 kW,        trasat sarcini pentru elabora­      sale de cercetări ştiinţifice
 at, totuşi această proporţie li­    că zgura măcinată fin în coler-       tanţe mari. In cazul betonului                                                 sînt necesare cel puţin 250.000     rea de instalaţii de forţă a-      oameni de ştiinţă, ingineri
mită a adausului admisibil a         gang, devine activă. Astfel pen­                                                Plecările în luna iunie vor         de vagoane de cărbune pe an,        tomice destinate navelor din        şi constructori din alte ţări
rămas fără modificare.               tru obţinerea betonului de mar­       de marca 90 folosindu-se nisi­         avea loc la următoarele d a te :       pentru o centrală átomo-elec­       flotila pentru vînătoarea de        pentru ridicarea calificării.
                                     ca 50 este nevoie de cca. 60 kg                                                                                     trică de aceiaşi putere sînt         balene, comunicîndu-le o ma­
   In urma experimentărilor fă­      ciment în loc de 200/m.p., iar        puri fine, argiloase, supraconsu-         —¦pentru itinerariile Kiev-Le-      suficiente doar câteva vagoa­                                              Aceste legături prieteneşti
cute de institutele de cercetări     pentru betonul de zgură, marca                                               ningrad-Moscova şi pentru KieV-        ne de combustibil atomic pe          re viteză şi prelungind du­         se vor dezvolta şi întări din
ştiinţifice din Uniunea Sovieti­     110, consumul de ciment este de       mul de ciment este de 5-6%, iar        Moscova la 2, 6, 10, 14 şi 18          an! Aşadar, darea în exploa­                                             ce în ce mai mult.
că s-a stabilit că în cazul prepa­   120 kg/m.c. în loc de 350 kg.                                                iunie.                                 tare a centralelor atomo-elec­       rata de navigaţie în larg.
rării mecanizate a betonului este                                          în cazul betonului de marca 70                                                trice va permite să se eco­                                                Luptînd perseverent pentru
                                      Folosirea nisipurilor fine           nu există supraconsum de ci­              — pentru croaziera pe Marea         nomisească milioane de tone             Ezle mai presus de orice        interzicerea armelor atomică
indicat să se adauge argilă în                                             ment.                                  Neagră la 13 iunie                     de cărbune adus de la mari                                              şi termonucleară, specialiştii
produsele vîrtoase de beton sau          locale Ia repararea                                                                                             distanţe.                            îndoială că energia atomică        sovietici împreună cu oamenii
mortar supuse etuvării — cum                                                  Folosirea nisipurilor fine pe          — în R. Cehoslovacă la 20 iu­                                                                               de ştiinţă şi inginerii cu ve­
ar fi de exemplu blocurile de                    betonului                                                        nie.                                   Instalaţii atomice                   îşi va găsi aplicaţii şi în        deri progresiste din alte ţări
beton din zgură, unde se cunoa-                                            şantiere are de asemenea un e-                                                                                                                        vor munci fără preget pentru
                                       Adeseori în apropierea con­                                                   —¦ în R. P. Ungară la 12 şi         în transporturi                      transportul pe uscat. Aici pot     a supune puternica forţă a
                                     strucţiilor, există nisip fin şi cu   fect economic însemnat, contri­        26 iunie.                                                                                                      nucleului atomic cauzei păcii,
                                                                                                                                                            Mari perspective se des­          exista două căi. Fie utiliza­      vor căuta neobosiţi noi meto­
                                                                           buind Ta ieftinirea lucrărilor de         — în R. P. Bulgaria la 8 şi         chid în domeniul elaborării                                             de încă necercetate de folosi­
                                                                                                                  23 iunie.                                                                   rea de centrale atomo-elec­         re a energiei atomice în sco­
                                                                           construcţii.                                                                                                                                          puri paşnice.
                                                                                          FILIP COMAN             se strecoară în suflet, îl îndeam­                                          trice mobile, fie instaltţii de
                                                                                                                  nă spre cărări nebătătorite.
