Page 6 - 1956-06
P. 6

Pag. 2                                                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                         Nr. 592

f&ăiţULViMttl La uihidmM                                                  HgŞANTIER CULTURAL Q l& tt                                                                                                                                   fim m tntam i

Cu privire la diferite probleme                                                                                                                                             1                     Momente „istorice“                   sînt Volcu din Orăştie. Şi nu un
                                                                                                                                                                                                                                       Valeu oarecare, ci un Volcu Se-
            din gospodăria colectivă                                      înviorare în munca culturală de la „Teba“ Sebeş I                                                                         Tovarăşi! Trăim momentul u-        verin, care n-are timp s-aştepte
                                                                                                                                                                                                  nui angajament măreţ, extra­         la o masă. A i înţeles ?
Un cititor tal ziarului nos­ boi, 9 scroafe, 1 vier, 250 ol,                                                                                                                                      ordinar. Nu se ştie cînd vom
                                                                                                                                                                                                  mal avea asemenea prilej în            — Totuşi, dispoziţiile...
tru, membru al comitetului 50 stupi şi ce venituri aduc                      îmi aduc aminte de o întîm-         Mărturisesc sincer că n-am              ministratorul cantinei, Aurelia          scumpa noastră comună Balşa.
                                                                          plare petrecută cu cîteva luni                                                 Chiroa, Gerda Ghilinger şi Ma-           Ne-am propus să terminăm con­           — Ce dispoziţii mă, ce dispo­
de iniţiativă din comuna Pe- aceste animale”?                             în urmă la fabrica ,,Teba“ din       crezut.                                   ria Draşoveanu. In programele            strucţia şcolii elementare cît       ziţii. Mă serveşti urgent că-s
                                                                          Sebeş. Mă deplasasem la Sebeş           Acum cîteva zile am trecut             brigăzii au fost criticaţi şi alţii      mai repede. Şi o vom face!           grăbit. Eu n-am tim pt de pier­
ţelca, raionul Alba, unde se RĂSPUNS : La inaugura­                       pentru a mă interesa despre ac­                                                care nu-şi văd de treburi. Aşa,                                               dut. Hai toarnă...
                                                                          tivitatea culturală. Vroiam să       din nou p.pe acolo. Vroiam să             de pildă, s-a vorbit despre to­             Apoi, copleşit de greutatea cu­
duce munca pentru crearea re, colectiviştii din Obreja nu                 scriu despre acest lucru. Mă         văd ce s-a mai petrecut de                varăşii Petru Bogdan şi Ileana           vintelor spuse, vorbitorul — nu         Discuţia aceasta a avut loc
                                                                          gîndaam că voi găsi aici aspec­      atunci prin acest loc. De rîndul          Bogdan care au folosit vopsito­          se mai ştie precis, cine era —       de curînd în restaurantul coo­
unei gospodării colective, ne au avut decît 3 vaci 'şl 3 cai. __          te care, arătîndu-le, să serveas­    acesta, într-adevăr, am avut ce           ri a fabricii în interese persona­       s-a lăsat pe scaun, epuizat.         perativei „Filimon Sîrbu" din
                                                                          că drept pildă şi altor unităţi      vedea. La „Teba“ există astăzi            le.                                                                           Orăştie şi a continuat din ce în
roagă să răspundem la cî- Cu bani împrumutaţi de la J                     culturale. Am nimerit-o însă rău:    un cor de coa. 100 persoane, o                                                        Aceasta s-a petrecut în anul      ce mai viu pînă barmanul, ca
                                                                          munca culturală mergea destul        echipă de teatru cu un reperto­              La fabrica „Teba“ activitatea         1954.                                să evite un scandal, l-a servit
teva întrebări cu privire la bancă pe termen scurt şi pe j                de slab.                             riu bine ales şi o brigadă artis­         culturală se desfăşoară acum,                                                 pe Volcu Severin la bar.
                                                                                                               tică de agitaţie în ale cărei pro­        într-un ritm nou. Acest început             De-atunci, n-au mai fost mo­
colectivă.                           termen lung, ei şi-au cumpă- )          La „Teba“, pe vremea aceea        grame sînt reflectate cele mai            bun, trebuie stimulat mereu,             mente măreţe în Balşa. O sin­           Şi în timpul discuţiei şi după
                                                                          exista neînţelegere între orga­      semnificative probleme ale între­         membrii formaţiunilor artistice           gură dată s-a mai încercat o ten ­  aceea, barmanul a avut o sin­
