Page 1 - 1957-01
P. 1
’W 'V'V 7\ Sărbătorirea Anului Nou
i *
S' W PAGIHA .4 IV -a:
•-¿áMyrJí'iítK
• Actualităţi din U.R.S.S. Printre siderurgiştii Inmedoreni
§
Nr.353 Jo! 3 i^uarie 1957 4 pagini 20 bani • Ajutor economic oferit de R.P. Salo de festivităţi a centru flaţi îv schimb, ciocrund cu
3Ü Chineză poporului coreean. / lui şcolar profesional din Hu ei un pahar cu vin, felicitin-
nedoara, devenise neîncăpă du-i şi urîndu-le spor la mun
, 'ff • Din ţările de democraţie toare. Sute de siderurgişţi ai că în noul an.
?íC if pdpulară. marelui combinat au venii aici
să petreacă revelionul împreu Pe platforma oţelăriei mun
I 0 Reportaj din R. P. Chineză: nă. Mesele sînt încărcate din ca nu conteneşte. Echipele de
Mei Şun-sian şi alţii. topitori se străduiesc, care
ál abundenţă cu mînc.ări şl bău mai de care să dec prima
<W turi. Deodată lumina se stin şarjă în anul 1957.
ge. Muzica intonează tradiţio
ră a Comitetului nalul „La m ulţi ani". Siderur Tovarăşul Cătană ciocneşte
giştii se felicită, îşi strîng primul pahar cu prim-topito-
M unc mîini'le, urîndu-şi noi succese rul Petru Porţu, urîndu-i
in muncă. noi succese în muncă.
COMUNICAT
In miez de noapte, tovară Acesta, emoţionat de ură
rile tovărăşeşti, rosteşte un
şul Nicolae Cătană. directorul simplu şi serios angajam ent:
general al combinatului, se — ' Voi da anul acesta pa
triei mai mult oţel şi de mai
găsea printre muncitorii a- bună calitate.
Revelionul în Valea Jiului
28 29 deffnbrie 1956 a avut loc şeii» plenară a C.C. al îndreptările corespunzătoare în Directivele Congresului al II-lea al P. M. R. Minerii din Vulcan s-au a- La club, mesajul de Anul
pentru cel de-al II-lea plan cincinal vor fi supuse de Comitetul Central aprobării tu«
ea (dine dtzi: turor organizaţiilor de partid. dunat, pentru a sărbători re Nou, adresat de tovarăşul dr.
nulu de sts pe 1957. \
;etul de st! pe 1957; ^ Plenara a aprobat propunerile privind îmbunătăţirea sistemului de salarizare velionul, în sala restaurantu Petru Groza, preşedintele Pre
î sismuluiie salarizare. care va avea drept urmare o creştere în 1957 a cîştigurilor medii ale salariaţilor.
nodui de mstituire a fondului central; produse agricole. lui „Straja“. zidiului Marii Adunări Naţio
. pnlemelf supuse plenarei şi sarcinilorganizaţiilor de par- In vederea stimulării producţiei agricole şi îmbunătăţirii aprovizionării oameni
ov. heorgl Gheorghiu-Dej. Expunerea cprivire la planul de lor muncii cu produse agro-alimentare, plenara a hotărît adoptarea sistemului de In clipa în care luminile nale, a fost ascultat cu deo
constituire ia fondului central de grîu, porumb, secară, floarea-soarelui, cartofi, lapte,
statpe 197 a fost prezentată de tov. (vu Stoica. Expune- pe calea achiziţiilor şi contractărilor, desfiinţîndu-se cotele obligatorii la produsele ară se sting, răsună puternic un sebit interes. Apoi tinerii au
ropuirile Consiliului de Miniştri şi ale Opiului Central al Sin- tate mai sus. Odată cu aceasta, s-a hotărît îmbunătăţirea preţurilor la colectările
de carne. răpăit de tobă : Anul Nou ! închinat pentru viaţa lor din
înunătării sistemului de salarizare st prezentată de tov.
Călăuzindu-se după principiul centrali smului democratic în viaţa de stat şi eco — La m ulţi ani, tovarăşi ■' ce în ce tot mai fericită. Ti
t căiroîedl planului de stat şi proieaJugetului de stat pe nomică, plenara a stabilit o serie de măsuri pentru înlăturarea centralismului excesiv,
tză fie irezentate de Consiliul de intri spre aprobarea îmbunătăţirea şi simplificarea planificării producţiei, lărgirea drepturilor şi atribuţii Oamenii îşi strîng mîinile. nerii mineri Gheorghe Pre-
nalesînt orespunzătoare necesităţilor bzcltării economice şi lor sfaturilor populare şi conducerilor de întreprinderi socialiste din industrie şi
agricultură, stimularea iniţiativei creatoare a maselor de oameni ai muncii. se felicită reciproc şi ciocnesc cup, Gheorghe Săcăluş, Cons
ii Piulare Romîne.