                                                                                  ing. la Trustul IV Construcţii                                                                              forţă atomice chiar pe loco­
                                                                                                                     Se furişează pe platforma cup­
    Y uni seara, Dron hotărî să      împăcare                                                                     toarelor, atras parcă de puterea                                            motivă. Se studiază problema
   " plece. îşi potrivi pe umăr                                                                                   monştrilor clocotitori. Obraji-i
 bocceluţa şi porni bîjbîind prin    oa să fiţi lopătari. Lopătari pe      răspunsul se prăvăli răsunător         roşesc. îşi simte accelerate bătă­     SPRE FURNALE
 întuneric, spre uşă. N-aprinse      platforma cuptoarelor... Asta-i          — Nu pleacă nim eni!                ile inimii şi privirile-i aleargă
 lumina ; gîndul că plecarea tre­    meserie, mă ? Halal...                   Dron îngălbeni. Privirile-i co      cercetătoare printre plămăduito-          Zi şi noapte peste crestele      ca şi activitatea lor. Asta, bine­     Da, aşa este. Furnalele de la
 buie tăinuită, îl îndemnă la tă­                                                                                 rii oţelului.                          stîncoase ce străjuiesc deoparte    înţeles, în orele de repaus ; alt­  Călan şi cele de la Hunedoara,
 cere. Orice mişcare nejudecată         Intîlni priviri reci, desaproba-   borîră abătute c a , două păsăr                                               şi de alba panglica şerpuitoare     fel, în timpul şutului sînt cam     aşteaptă mereu rodul muncii mi­
 ar fi stricat tot planul...-        toare şi glasu-i amuţi. Din mă­       zdrobite într-o luptă zadarnică           — El e... Stîngu...                 a drumului ce însoţeşte bătrîna     sgîrciţi la vorbă. Timpul în ca­    nerilor. Ei trimit zilnic acestora
    Deschise uşa, străbătu pe vîr-   nunchiul celor adunaţi între          Strînse instinctiv marginile per          De departe, parcă aşteptîn-         albie a rîului Cerna, minerii din   re nimerisem la ei a fost potri­    zeci şi chiar sute de vagonete şi
 furi culoarul unde moţăia cu        rîndurile de paturi, Dumitru          nei şi izbucni printre lacrim i:       du-1, Dumitru Stîngu îl învăluie       Teliuc, trimit în corfe pe ca­      vit prilejuindu-ne cîteva momen­    corfe cu minereu.
 barba în crucea pieptului porta­    Stîngu îl înfruntă cu vorbe de                                               cu priviri calde, pline de since­      bluri aeriene, o parte însemnată    te de discuţii tovărăş'eşti legate
 rul şi se năpusti pe scările ce     ocară.                                   — Fir-a-ţi ai dracului 1            ră bucurie. Dron nu mai are pu­        din hrana furnalelor de la Hu­      de munca şi succesul lor.             Dealul Flăşdatului şi cel al
 coborau la parter...                                                        Două schimburi nu se prezentă        terea să reziste. Porneşte împle-                                                                              Nădăştiei au îmbrăcat covorul
                                        — Pleacă, dezertorule ! La         la lucru.                              ticindu-se spre gurile de foc... ;     nedoara.                               La întoarcere gîndul îmi era     multicolor şi parfumat al pri­
    Izbitura sună sec şi-l împinse   cuptoarele de oţel n-au ce cău­         /Cuptoarele fumegau alene cu                                                   Pentru oamenii de prin îm­       mereu la prietenii pe care i-am     măverii. Luciul argintiu al lini­
 spre balustradă. Mii de artifi­     ta netrebnicii. Du-te acasă şi po-      ^ uşile coborîte pe praguri.             I n zorii zilei, ucenicii pre-                                         lăsat să-şi continue şutuR —        ilor de cale îngustă strălucesc
 cii îi dansară fulgerător prin      vesteşte-le la toţi c-ai fugit, că    Limbi lungi de foc îmbrăcau               * luară cuptorul. Se făcură         prejurimi sau pentru cei oare       vorbă pe care am auzit-o tot de     neasemuit de frumos în bătaia
 faţa ochilor şi capu-i vîjîi a a-   ţi-a fost teamă...                    frontispiciile zgurite, în unduiri     verificările cuvenite şi prim-topi-    locuiesc de-a lungul acestei văi    la ei.                              razelor de soare. Mecanicul şi
 meţeală. Simţii în gură gustul                                            şerpuitoare. Fierbea în băile me­      torul porunci încărcare. Contac­       pitoreşti, nu mai este o curio­                                         fochistul privesc zîmbind pe
 dulceag al sîngelui cald.              — Nu mi-a fosL.                    talice, plămada oţelului.              tele cuplară. Uşa se ridică lin        zitate drumul corfelor cu mine­        Mergînd, ba la o cotitură de     marchiza locomotivei la şirul
                                                                                                                  şi troaca înfruntă vîlvătiaîa băii     reu, deoarece ei l-au văzut pen­    drum, ba la alta, atenţia îmi       de vagonete ce-i urmează şer­
   — Care eşti, mă, anticristul         — Nu ? Atunci de ce pleci ?          Oamenii supravegheau maşi­           metalice, dăruindu-i încărcătura.      tru a nu ştiu cîta oară.            era mereu atrasă de zuruitul        puind pe coama dealului, de la
 tău de strigoi ?                    De ce? Pentru că înveţi pe gratis?    nile. Rar de tot, porţile descope­        — Fontă !                                                               cablurilor aeriene.                 Teliuc pînă la Călan şi înapoi.
