Page 9 - 1956-06
P. 9
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VAI Conferinţa
Şarja rapidă nr. 1.000 regională U. T. M.
REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl A L SFATULUI POPULAR REGIONAL In schimbul din după-amiaza zilei şarjei rapide nr. 1.000, au fost rea Ieri dimineaţă, în sala ,,Fili-
de marţi, 5 iunie, macaralele oţelă- lizate la cuptorul nr. 5 de către echi mon Sîrbu“ din Deva, au înce
Amil VIII. Nr. 593 Duminică 10 iunie 1956 4 pagini 20 bani riei Siemens-Martin a Combinatului pa tovarăşului Partenie Marişca, în put lucrările conferinţei regio
siderurgic Hunedoara, au transportat 7 ore şi 20 de minute. nale U.T.M.
spre lingotiere, încărcătura celei de-a
1.000 şarjă elaborată de la începutul In cinci luni şi 6 zile din acest an, La conferinţă participă dele
acestui an. oţelarii de la cuptoarele Martin au gaţi ai organizaţiilor de bază
elaborat peste plan 5.058 tone de oţel. U.T.M. din regiune, printre care
Topirea, fierberea şi elaborarea mineri,, siderurgişti, ţărani mun-
citori-fruntaşi în producţie.
Pe drumul înfloririi patriei noastre Reducerea duratei zilei a înfîmpinăm Ziua minerului şi ziua de 23 August
de lucru sub 8 ore cu fapte deosebite în m uncă! In cursul zilei de ieri au fost
Acum opt ani, sub condu rea bazei economice a socia prezentate darea de seamă a
penfru anumite categorii Comitetului regional U.T.M. şi
cerea partidului clasa mun lismului. El au îndeplinit cu darea de seamă a Comisiei de
profesionale revizie, după care au urmat
citoare în alianţă cu ţărăni succes sarcinile cele mai im discuţii.
mea muncitoare a înfăptuit portante ale primului cincinal Azi vor continua discuţiile în
jurul dărilor de seamă ; se vor
actul revoluţionar de impor şi obiectivele principale din Recent Consiliul de Miniştri In ultimele luni, colectivul mi Valea Jiului şi în acelaşi timp rirea producţiei de cărbune coc alege Comitetul regional U.T.M.,
al Republicii Populare Romîne nei Lupeni ia depus eforturi stă cea mai mare producţie lunară sificabil. Comisia de revizie şi delegaţi la
tanţă istorică al naţionaliză planul de electrificare pentru a aprobat hotărîrea privind sta ruitoare pentru sporirea produc de cărbune cocsificabil de la în cel de-al II-lea Congres al
bilirea duratei zilei de lucru ţiei de cărbune. Aplicînd în a- ceputul anului. In întîmpinarea In cadrul unui miting care U.T.M.
rii industriei, băncilor, tran această perioadă, iar nume sub 8 ore pe zi pentru anumite batajele frontale iniţiativa „o fî- aniversării luptelor eroice din a avut loc. la 6 iunie a.c. mine
categorii profesionale care pres şie de cărbune pe zi, cu tăierea august 1929, a Zilei minerului Un valoros schimb
sporturilor, transformîndu-Ie roase puncte le-au depăşit. tează muncă în mod efectiv în într-un singur schimb“, minerii, şi a zilei de 23 August, harni rii, tehnicienii şi inginerii de
condiţii grele. tehnicienii şi inginerii din Lu la întreprinderea carboniferă de experienţă
în proprietate socialistă — Colaborarea frăţească cu ţă peni au realizat în luna mai cea cul colectiv al minei Lupeni îşi
S-a fixat ziua de lucru Ze 6 mai mare depăşire de plan pe manifestă hotărîrea de a obţine Lupeni au adresat o scrisoare In ziua de 7 iunie a.c. a a-
bun al întregului popor mun rile lagărului socialist şi în ore pentru muncitorii şi tehnici noi succese în lupta pentru spo vut loc la Trustul 4 construc
enii care lucrează într-o serie tuturor colectivelor întreprinde ţii Hunedoara, un schimb de ex
citor. Dominaţia economica special ajutorului dezintere de întreprinderi chimice în perienţă între 5 trusturi de con
procese de producţii vătămătoa rilor carbonifere din ţară. strucţii din ţară : 5 Oraşul Sta-
de veacuri a burgheziei a fost sat, multilateral, de prim re, pentru muncitorii care lu lin, 7 Petroşani, 8 Tîrgu Mu
crează la topirea unor metale reş, 9 Cluj, 12 Timişoara.