Răspundem întrebărilor pu­ rat animalele sus-menţiona- j                  nele chemate să se intereseze                                                  existente trebuie să depună şi           tativă de angajament măreţ, a-       gură nedumerire. Dacă acest om
                                                                          de activitatea culturală. Fieca­     prinderii.                                pe mai departe acelaşi elan, ace­        tuncl cînd conducerea întovără­      este atît de grăbit îneît nu poa­
se, folosind exemple concre­ te. Aceste animale aduc co- <                re oredea că el face prea mult,                                                iaşi dragoste de muncă. O aten­          şirii a vrut să termine con­         te aştepta cîteva m inute la o
                                                                          iar altul nu face nimic. Fiecare        Cum s-a ajuns aici ? In pri­           ţie mai mare trebuie să acorde           struirea saivanului încă în 1955,    masă, atunci dece intră să bea
te din gospodăria colectivă lectiviştilor venituri deosebit p             se trudea să demonstreze că da­      mul rînd printr-o muncă susţi­            muncii culturale din această în­          dar nefiind bine organizată, ten­   o ţuică în restaurant ? Oare a-
                                                                          că totuşi munca culturlă mer­        nută, desfăşurată în această di­          treprindere şi tovarăşii de la Con­       tativa a eşuat.                     ceasta nu-i răpeşte din timpul
din Obreja.                          de mari. Din vînzarea purcei- <      ge, apoi aceasta se datoreşte fă­    recţie de către organizaţia de            siliul sindioal regional. Ei trebuie                                          său atît de preţios ?
                                                                          ră îndoială lui, iar dacă există     partid şi de către comisia de             să tragă la răspundere pe cei care           A u trecut doi ani de zile de
ÎNTREBARE : „Ce va face lor şi a viţeilor ei au reali- 1                  lipsuri în această privinţă, apoi    concurs din întreprindere. Noul           se interesează într-o măsură              la acea memorabilă dată. Con­          Mai tîrziu însă, cineva l-a lă­
                                                                                                               responsabil cultural tovarăşul            nesatisfăcătoare de o asemenea           ducătorii comunei Balşa, în          murit pe barman:
in timpul iernii majoritatea zat în anul trecut o sumă de j •             acestea se datoresc altora. In       Dorin Lâdaru, s-a apucat cu               problemă. Atunci cînd formaţiu­           frunte cu preşedintele Gherasim
                                                                                                               hărnicie de lucru. In acest fel           nile artistice de la „Teba“ au            Cucian, admiră ori de cîte ori         — Volcu Severin nu-i atit de
colectiviştilor deoarece nu 19.643 lei, iar din vînzarea ;                urma acestor constatări, am          munca a început să se îmbună­             avut faza de concurs pe între­            au ocazia, minunata zidărie a       grăbit, pe cît de arogant şi scan­
                                                                                                               tăţească ajungîndu-se acolo în-           prindere, nici unul din aceştia           şcolii elementare care s-a ridicat  dalagiu.
toţi pot fi angajaţi la ani­ laptelui, brînzei şi a 50 kg.                plecat de acolo, cu multă pă­        cît astăzi muncitorii de la                nu a luat parte, nu a dat în­            pînă la jumătate şi care a rezis­
                                                                                                               „Teba“ vizionează adeseori pro­           drumările necesare.                       tat eroic celor două ierni trecu­      Asta-i toată problema
male ?"                              lînă la contract, au totalizat )     rere de rău în suflet. Cînd să       grame frumoase, date de către                                                       te. La fel, preşedintele întovără­
                                                                                                               formaţiunile artistice ale fabri­            Acordîndu-se atenţie mai ma­           şirii, Aron Pîrva, nu lasă să       Ţigări »Mărăşeşti«
RĂSPUNS : In gospodăria suma de peste 23.000 lei. La <                    ies pe poartă, tovarăşa Angela       cii.                                                                                treacă nici-un prilej, fără să
                                                                                                                                                          re muncii culturale de aici, re­        glorifice monumentala construc­         — In s fîrş it! Dragul meu, sal-
colectivă din Obreja, raio­ aceste sume se mai adaugă j                   Jiteanu, secretara organizaţiei de      Nu de mult în programul bri­                                                     ţie a saivanului care a ajuns       vează-m ă! Eşti ultima speranţă.
                                                                                                               găzii artistice de agitaţie, au            zultatele vor ajunge să fie din          pînă aproape de acoperiş.           Pînă niţ-mi dai o „mărăşească"
nul Alba, unde sînt reparti­ 9.815 lei din vînzarea anima- <              bază de partid, mi-a spus :          fost biciuite cîteva năravuri ale                                                                                       nu scapi de mine. Indură-te, zău.
                                                                                                               unor tovarăşi ca Ion Stoicuţa,             ce în ce mai frumoase.                      Din informaţiile pe care le de­  Alerg de aproape două ore prin