                                     Pentru că statul îţi dă casă şi       reau gurile flămînde, dînd la             Se apropiară oalele...                 Curios este doar pentru că­
    Lumina se aprinse brusc. în ­    mînaare, pentru că maiştrii ar        iveală lava clocotitoare. Dogoa­                                              lătorul care trece rar pe drumul       In timp ce priveam atent cu         P,e valea Teliucului se aud
 trezări ceţiu omul de Gare se iz­   vrea să te vadă om priceput ?         re nestăvilită bîntuia împrejuri­       \ Cînd şticul fu străpuns şi la­      ce face legătura între puterni­     mîinile ştraşină la ochi, corfele   puşcături. Minerii din echipele
bise şi-l pierdu iar. Culoarele      Dron Constantin, eşti un laş. Un      mile. Forfota se înteţea. Cobo­        va clocotindă a celei dintîi şar­      cul centru siderugic şi Teliuc.     cu minereu, urechile recepţio­      tovarăşilor Ioan Slănescu, La-
mişcară. Treptele porniră în ro­     laş veritabil.                        rau în dreptul ochilor, gemu­          je elaborată de ucenici se re­                                             nau un fluierat îndepărtat de       dislau Bobiniuc, Ioan Mateş,
tiri line, concentrice...                                                  leţele de cobalt. Podurile ru­         vărsă pe rină, Dron străbătu              Pe cîţiva din aceşti oameni      locomotivă. Privirile mi s-au       Dumitru Tămaş şi alţii din sec­
  /U ndeva răsunară ţa intervale        — Eu ?                             lante se apropiau alunecînd lin        platforma cu paşi ce stîrniră          oare se luptă voiniceşte cu stîn-   aţintit înspre partea aceea. Deo­   toarele conduse de inginerii
  ^ regulate, bătăi de ceas.                                               pe sub cupola cenuşie a halei.         uimire.                                cile, fie la suprafaţă fie în sub­  dată în minte mi-au apărut cu­      Gheorghe Beteanu şi Iosif Nis­
Cocoşii vestiră în glasuri deose­      — Tu. Tu pentru oare elabo­                                                                                       teran, i-am cunoscut într-una       vintele bătrînalui miner Victor     tor, au extras în această lună
bite, miezul nopţii. Vietăţile a-    rarea oţelului e treabă de lo­           — Şarjare I                            — Dumitre ! Stîngule ! Iartă-       din zilele trecute. De la început   Buda :                              peste plan cu 12% mai mult mi­
 şezării odihneau.                   pătari, tu pentru oare oţelăria                                              mă, Dumitre, iartă-mă !. Nu mai        mi s-au părut oameni hotărîţi,                                          nereu.
                                     nouă şi blumingul sînt mărun­            Dron a 'tresărit. Pentru prima      plec. Rămîn cu voi la cuptoa­          energici gata să-şi împărtă­           — Gata, tovarăşe mecanic,
   Doar sus, la etajul luminat,      ţişuri, tu care pleci în zilele cînd  dată în anii de practică, strigă­      re... Mă primiţi ?                     şească cu toată bunăvoinţa di­      dă-i drumul că te aşteaptă Că-                      ADRIAN OŢOIU
neliniştea stăpînea sufletele, fră-  la Hunedoara vin sute de oa­          tul are pentru el ceva aparte,                                                ferite taine, mai ales, din qiun-   lanul 1
 mînta minţile. Răbufneau în tă ­    meni, tu...-                          frumos, plin de sufletească înăl­         Stîngu îşi desfăcu braţele a
cerea nopţii, vorbe de legămînt.                                           ţare.                                  îmbrăţişare...
                                        — Stîngule 1..-7
   De plecat, tot am să plec. Ră-                                             Rărnfne ţintuit locului, vrăjit        Oţelu-şi mîna la vale, lava-i
rnîneti voi... şi vă „calificaţi“.     — Du-te 1 Du-te învîrtindu-te!      de zumzetul halei. Gîndul ple­         clocotindă...
Or să rîdă şi cîinii cînd veţi         Dumitru Stîngu se întoarse          cării îi jpiare acum îndepărtat,
-povesti cunoscuţilor că patru ani   spre cei adunaţi şi rosti mînios :    şters. Altceva nou, necunoscut i                                  L. ZEICONI
aţi ros coatele pe băncile şcolii,      —• Mai pleacă careva ?.
                                        .0 clipă domni tăcere, apoi
   1   2   3   4   5   6   7   8