astfel sfărîmată. In întreprin rang, acordat de Uniunea So neferoase, la unele categorii de
muncitori care lucrează subte Schimbul de experienţă orga
derile naţionalizate s-a stator vietică au chezăşuit victoriile ran unde temperatura este în nizat de Ministerul Construcţii
permanenţă peste 30 de grade lor, în colaborare cu C.C. al
nicit proprietatea socialista noastre. La sfîrşltul primului Celsius, pentru cei care lucrea Sindicatelor muncitorilor din
ză în condiţii grele la adînci- construcţii, a avut următoarea
asupra mijloacelor de produc cincinal producţia noastră in rea sau repararea puţurilor de Scrisoarea minerilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor tem ă: folosirea utilajului şi
mină. Muncitorilor chesonieri mărirea gradului de mecanizare
ţie, ca bază a noilor relaţii dustrială întrecuse de 2,9 ori pentru muncile de chesoane li de la mina Lupeni către colectivele tuturor întreprinderilor al unor lucrări de construcţii \
se fixează ziua de muncă, în carbonifere din ţara
de producţie socialiste, în- nivelul anului 1938 şi de 3,4 raport cu suprapresiunea, între In dimineaţa zilei în oare s-a
6 şi 2 ore, scafandrilor, în func organizat schimbul de experien
făptuindu-se concordanţa de ori pe acela din 1948. Sute ţie de curenţi de apă, adîncime ţă, delegaţii au vizitat şantierul
şi anotimp, între 4—6 ore. noului laminor Bluming, iar du-
plină între relaţiile de pro de întreprinderi noi industria pă-amiază au !avut loc discu
Beneficiază de reducerea zi ţiile în sala Comitetului de în
ducţie şi caracterul forţelor le au fost constriute şi lărgi lei de muncă, printre alţii, o treprindere de la Trustul 4 con
parte din operatoarele telefonis strucţii Hunedoara. Discuţiile
de producţie. te, ramuri noi industriale au te, mecanicii din centralele au Dragi tovarăşii — să mărească productivitatea muncii cu 1 au scos în relief o seamă de
tomate din marile oraşe ale ţă Oamenii muncii din patria noastră se pregă h sută faţă de productivitatea planificată ; realizări, precum şi unele lip
Naţionalizarea a asigurat luat fiinţă în aceşti ani. rii, personalul superior şi me tesc să întîmpine Ziua minerului şi ziua de 23 suri care se cer a fi remediate.