zaţi pentru îngrijirea anima­ lelor mari şi cantitatea de j                  — Vino peste o lună sau           şef contabil, Petru Ursu, şef me­                                                   ţinem, aceşti doi oameni, s-ar fi    toată Deva şi nici urmă de ţi­
                                                                                                               canic, Simion Dumitreasă, ad­                                            V. DAN     exprimat de curînd (însă neo­       gări „Mărăşeşti". La toate tu­
lelor doar 7-9 oameni, mun­ 608 kg. brînză şi 379 kg. lî­                 două, tovarăşe, şi ai să vezi a-                                                                                         ficial) că în timpul cel mai a-     tungeriile am prim it acelaşi răs­
                                                                                                                                                                                                   propiat, şi anume peste... 4-5      puns : „N-avem I" Tu ca vechi
ca se desfăşoară a stfe l: pînă nă, repartizate membrilor                 tunci că la „Teba“ activitatea                                                                                           ani, construcţiile vor fi date în   fum ător de „Mărăşeşti" nu se
                                                                                                                                                                                                   folosinţă. Se pune însă întreba­    poate să nu mai ai vreo ţiga­
la data de 15 decembrie, se pentru zilele-muncă efectua­                  culturală merge.                                                                                                         rea : Dacă cei care au nevoie de    ră. Hai îm prumută-mi una...
                                                                                                                                                                                                   aceste construcţii pot să aş­
lucrează in cîmp, la trans­ te. Colectivistul Icnuţ Cleja,                                                                                                                                         tepte pînă atunci ?                    — îm i pare rău, scumpule,
                                                                                                                                                                                                                                       dar nici dacă m-ai omorî, tot
portul cocenilor de porumb, cu familia sa compusă din                                                                                                                                                      (După scrisoarea tov.        nu ţi-aş putea împrumuta o
                                                                                                                                                                                                             EUGEN DAMIAN)             „mărăşească". De-o săptămînă
la arături adinei de toamnă trei braţe de muncă, a primit                                                                                                                                                                              fum ez „Carpaţi".
                                                                                                                                                                                                  Un om grăbit
şi apoi la transportul cote­ în anul trecut cantitatea de                                                                                                                                                                                 — Cum ?l
                                                                                                                                                                                                     — Ei, barm an! O ţuică urgent
lor. După ce s-a terminat 41,800 kg. brînză şi 26,200                                                                                                                                              la neică.                              — Fumez „Carpaţi". Am
                                                                                                                                                                                                                                       schimbat ţigările tocmai să nu
munca la cîmp, se lucrează kg. lină, iar Simion Salcău 5                                                                                                                                             — Nu vă supăraţi, tovarăşe,       mai um blu atît după .,Mărăşeşti".
                                                                                                                                                                                                                                       îm i pare rău, dar timpul mi-e
în cadrul gospodăriei la sfă- 33,200 kg. brînză şi 20,800 )                                                                                                                                        dar nu servim la bar. Vă ru­        preţios, aşa că m i-am luat o
                                                                                                                                                                                                                                       grijă. „Carpaţi" găsesc la orice
rimat porumb, aranjat prin kg. lînă.                            j.                                                                                                                                 găm să luaţi loc la masă.            tutungerie şi orieînd.