datau devoltarea continuă a industi foducătoare de mij- Plenara a arătat că hotărîrile luate vor determina un nou avînt în activitatea pahare cu vin. tantin Dogaru, ca toţi tinerii
•te resar» concentrarea eforturilor asia dezvoltării agricul- oamenilor muncii, sub conducerea organizaţiilor de partid, pentru ridicarea produc
nupr eh larg consum. Trebuie sporitârea din venitul naţio- ţiei industriale şi agricole, creşterea productivităţii muncii, aplicarea regimului de ...Minerul Iovan Andronic, de altfel, ştiu să şi muncească,
aulişi idicării nivelului de trai, făcîi-s: în acest scop unele economii în toate ramurile vieţii economice şi în administraţie.
care lucrează în contul anului dar să şi petreacă b in e !
deivestiţii. Plenara a adoptat în unanimitate o rezoluţie asupra problemelor dezbătute.
1960, solicită muzicii un cear- ■ *
daş. lancu Octavian, alt m i
ner fruntaş îşi exprimă dorin In Petroşani revelionul s-a
ţa să-l ajungă pe Haidu luliu, sărbătorit în 4 locuri, la cele
care lucrează în contul anului 2 restaurante m ari (Paringul
1962. şi Minerul), la institutul de
mine şi în sada A.S.I.T.
*
Asemenea petreceri au avut
La Aninoasa, minerii vlrst- lec şi la Lonea, Lupeni, Uri-
nici s-au adunat la restaurant,
iar cei tineri la club. Cu toţii
însă, au petrecut revelionul cani, P etrila şi în toate lo
la plenra C . în chip plăcut. calităţile Văii Jiului.
biza calculelor preliminare rezultă că realizarea tuturor în- altor organe centrale, ci şi la nivelul trusturilor care, prin modul cum Spre noi succese în muncă
lucrează, frîneazl adesea în activitate multe întreprinderi, stimulînd
di un an de la Congresul al II-lea al vfo; prevăzute prin Directivele pentru cel de-al II-lea plan birocratismul.
urongres care a pus în centrul atenţiei cil ar cere eforturi în economie care ar îngreuna înfăptuirea Centralismul democratic este principiul fundamental de organizare
narea continuă a nivelului de trai al perilor privitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor a statului nostru democrat-popular i el îmbină necesitatea conducerii
aiii muncii din ţara noastră în frunte m De aceea propunem să se reexamineze unele prevederi ale unitare şi coordonate a economiei şi activităţii sociai-culturale cu
Intru a înfăptui politica partidului, au Dielor în direcţia micşorării investiţiilor de stat pe perioada stimularea iniţiativelor de jos, dînd posibilitate largă de dezvoltare
iezvoltarea tuturor ramurilor economiei 15960. activităţii maselor muncitoare.
nt industria, noastră grea şi îndeosebi
energetică, electrotehnică şi, coristruc- derăm necesară îmbunătăţirea proporţiei între fondul de acu- Pentru aplicarea justă a acestui principiu în activitatea de stat
m şi fondul de consum al populaţiei, pentru a se repartiza o este necesară descongestionarea Consiliului de Miniştri de multe din
sre industria uşoară şi alimentară; paai mare din venitul naţional satisfacerii cerinţelor materiale problemele care îi îngreunează munca şi lărgirea atribuţiilor nu
1 producătoare de bunuri de larg şirale ale poporului muncitor. numai a ministerelor şi direcţiilor generale, ci şi a conducerilor în
'ă cu entuziasm şi urmată cu treprinderilor republicane şi locale de la bază.
sul investiţiilor va trebui să asigure dezvoltarea continuă
Experienţa arată că întreprinderile de importanţă locală — în
orice acţiune mare, ţinînd a striei socialiste, deşi într-un ritm mai lent, corespunzător treprinderi de bunuri de larg consum, de construcţii şt de deser
vire a populaţiei — trebuie să fie subordonate sfaturilor populare
ienţă suficientă, am să- rear şi posibilităţilor reale ale economiei naţionale. Exis- ale localităţilor respective.
’unor proporţii între touternicului sistem mondial al economiei socialiste, cola- Situaţia actuală, cînd aceste întreprinderi sînt subordonate Mi
nisterului iGospodăriei Comunale şi altor ministere, nu cointere
t sarcinii prmc,pa!e [j( frgţeasc2 economică cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte sează organele locale şi populaţia, frînează iniţiativa lor, împie
•nătăţire a nive- ţăialistc ne dau posibilitatea să procurăm din aceste, ţări în dică dezvoltarea acestor întreprinderi. îngreunînd totodată activi
-t atunci cînd cc convenabile maşinile, instalaţiile industriale, semifabricatele tatea ministerelor.
mtinuu. şbroduse industriale pe care nu le fabricăm în ţară.