diu din laboratoarele de radiolo August — cea de a XH-a aniversare a eliberării — prin reducerea preţului de cost să reali
premisa necesară pentru tre In ţara noastră, munca se gie, roentgen şi roentgentera- patriei noastre de sub jugul fascist de către glo zeze acumulări băneşti în valoare de 200.000 lei; Noi construcţii
pie, cei din prosecturi, săli de rioasa armată sovietică. Pentru noi minerii, ca
cerea la industrializarea so desfăşoară cu avînt sporit. disecţie, morgi, din unităţile de altfel pentru întreg poporul nostru muncitor, — să elibereze din fondul de rulment suma social-culturale
sanitare (spitale, policlinici, dis a devenit o tradiţie scumpă ca în fiecare an să de 200.000 le i;
clalistă a ţării. Statul demo Fabrici şi uzine noi intră în pensare, sanatorii), din unităţi întîmpinăm aceste două mari sărbători cu suc In anii puterii populare, in
le de cercetare ştiinţifică între cese frumoase în muncă. — să accelereze viteza de circulaţie a fondu regiunea noastră s-au înălţat
crat-popular nu putea privi funcţiune, şantiere noi se în 4 şi 7 ore pe zi. Noi minerii, tehnicienii, inginerii şi funcţio lui de rulment cu 2 z ile : numeroase construcţii social-cul
narii de la întreprinderea carboniferă Lupeni, turale, menite să facă viaţa ce
cu nepăsare nivelul tehnic fiinţează pe tot cuprinsul pa Hotărîrea precizează că pen călăuziţi de dorinţa fierbinte de a înfăptui direc — să lichideze complet imobilizările de fon lor ce muncesc mai frumoasă,
tru menţinerea şi depăşirea ni tivele celui de-al doilea Congres al P.M.R. cu duri circulante. mai luminoasă. Ele oglindesc
înapoiat al industriei, vlăgu triei. O atenţie deosebită s-a velului de producţie în sectoare privire la lichidarea rămînerii în urmă a indus grija pe care regimul democrat-
le de muncă în care durata triei carbonifere şi la dublarea producţiei de Pentru înfăptuirea întocmai a obiectivelor pro popular o poartă celor ce mun
ită şi dezorganizată de capi acordat regiunilor rămase în timpului de muncă a fost redu cărbune cocsificabil pînă în 1960, am hotărît — puse colectivul nostru va lua, printre altele, ur cesc.
să, ministerele respective vor în consfătuirile de producţie pe brigăzi, sectoare mătoarele măsuri tehnico-organizatorice :
talişti. Teoreticienii burghezi urmă, pentru lichidarea dis lua măsuri pentru pregătirea şi .întreprindere — să întîmpinăm şi !anul acesta 54 de şcoli noi
cadrelor necesare. cu fapte deosebite Ziua minerului şi ziua de 23 — va aplica iniţiativa „ziua şi fîşiia“ în 10 Nisipul, cimentul şi ţigla le-
— slugi ale capitalului — îm proporţiilor grave care au e- August. abataje frontale; au transportat pe samare, zeci
I piedicau dezvoltarea indus xistat în trecut în economia Textul hotărîrii este publicat Colectivul minei noastre este hotărît să des de kilometri.. Şi sus, pe muchea
în Colecţia de Hotărîri şi Dispo făşoare larg întrecerea socialistă pentru reali — va introduce armarea metalică cu grinzi dealului, cei de la IrtÎrefealcte
trială a Romîniei, decretînd-o ţării noastre. Pe întreg teri ziţii ale Consiliului de Miniştri- zarea următoarelor obiective: în consolă în două abataje frontale, iar armarea şi-au înălţat şcoală luminoasă
al Republicii Populare Romîne — să extragă pînă în ziua de 23 August 7.000 metalică cu grinzi obişnuite în alte 5 frontale ; şi încăpătoare: şcoala cu 7
ţară eminamente agricola. toriul ţării se asigură o justă nr. 27 din 31 mai 1956. tone de cărbune cocsificabil peste plan, asigu- clase.
rînd astfel recuperarea rămînerii în urmă din — va extinde armarea metalică în galerii la In regiunea Hunedoara se
Dar, împiedicînd progresul repartizare a forţelor produc trimestrul I şi 1.000 tone de cărbune î-n plus fa încă două locuri de muncă. construiesc acum 54 de şcoli,
ţă de planul la zi (1 ianuarie — 23 August) ; noi, dintre care 50 prin autoim-
industrial, crearea unei indu tive. Regiuni ţinute în îna — să îndeplinească şi să depăşească planul Colectivul nostru se va strădui să îndepli punere, iar 4 din fond centra
la lucrările de pregătiri şi investiţii cu 1 la sută; nească cu cinste angajamentele luate. Rezulta lizat.