curte, reparatul gardurilor, ÎNTREBARE: „Cum vor j)                                                                                                                                                   — Ce-ai spus ? Nemaipome­           Oare cei care aprovizionează
                                                                                                                                                                                                                                       tutungeriile, nu se gîndesc la fu ­
magaziilor, tocat furaje, con­ fi retribuiţi bâtrînii”?         j                                                                                                                                  nit ! Păi, matale ştii cu cine      mătorii care preferă ţigări „Mă­
                                                                                                                                                                                                   ai de-a face ? Nu 1 A scultă! Eu    răşeşti"?
diţionarea seminţelor, trans­ RĂSPUNS : „In statutul

portul bălegarului, făcut ră­ . model al gospodăriei a-

sadniţe, iar femeile torc clne- gricole colective se ara­

pâ şl ţes saci pentru gospo­ tă că gospodăria colec­

dărie.                               tivă crează, conform ho-             Scurtă privire asupra activităţii culturale de la I.C.S.H.

Pentru fiecare 'colectivist tărîrii adunării generale \

se găseşte de lucru în orice fonduri de ajutorare pentru                     Analizînd munca culturală de      nu de mult instalat un direc­ e ea şi cum nici n-ar exista.
                                                                          la I.C.S. Hunedoara, nu s-ar pu­
perioadă a anului. De pildă, invalizi, bătrîni, persoane ca- j            tea trage concluzia că aceasta                                                 Numai în acest fel se explică de
                                                                          nu ar merge. Totuşi, ea nu                                                     ce într-o întreprindere aşa de
Izidor Boblţan, colectivist din re temporar au pierdut capa- )            merge aşa cum trebuie. E ade­        tor nou, tovarăşul Grigore Gar-           mam nu s-au înscris la concurs
                                                                          vărat că în cadrul I.C.S.H. exis­    gu, oare, se arată a fi cu mul­           decît 75 de cititori. Fără îndoia­
Obreja, a lucrat anul trecut citatea de lucru, familii cu '               tă cîteva brigăzi artistice de       tă dragoste pentru munca ce               lă că vorbind despre această si­
                                                                          agitaţie care au dat pînă acuma      i-a fost încredinţată. Insă el n-a
împreună cu familia sa, com­ greutăţi ale ostaşilor, între- )             programe destul de reuşite.
                                                                          Există aici o oarecare preocu­
pusă din trei braţe de mun­ ţinerea creşelor şi orfanilor, -j             pare şi în direcţia legării mun­
                                                                          cii culturale de sarcinile ce stau
că, numai in brigada de cîmp Aceste fonduri de ajutorare                  în faţa producţiei. Cu toate a-      fost ajutat cu stăruinţă. Aşa tuaţie se cuvine să amintim şi
                                                                          cestea, însă, activitatea cultu­
şi a efectuat un număr de nu vor putea depăşi limita                      rală de la I.C.S.H. se desfăşoa­
                                                                          ră sub posibilităţile de care se
644,69 zile-muncă, în timp ce de 2 la sută din valoarea                   dispune aici.                        se explică faptul că deşi trecu­ de comitetul U.T.M., respectiv

colectivistul Oanea Ciontea, brută a producţiei (in natu­                    Mai întîi, localul clubului „Fi-  seră peste 2 săptămîni de la de tovarăşul Aron Zlătior, oare
                                                                          limon Sîrbu” , este rău între­
fost brigadier, tot cu trei bra­ ră şi în bani).                          ţinut. Acesta se găseşte în re­      instalarea noului director, tqtu- de asemenea acordă o insuficin-
                                                                          paraţie de nu se mai ştie cîtă
ţe de muncă în familie a In gospodăria colectivă din                      vreme. Conducerea administra­        şi acesta încă nu avea un plin tă atenţie acestei probleme.
                                                                          tivă, priveşte cu destulă pasi­
efectuat numai 549,77 zile- Obreja, bâtrînii care pot să                  vitate peste acest lucru. Din        de muncă şi nici nu ştia pre­ La I.C.S.H. există posibilităţi
                                                                          cauză că localul e aşa cum am
muncă. Din aceste exemple lucreze, sînt puşi la munci                     arătat, repetiţiile se fac cu des­   cis care anume îi sînt sarci­ pentru a fi desfăşurată o sus­
                                                                          tulă greutate şi pe unde se ni­
se poate vedea că acei care uşoare: paznici de zi la gră- j               mereşte.

lucrează în cîmp pot face ace­ dină, la curte, îngrijitori la j              La conducerea clubului a fost     nile. Tovarăşul Victor Coca, ţinută muncă culturală. Există

laşi număr de zile-muncă sau ferme de păsări. In cazul că j                                                    responsabilul cultural din par­ aici un tineret minunat. Acest

chiar mai multe decît cei un bătrîn lucrează şi nu poa- >                                                      tea comitetului de întreprindere, tineret trebuie antrenat în toate

care lucrează la animale sau te face atîtea zile-muncă în- j                                                   are datoria să se ocupe mai formele muncii culturale. Nu

intr-un alt post unde au zile- cît să cîştige cît are nevoie j                                                 îndeaproape de creşterea aces­ vom reuşi însă să facem aseme­

muncă fixe.                          să trăiască, i se repartizează j

ÎNTREBARE: „Cum au din fondul de 2 la sută atit J                                                              tuia. nea lucru decît printr-o mai

ajuns colectiviştii din Obreja cît are nevoie pentru a trăi,                                                   La I.C.S.H. se munceşte slab              serioasă preocupare, prin acor­

ca să deţină în momentul d?L, ş ă ^ e .îmbrace şi să ţină un                                                   , . > • ' 1 1 . I ,1*  \ f . f *?| JL- !

faţă un număr de 8 vaci, 10 porc şi mai multe păsări.                                                          şi în direcţia folosirii cărţii. darea unei mai mari atenţii a-

                                                                                                               Aici, se face încă cu totul neco­ cestui .sector de activitate. Co-                In cinstea celui de-al Ii-(ea
                                                                                                                                                                                                           Congresal U. T. M.
Os Ea începutul anului şi pînă^acum au luat flintă                                                             respunzător popularizarea cărţii, . mitetul de partid, are datoria

   • 8 gospodării agricole colective • 43 întovărăşiri agricole                                                şi în special a cărţii tehnice. Nu să analizeze profund proble­
                         0 30 întovărăşiri zootehnice
                                                                                                               sînt folosite în acest scop ghi- mele muncii culturale şi apoi

                                                                                                               citorile şi serile literare, recen­ să ia cele mai potrivite măsuri                Munca le-a fost răsplătită           mulţi conducători de organizaţii
                                                                                                                                                                                                                                       de bază, s-au angajat ca în cin­
In documentele celui de-al gospodării colective în oare s-au                                                   ziile etc. Necontrolată tovarăşa pentru ca ele să fie întotdeau­                      Pe baza propunerilor făcute       stea Congresului să colecteze în­
                                                                                                                                                                                                  de Biroul Comitetului regional       semnate cantităţi de metal ve­
Il-lea Congres al P.M.R., se înscris 324 familii cu o supra­                                                   Pop, bibliotecara dă dovadă de na orientate înspre nevoile pro­                    U.T M., Comitetul Central al         chi. Astfel, secretarul organiza­
                                                                                                                                                                                                  U.T.M. a acordat Diplome de o-       ţiei de bază din G.A.C. Vine­
-arată că sarcina principală în faţă de 1.514,11 hectare, iar în                                               delăsare în muncă, iar comisia ducţiei, înspre susţinerea aces­                    noare şi materiale cultural-spor­    rea şi-a luat angajamenul ca
                                                                                                                                                                                                  tive unor organizaţii de bază,       pînă la Congres să strîngă 500
domeniul agriculturii pentru cel gospodăriile colective existente                                              pentru concursul „Iubiţi cartea” teia.                                             unităţi de pionieri,utemişti şi      kg. fier vechi, pioniera -Halmagi
                                                                                                                                                                                                  pionieri din regiunea noastră,       Olivia din Băieşti, care a primit
de-al doilea plan cincinal este s-au mai înscris aproape 300                                                                                                                                      care se situează pe locul II pe      un aparat de fotografiat, s-a
                                                                                                                                                                                                  ţară în acţiunea patriotică de       angajat ca pe lî-ngă cele 9 pio­
dezvoltarea şi continua întări­ familii cu o suprafaţă de peste           Ş an t i erul tinere t u î u i                                                                                          colectarea metalelor vechi. In       niere din unitate să antreneze
                                                                                                                                                                                                  ziua de 5 iunie, la Comitetul re ­   şi pe ceilalţi copii şi şcolari din
re a sectorului socialist prin 430 hectare. Tot în această pe­                                                                                                                                    gional U.T.M., s-a făcut înmî-       sat la strîngerea de fier vechi.
                                                                                                                                                                                                  naraa acestor stimulente. Multe
crearea de noi gospodării colec­ rioadă au luat fiinţă un număr                                                                                                                                   organizaţii de bază printre care        In numele utemiştilor din or­