strii metalurgice şi construc poiere de regimul burghezo- — să reducă preţul de cost al cărbunelui cu 1 tele muncii noastre vor fi însă cu atît mai în
la sută faţă de plan ; semnate pentru economia naţională cu cît la în Cu ocazia deschiderii anului
toare de maşini, ei împiedi moşieresc trăiesc astăzi o trecerea pentru întîmpinarea Zilei minerului şi de învăţămînt 1956-1 §57, vor fi
a zilei de 23 August vor participa mai multe inaugurate şcolile cu parter
cau în fond şi dezvoltarea a- viaţă nouă, în care munca colective de mineri. De aceea, vă chemăm şi pe construite din fonduri alocate de
voi, tovarăşi mineri, tehnicieni, ingineri şi fun- stat la Blăjeni şi Daia Romînă.
griculturii nepunînd-o pe ba creatoare aduce belşug şi ţionari de la celelalte mine de cărbuni din ţară Tot atunci se vor da în folosin
să vă analizaţi posibilităţile, să vă fixaţi obiec ţă construcţiile şcolilor cu 7
ze ştiinţifice, lipslnd-o de ma condiţii de viaţă ridicate cum tive mobilizatoare în întrecere şi să trecem cu clase, Ia Cugir şi Simeria.
toţii la fapte 1
şini şi de tehnica modernă nicicînd n-au fost în trecut. Cele 50 de şcoli ce se constru
iesc prin autoimpuneri, se gru
pentru a mări randamentul Victoriile obţinute însufleţesc pează astfel : 5 în raionul Alba,
6 în raionul Brad, 9 în raionul
f muncii. In fapt, ei împiedicau pe oamenii muncii şi-i mobi Haţeg, 4 în raionul Hunedoara,
dezvoltarea materială şi cul lizează Ia realizarea sarcini 13 în raionul Ilia, 9 în raionul
Orăştie şi 4 în raionul Sebeş.
turală a celor mai largi mase lor înscrise în directivele ce
De asemenea, se execută re
populare. lui de-al doilea plan cincinal paraţii capitale la şcoala medie
de fete din Alba-Iulia, la şco
Naţionalizarea a permis să adoptate de Congresul al In numele colectivului I. C. Lupeni lile medii de băieţi şi maghiară
se treacă de urgenţă la re II-lea al P.M.R. S-a dezvol din Deva, precum şi la casa co
facerea economiei distrusă de tat şi se întăreşte zl de zi CRISTEA ARON ZBOROVSCHI AUGUSTIN piilor din Baia de Criş.
război. încă la Conferinţa atitudinea socialistă faţă de director
naţională din anul 1945 par muncă. Activitatea creatoare, secretarul comitetului P.M.R. 55 cămine culturale 4
tidul nostru a trasat ca linie iniţiativa rodnică se desfă KOCSIK MIHAI CO.IOCARU GHEORGHE
generală a dezvoltării econo şoară tot mai larg. întrecerea preşedintele' comitetului ‘ de întreprindere Numai din fondurile create
mice a Romîniei linia indus socialistă menită să promo secretarul comitetului U.T.M. pe baza autoimpunerilor, se e-
trializării şl electrificării ţă veze tot ce este nou să îm xecută în acest an, 55 cămine
rii. Aplicînd -învăţătura leni pingă tehnica înainte, să ri culturale prevăzute cu biblio
nistă despre industrializarea dice productivitatea . muncii teci, săli de lectură, săli festi
socialistă, partidul nostru a exprimă în mod strălucit a- ve, etc.
pus pe primul plan al preo ceastă nouă atitudine faţă de
cupărilor sale dezvoltarea cu muncă. Ţara întreagă a de La Mihalţ, raionul Alba, se
precădere a industriei grele, venit un şantier uriaş, unde înalţă acum căminul cultural a
cu pivotul său industria con se desfăşoară o muncă paş cărui valoare întrece suma de
structoare de maşini, care în nică şl creatoare pentru înflo (Agerpres) un milion Iei, dar care va de
zestrează cu o tehnică nouă şi rirea economiei naţionale. Ti ---- o— > Adunare festivă închinată Conferinţei O nouă cooperativă păşi ca volum de construcţie şi
în continuă perfecţionare toa nerii, ca şi vîrstnicii, conşti internaţionale a Femeilor Muncitoare aspect arhitectonic, toate cămi
te celelalte ramuri ale indus enţi că lucrează pentru pro N o i p rie te n i oi cărţii de credit şi economii nele existente. Un cămin ase
mănător se construieşte în co
triei, transporturile şi agri pria lor bunăstare, pentru vii Comisia pentru concursul „Iu Zilele trecute a avut loc la muna Poiana din raionul Sebeş.
torul lor fericit muncesc cu biţi cartea" a înmînat recent in Acestea două din urmă se exe
cultura. signa de „Prieten al cărţii" u- Zilele acestea a avut loc în ţările capitaliste şi hotărîrea Pui, inaugurarea cooperativei de cută — din fond centralizat.
In mersul înainte al dez avînt nestăvilit. tiui număr de încă 11 cititori sala clubului C.F.R. din Sime- fermă de a lupta pentru întărirea
voltării industriale a ţării, In regiunea noastră, ca şi din comuna Vorţa, raionul llia. ria, o adunare festivă' închinată regimului nostru de democraţie credit şi economii, ce deserveşte Pentru ocrotirea sănătăţii
Printre aceştia se află şi ute- primei Conferinţe Internaţiona populară, au fost exprimate prin oamenilor muncii •!
partidul şl guvernul punînd în celelalte regiuni ale ţării, m işti; Dragoş Drăgan, Gheor- le a Femeilor Muncitoare ce va cuvîntul tovarăşei Eleonora Bo- comunele Pui, Rîu Bărbat, Ba-
ghe Sarea, Octavian Modrea şi avea loc între 14-17 iunie a.c., dea, deputată în sfatul popular Ample construcţii sociale des
accentul pe industria mijloa s-au construit în aceşti ani alţii. In curînd in faţa comisi la Budapesta. ru Mare, Livadia, Rîu Alb şi tinate tratamentului şi ocrotirii
ei se vor prezenta şi alţi ţărani regional, şi ale altor participan sănătăţii celor ce muncesc, se
celor de producţie, a creat două centrale termo-electrice, muncitori din Vorţa cărora li se Sutelor de femei prezente la te. Cu acest prilej, a fost adop Sălaşu Superior. desfăşoară în toate raioanele re
condiţiile pentru dezvoltai ea două furnale, o fabrică de se vor inmîna insigna „Prieten adunare le-a vorbit tovarăşa tată o moţiune oare va fi tri giunii. La Ilia va fi terminată
îndeosebi a acelor ramuri ale talc, o fabrică de produse al cărţii". Maria Stein Drasc.hil, din partea misă Conferinţei de la Buda Cooperativa are 247 membri anul acesta, policlinica prevăzu
Comitetului Naţional de pregăti pesta. tă cu servicii de consultaţii, far
industriei grele care au la lactate, numeroase fabrici de IACOB DRAGOMIR re a conferinţei, arătînd scopul şi un fond social de 18.525 lei. macie, chirurgie, genicologie,
corespondent acestei întîlniri mondiale. In încheierea adunării, echipa radiologie, laborator şi altele,
bază materii prime ce se gă pîine, două oraşe muncito Pînă în prezent s-a strins taxa iar la Deva se execută blocul
Năzuinţa femeilor muncitoare artistică şi fanfara clubului administrativ şi lărgirea secţiei
sesc din belşug în patria reşti la Hunedoara şi Uricani. din regiunea noastră, -solidari de înscriere de la 41 membri, în de femei de pe lîngă spitalul de
noastră. De asemenea, pe în prezent, pe şantierul Com tatea lor cu lupta femeilor din C.F.R. au prezentat un frumos adulţi.