                                                                                                                                                                                                  cele din satul Tărlăria, G.A.C.      ganizaţia de bază de la atelie­
tive şi alte forme de cooperare. de 43 întovărăşiri agricole în              Din iniţiativa Comitetului oră­   nie s-a făcut deschiderea festi­          au făcut primele ore de muncă            Vinerea, raionul Orăştie, unităţi    rele C.F.R. Asamblare Alba-Iu­
                                                                          şenesc U.T.M. Deva tineretul         vă a şantierului. In aceeaşi zi,          voluntară.                               ¦de pionieri cum sînt cele din       lia, tovarăşul Alexandru Haţe-
Călăuzite de aceste documen­ care au intrat 1951 familii de               a hotărît să construiască prin       cca. 100 de tineri, membri ai                                                      Băieşti raionul Haţeg şi Băniţa      gan şi-a luat angajamentul ca
                                                                          muncă voluntară un stadion           organizaţiilor de bază U.T M. de             Pînă la terminarea stadionu­          raionul Petroşani au primit pa­      pînă la 7 noiembrie să colec­
te, organele de partjd şi de stat    ţărani muncitori cu o însemna­       sportiv declarîndu-1 „Şantier al     la : Abator, D.C.A. B.C.I.,               lui, pe baza planului făcut de           tefoane, aparate de fotografiat      teze o oantitate de 250.000 kg.
din regiunea Hunedoara, au           tă suprafaţă de teren. In cele       tineretului”.                        şi din alte organizaţii, precum           comitetul orăşenesc U.T.M., în           „Pionier“, jocuri de şah, echi­      fier vechi, chemînd totodată la
acordat o atenţie deosebită mun-     30 întovărăşiri zootehnice 1.490                                          şi elevi ai şcolii profesionale,          fiecare zi între orele 16-19,30, iar     pament sportiv, etc. Organizaţia     întrecere toate organizaţiile de
oii de transformare socialistă a     familii de ţărani muncitori şi-au       In după-amiaza zilei de 4 iu-                                               duminica între 9-12 vor munci            de bază de la mina Ghelar, a         bază din sectorul transporturi
agriculturii. De la 1 ianuarie şi                                                                                                                        voluntar, 70-80 de tineri..io*S          primit un acordeon, organiza­        feroviare.
                                                                                                                                                                                                  ţia de bază de la Atelierele
pînă în prezent, au luat liinţă 8 strîns laolaltă 4.813 de oi.                                                                                                                                    C.F.R. Asamblare Alba-Iulia, a          Chemarea Comitetului
                                                                                                                                                                                                  primit echipament complect             raional U. T. M. Alba
   In ziua de 2 iunie, Comitetul     Sprijin permanent gospodăriilor agricole coSectiwe                                                                  foarte redus de vaci cu lapte,           pentru o echipă de fotbal, iar
                                                                                                                                                         porci şi păsări şi că se mani­           secretarului organizaţiei, Alex­        iot în cadrul acestei adunări,
regional de partid şi Comitetul      pentru întărirea lor economicc-organizaforieă                                                                                                                andru Haţeg an i s-a acordat         tovarăşul Gheorghe Stanca,
'executiv al Sfatului popular re­                                                                                                                        festă tedinţa de a creşte numai          Diploma C.C. al U.T.M.- pentru       prim-secretar al Comitetului
gional Hunedoara, au organizat       ve, referatul a scos în evidenţă     lor din Peşteniţa şi Ostrov, ca­     multe din consiliile de conduce­          oi. Or. aceasta este o tendinţă          merite deosebite în muncă.           U.T.M. Alba, după ce a mulţu­
                                     că acolo unde munca s-a desfă­       re au fixat norme de lucru la        re ale gospodăriilor colective ca                                                                                       mit Comitetului Central pentru
o consfătuire cu preşedinţii gos­    şurat pe brigăzi permanente de       prăşit, semănat şi grăpat cu         cele din Hărău, Rapoltu Mare,             greşită deoarece ferme'e de ani­           Valoarea stimulentelor se ridică   diploma ce î-a acordat-o, în
podăriilor colective din regiune,    producţie, cărora li s-au reparti­   mult mai mici decît posibilităţile   Beriu şi Căpud, nu pregătesc cu           male aduc venituri mari gospo­           la coa. 100.000 lei. Printre a-      numele utemiştilor din raion a
brigadieri, tehnicieni de la punc­   zat terenul, animalele şi inven­     reale de muncă, fapt care a dus      grijă adunările generale, se              dăriilor colective. Astfel gospo­        acestea se numără şi un ceas         chemat la întrecere pe toţi tine­
tele agricole, secretarii cu pro­    tarul pe bază de proces verbal,      la încurajarea lenei, indiscipli­    mulţumesc cu participarea unui            dăria colectivă din Pricaz, a rea­       de mînă „Pobeda“, care a fost        rii utemişti din regiune, propj-
blemele agrare ai comitetelor        pentru mai mulţi iani, s-a reuşit    nei şi la scăderea productivită­     număr mic de colectivişti şi nu           lizat în anul trecut din vînzarea        dat utemistului Nicolae Nicu-        nîndu-şi ca pe raion pînă la 7
raionale de partid şi vice-preşe-    ca lucrările să se execute la timp   ţii muncii. In această privinţă      dau posibilitate colectiviştilor să       produselor obţinute de la anima­          lescu.                              noiembrie a.c. să colecteze can­
dinţii sfaturilor populare raio­     şi în bune condiţiuni. Ca exem­      organele tehnice şi de îndruma­      ia cuvîntul, să critice lipsurile         le suma de 187.362 lei, iar cea                                               titatea de 600.000 kg. fier vechi.
                                     plu în această privinţă s-au dat     re din cadrul S.M.T., secţiile a-    şi să vină cu propuneri pentru            din Ungurei suma de 130.000                  Pe regiune, fruntaşi în colec­   Dintre acestea 200.000 kg. şi-au
nale.                                                                                                          lichidarea lor. Mai mult chiar,           lei.                                      tarea fierului vechi de data a-     propus să le colecteze în cin­
   In cadrul consfătuirii, tov.      gospodăriile colective din comu­     gricole raionale şi punctele a-      unii preşedinţi ca cei din Cistei,                                                 ceasta este raionul Alba, care a     stea Congresului, 250.000 kg. în
                                     na Daia Romînă, Miercurea şi         gricole, poartă o mare vină, de­     Bretea Mureşană, Păuca şi Sînt-              Pentru dezvoltarea sectorului          preluat drapelul de raion frun­     cinstea zilei de 23 August, iar
ing. Emanoil Manunghevici, di­       altele. Sînt unele gospodării co­    oarece nu au sprijinit pe colec­     andrei, iau hotărîri de unul sin­         zootehnic în toate gospodăriile           taş de la raionul Hunedoara.        restul de 150.000 în cinstea zi­
                                     lective ca cele din Rapoltul Ma­     tivişti la stabilirea normelor şi    gur pe care caută să le impună                                                                                          lei de 7 Noiembrie.
rectorul direcţiei agricole, a       re, Oiejdea, Pianu de sus şi Be-     nu au urmărit respectarea lor.       adunării generale — lucru ce              colective din regiune, este nece­           Angajamente în cinstea
prezentat un referat privind ac­     riu, unde brigăzile şi echipele                                           este în contradicţie cu prevede­          sar ca tehnicienii zootehnişti să                   Congresului                  Chemarea comitetului raional
tivitatea gospodăriilor colective    au fost organizate formal, mun­         Retribuirea muncii în sectorul    rile statutului.                          sprijine colectiviştii în realizarea                                          Alba a fost întîmpinată de a-
şi întărirea lor economico-orga-     ca s-a dus fără plan, culturile      zootehnic, în multe gospodării                                                 sarcinilor prevăzute în planul de            In discuţiile ce s-au purtat     plauzele entuziaste ale partici­
nizatorică.                          de prăşitoare nu au fost repar­      colective ca cele din Şibot, Pia­       Alte consilii de conducere ca          producţie, să-i îndrume pentru a          după înmînarea stimulentelor         panţilor la şedinţă.
                                     tizate pe echipe, iar şefii de e-    nu de Sus, Dobîrca şi altele, s-a    cele ale gospodăriilor colective          dezvolta acele ferme zootehnice
   Referatul a scos în evidenţă      chipe au figurat numai cu nu­        făcut prin acordarea de zile-        din Ungurei şi Geoagiu, au ad­            cărora li se pot asigura toate           L. Leonov — Soţi — (în lim­          N. V. Gogol — Taras Bulba.'
că în anul trecut, cele mai mul­     mele. Slaba organizare a muncii      muncă fixe îngrijitorilor, ceea      mis să se folosească bani din             condiţiile materiale.                          ba maghiară).                  A. Grigorovici — Nuvele.
te gospodării colective au obţi­     în aceste gospodării a avut o in­    ce a dus la obţinerea unor rezul­    contul gospodăriei pentru sco­                                                                                          M. Gorki — Varenka Olesova.
 nut producţii medii la hectar,      fluenţă negativă asupra produc­      tate slabe de la animale.            puri străine.                                Ridicarea continuă a produc­          B. Lukin — Drumul de creaţie
                                     ţiei şi a veniturilor colectivişti­                                                                                 ţiei şi a productivităţii muncii               al lui M. Solohov (în lim­     D. Lâzărescu — L-am cunoscut
care întrec cu mult pe cele do-                                              Justa organizare şi pregătire        Pentru evitarea acestor defi­          în agricultură, se poate face nu­              ba maghiară).                        pe Terenti Malţev.
bîndite de ţăranii muncitori in­     lor.                                 a muncii în gospodăriile colec­      cienţe grave, este necesar să se          mai prin introducerea şi folosi­
dividuali. Astfel, gospodăria co­                                         tive este una din condiţiile de      efectueze un control permanent            rea pe scară cît mai largă a trac­       A. Tolstoi — Vipera — (Lit pt.       M. Prişvin — Desişul de catar­