baza relaţiilor de tip nou ce binatului siderurgic din Hu sumă de 1.225 lei. Preşedinte a
program artistic. Pentru asigurarea condiţiilor
s-au închegat între ţările la nedoara, care a fost declarat fost ales ţăranul muncitor Ilisei corespunzătoare de funcţionare
a unităţilor spitaliceşti, la spi
gărului socialist, s-a realizat şantier naţional al tineretu Ungur. talul minerilor din Lupeni se e-
xecută lucrări de reparaţii capi
diviziunea muncii între ace lui, se construieşte o nouă o- MARIA DOBREI tale, iar la Brad şi Deva se fac
ste ţări, ajutorul reciproc şi ţelărie S.M., o oţelărie elec corespondent transformări de localuri şi in
stalaţii. încăperile destinate sa-
coordonarea planurilor de trică şi un laminor bluming. COLJUL CONCURSULUI nepidurilor din Sebeş şi Orăştie
sînt în curs de amenajare şi
dezvoltare a economiilor na Patria noastră se dezvoltă vor Fi prevăzute cu laboratoare
de igienă şi aparatură modernă.
ţionale constituind o cale si şi înfloreşte prin lupta ne
gură pentru creşterea avîn- contenită a oamenilor mun „...Ori unde vei fi trimisă Ecaterina-i fata lo r. • I 4 şi 5. In toamnă, după ce
să munceşti nu uita că dato învăţătoarea se va întoarce
tului economic şi al nivelu cii, sub conducerea înţeleap rită partidului şi regimului din tabără de la Săscior-Se-
nostru ai putut învăţa carte. beş, unde va munci ca in
lui de viaţă al poporului. tă a partidului. Aplicînd cre Caută să munceşti cinstit structoare, ei. se vor reîntîlni
pentru ca munca ta să fie într-o sală a şcolii deasupra
Ca urmare a acestei poli ator tezele Congresului al răsplata grijii ce ţi se poar dă-ndoiala: „Ce voi face eu, mai tîrziu cînd la biblioteca uşii căreia va scrie „clasa
tici a partidului, ceea ce timp XX-lea al P.C.U.S., partidul tă. Vezi cum te porţi, să începătoare, cu micii copilaşi căminului le recomanda mii a IlI-a".
de decenii nu s-a înfăptuit şi guvernul nostru dezvoltă nu-mi faci de ruşine cele cî- tot începători şi ei ?" le de volume ale bibliotecii,
sub regimul burghezo-moşie- relaţii economice şi culturale teva fire de păr albe..." iar la gazeta de perete în La cursul de perfecţionare
resc s-a realizat într-o perioa cu toate statele pe bază de Emoţiile, s-au ţinut apoi munca de responsabilă, rîn- a cadrelor didactice, organi
dă istorică scurtă, în anii pu egalitate şi avantaje recipro Aşa-i vorbea ţăranul mun la n ţ; sosirea la şcoală şi duia articolele ce se scriau. zat anul trecut de cabinetul
terii populare. Ţara noastră ce, pentru slăbirea încordării citor Constantin Osiac, ţicei cunoştinţa cu directorul aces Tinerii i-au apreciat dîrzenia pedagogic regional Ecateri
s-a transformat în ciţiva ani internaţionale, pentru apăra sale Ecaterina care terrninînd teia, apoi începutul anului şi dragostea faţă de muncă na a luat calificativul „foarte
dintr-o ţară agrară înapoiată rea cauzei păcii. şcoala pedagogică din Cra- şcolar şi întîlnirea cu cei a- alegînd-o secretară a orga bine" la toate obiectele. Re
iova şi fiind repartizată să proape treizeci de „boboci". nizaţiei U.T.M, învăţătoarea zultatele bune obţinute în
într-o ţară industrial-agrară La 8 ani de Ia naţionali muncească la o şcoală din re se apropiase de oamenii sa munca profesională ilustrează
giunea Hunedoara, se pregă îşi mai aminteşte cum a tului, iar aceştia o stimau. cunoştinţele acumulate prin
cu o economie înfloritoare în zare, poporul muncitor din tea de plecare .spre locul un început sâ-i vibreze vocea, sîrguinţa ei.