lectivă din comuna Miercurea, a         S-a arătat că în gospodăriile     bază ale întăririi organizatori-     şi riguros de către comisiile de          toarelor şi maşinilor perfecţio­               toţi) în limba germană.        ge.
obţinut o recoltă de 2.800 kg        colective din Teiuş, Oiejdea, Şi-    co-economice a gospodăriei co­       revizie, îndrumătorii contabili de        nate. Pentru a obţine cele mai                                                V. Tendrinkov — Străin în casa
grîu la ha, cea din Obreja, ra­      bot, Rapoltu Mare şi Bretea Mu-      lective. De aceea, ea trebuie să     la băncile agricole şi secţiile a-        bune rezultate este necesar ca           L. Samoilov, B. Skorbin — J a ­      lui.
ionul Alba, a obţinut 4.500 kg       reşană, mai dăinue încă tendin­      fie în atenţia consiliului de con­   gricole raionale.                         între S.M.T.-uri şi gospodăriile               guar 13 (în limba germa­
porumb-boabe la ha, iar cea din      ţa de nivelare sau egalizare la      ducere, a organizaţiei de bază                                                                                               nă).                            L. Davîdov — Uriaşul din Ural.
Deva, a obţinut 37.000 kg sfe­       calcularea zilelor-muncă şi la       şi a organelor de partid şi de          Atît referatul cît şi discuţiile       colective să existe o strînsă le­                                             -i, 'k -A- — Lenin în aminti­
                                     repartizarea veniturilor, — cu       stat. Socotitorii gospodăriilor a-   purtate au scos în evidenţă fap­          gătură şi o rodnică colaborare.          I. P. Uhanov — Calea cregţis:
clă de zahăr la ha.                  toate că, statutul model al gos­      gricole colective din Şiard, Ra­    tul că unii tehnicieni nu au dat                                                        lui F. Gladkov,                      rile rudelor.
   Paralel cu creşterea producţi­    podăriilor agricole colective sta­    poltu Mare, ITărău, Sebeş, şi al­   importanta cuvenită întocmirii               Mulţi dintre cei care au luat
                                     bileşte că muncile în gospodăria     tele, nu au ţinut o evidenţă con­                                              cuvîntul, au arătat că este bine
ei la hectar, au crescut şi veni­    colectivă se execută după siste­     tabilă clară, ceea ce a atras        planurilor de producţie. Din a-           ca la şedinţele consiliului de
turile colectiviştilor. Colectivis­  mul muncii in acord, pe bază de                                           ceastă cauză la gospodăriile co­
tul Anton Sebasty din Deva,          norme. Acest sistem de muncă,        după sine multe nemulţumiri din      lective din Peşteniţa, Boz, Doş-          conducere să participe şi briga­
pentru cele 538 zile-muncă efec­     asigură îmbinarea intereselor        partea colectiviştilor. îndrumă­     tat, Demsuş şi altele, planurile          dierii şi şefii de echipe, deoare­
tuate împreună cu familia sa         obşteşti cu cele individuale, cre­   torii contabili de la raioane, or­   de producţie au fost întocmite            ce ei pot veni cu propuneri care
compusă din 3 membri a primit        ază cointeresarea materială a        ganele tehnice de la punctele a-     în mod formal, fără a se ţine             să ducă la rezolvarea justă şi
4.196 kg grîu, 4.088 kg porumb,      colectiviştilor şi înlătură lipsa    gricole şi S.A4.T., nu au spriji­    seama de posibilităţile reale de          operativă a problemelor impor­
 2.500 kg cartofi, 200 kg floarea-   de răspundere în muncă.              nit în suficientă măsură pe so­      dezvoltare a acestor gospodării.          tante din gospodărie.
                                                                          cotitorii gospodăriilor ca să în­
soarelui, 38 kg zahăr, legume,          A fost criticată tendinţa mul­    lăture greşelile.                       Analizînd situaţia efectivului            Ţinînd seama de modul de
furaje şi alte produse, precum       tor gospodării colective, ca a ce­                                        de animale, s-a arătat că gos­
                                                                             A fost scos în relief faptul că   podăriile colective au un număr           desfăşurare a consfătuirii se
şi suma de 4.928 lei.                                                                                                                                    poate spune că, ea a reuşit să
   Rezultatele obţinute de unele                                                                                                                         scoată în evidenţă în mare mă­

gospodării colective, arată că                                                                                                                           sură căile prin care se poate a-
sînt posibilităţi mari pentru dez­
                                                                                                                                                         junge Ia întărirea economico-
voltarea şi întărirea sectorului                                                                                                                         organizatorică a gospodăriilor
socialist.                                                                                                                                               colective.

   Tratînd problema organizării                                                                                                                                                            S. B.

muncii din gospodăriile colecti­
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11