de avea să dea un examen cînd, în primele zile de şcoa Printre alte femei ale sa
plin avînt de dezvoltare. Sub ţara noastră, mîndru de vic mai greu : examenul vieţii. lă, a intrat în clasă un to tului Ana Vintilă, o roagă Pe meleagurile comunii Po
varăş care s-a prezentat mereu pe tînăra învăţătoare iana de Sus, raionul Filiaş.
conducerea partidului, învln- toriile dobîndite pînă astăzi, ...septembrie 1954. scurt: „inspector al secţiei s-o viziteze. Să fie o simplă se-ndreaptă factorul poştal ce
Intr-o dimineaţă cînd totul raionale de învăfâmînt". Cu invitaţie ? Nu. Ana se simte duce preşedintelui întovărăşi
gînd greutăţile obiective, oa păşeşte cu avînt spre noi bi în jur prevestea apropierea timpul însă s-a obişnuit. De datoare faţă de tovarăşa în rii agricole de aci. Constan
toamnei, pe peronul hălţii Li- atunci s-au scurs doi ani văţătoare. In urmă cu doi ani tin Osiac un plic. Nu, nu-i o
menii muncii au dobîndit suc ruinţe, pentru înflorirea şi în vadia, după plecarea trenu şcolari. învăţătoarea Ecate scrisul şi cititul erau o taină adresă oficială de ta raion,
lui, rămăsese o fată. Sta în rina Osiac a pătruns în „tai pe care ea n-o pătrunsese în ci un plic cu adresa scrisă
cese hotărîtoare în construi tărirea patriei. picioare lingă valiza pe care nele" meseriei pe care şi-a că. A venit însă în sat învă de mina ficei sale. înăun
o aşezase jos şi-şi plimba pri ales-o în viaţă. ţătoarea cea nouă. A dat şi pe tru, in loc de scrisoare a gă
Secţie fruntaşă virile de jur-împrejur.
Rînd pe rînd sfiala dela-n- la Ana. Ca din „întîmplare" sit un reportaj decupai din-
Aspect din secţia croitorie a cooperativei ,,Crişan“ Brad. — Locuri necunoscute..., ceput a făcut loc îndrăznelii însă învăţătoarea aducea în tr-un ziar. Citirea lui îi. ume
In' clişeu : Tovarăşul Virgil Lupu, şeful secţiei, croind un oameni necunoscuţi... Cum şi iniţiativei. Noua învăţă totdeauna şi abecedarul. Au zeşte ochii, dar nu se lasă
mă voi descurca ? — se în toare a ştiut să se apropie început cu „a". Dar azi Ana pradă sentimentelor. — ce
nou costum. treba noua învăţătoare sosită atît de tinerii satului cît şi de Vintilă scrie şi citeşte, iar naiba, doar — îi bărbat —
la Livadia. vîrstnici. Tot mai des o în- pe tovarăşa învăţătoare o şi cu inima plină de mîndrie
tîlneai pe drumul de la şcoa invită sfioasă să mai trea se întoarce şi-i strigă neves-
— „Vei munci la clasa în- lă la cămin, iar cînd a apă că pe la ea. te-si :
tîia" — îi spuseseră tovară rut pe scenă în rolul soţiei lui
şii de la secţia de învăţă- Voicu din Comedia „Moriş- Micii elevi cu care pornise „Dumitro! Să ştii că Eca
mînt a raionului Haţeg. ca”, sau ca prezentatoare de la drum în 1954 au terminat
programe ale echipelor de acum clasa doua; la zece terina noastră nu ne face de
A sim ţit o ' strîngere de teatru, dans sau cor. mulţi din ei învăţătoarea-instruc-
inimă, dar n-a vrut să se erau să nu mai recunoască în toare le-a prins la gît cravata ruşine...
trădeze. Cînd s-a gîndit la ea timida învăţătoare de la
aceasta a început s-o prin- început. roşie. Abeştia sînt mîndria PETRE FĂRCAŞU
ei. In dreptul numelor lor ca corespondent
S-au cunoscut şi mai bine talogul arată numai note de