eşte- ie să orientăm eforturile -.spre dezvoltarea masivă a producţiei
aţ precum şi a producţiei industriei uşoare şi alimentare,
a rucţiilor de locuinţe, de care se leagă astăzi nemijlocit Trecerea întreprinderilor de importanţă locală In subordlnea sfa
h nivelului de viaţă a populaţiei muncitoare. turilor populare, aprobarea de către acestea a programului lor de încă din prim a zi de m uncă a noului an, muncitor
cu aceasta se va asigura dezvoltarea continuă a industriei activitate, îndrumarea şl controlarea lor de către sfaturile populare bricii de hîrtie „1 Mai" din Petreşti, însufleţiţi de hotărl-
repartizarea producţiei lor direct de către sfaturile populare rile recentei plenare a C.C. al P.M.R., se străduiesc, să ob
imelia progresului tuturor ramurilor economiei naţionale şi a locale vor contribui la dezvoltarea lor rapidă, la creşterea producţiei ţină succese tot mai mari în producţie.
lor şi Ia mai buna satisfacere a nevoilor populaţiei.
'ei socialiste lărgite. In clişeu : Maşinistul Gheorghe Popa, fruntaş în p ro
deosebită se va acorda ramurilor minieri, petroliferă, Aceasta face necesar să se treacă chiar de Ia începutul anului ducţie, supraveghează funcţionarea maşinii de fabricaţie.
,jtică, materialelor de construcţii, marilor lucrări de 1957 la experimentarea în oraşele unei regiuni a celor arătate
picii a, Bicaz şi Borzeşti, începute în primul cincinal, dării mai sus, după care, făcîndu-se îmbunătăţirile ce vor rezulta din
această experienţă şi din propunerile pe care le fac cei interesaţi,
înjrgiu uie în a doua jumătate o anului 1957 a laminorului de ţevi noul mod de organizare şi funcţionare a întreprinderilor de interes A U PRIM IT
ala Borzeşi. ?oman. local să se aplice pe întreaga ţară.
idustria construcţiilor de maşini ne orientăm spre producţia m PRIMELE DE VECHIME
ie oociment 0«. ,ini şi utilaj destinate agriculturii, de utilaj petrolifer, minier Centralizarea excesivă a dus la umflarea aparatului, la creş
i (mbav, fabrici şbace de transport; industria chimică o îndreptăm în special terea formularisticii de evidenţă şi statistică; problema nu se
160 apartamente a, soducţia masivă de îngrăşăminte chimice şi insecto-fungicide rezolvă numai prin reducerea numerică a aparatului sau prin redu
de agriculturii, precum şi a fibrelor sintetice şi a maselor plastice cerea formularisticii — măsuri necesare — ci, în primul rînd, prin
a p credite, în afara k pmărirea producţiei bunurilor de larg consum. rezolvarea chestiunii esenţiale şi anume lărgirea atribuţiilor condu
cerilor întreprinderilor de Ia bază, lărgirea atribuţiilor organelor re
prii. ramurile economiei naţionale trebuie să conlucreze la me- gionale, orăşeneşti şi raionale, stimularea activităţii maselor munci O dovadă grăitoare a rasim 2.100 lei, maistrul Teodor
csa şi chimizarea agriculturii, la creşterea producţiei agricole toare în opera de construire a socialismului. preţuirii de care se bucură Cristea 3.300 lei. maistrul An.
ăţi calitativă a activităţii i. şi a şunurilor de larg consum, necesare îmbunătăţirii continue a muncitorii mineri din par drei Căiămar 2.800 lei. Acestea
donării populaţiei. Numai cointeresînd în dezvoltarea producţiei pe muncitori, ingi tea partidului şi guvernu sînt doar cîteva exemple din
pricreşterea productivităţii mu ,i şi re- neri şî tehnicieni în fiecare întreprindere, se va putea desfăşura lui, o constituie şi primele cele multe de ţa mina Ţebea.
definitivarea îndreptărilor ce urmează să fie aduse Dl- lupta pentru înlăturarea elementelor, inutile, inerte, birocratice, care de vechim e ce se plătesc la
rocţie şi de circulaţie; s-a realizat astfel ror, propunem ca ele să fie supuse aprobării tuturor orgar există în numeroase întreprinderi ale noastre. sfîrşitul fiecărui an. Trustul minier
Dr ¿¡e partid. Consiliul de Miniştri va trebui să elaboreze pro- Hunedoara-Teliuc
;a i miliarde lei. Aceasta a permis ca în La mina Ţebea
Pe întreg trustul minier Hu
lătască salariile în unele rampri, iar spre Mina Ţebea din raionul Brad, nedoara—Teliuc s-au plătit pri
nu este prea mare, dar aci lu me de vechime ce însumează
orcă salariile şi pensiile mici şi să se crează un colectiv harnic, care 1.628.000 lei. Din acestea pen
şi-a realizat planul pe 1956 îna tru minerii din Ghelar s-a plă
peu cop ii; a spori grija faţă de nevoile inte de termen. tit 1.031.000 lei, pentru cei din
Teliuc 424.000 lei, pentru cei de
î betare pentru aceste acţiuni depăşind cu Primele de vechime plătite la talc 93.000 lei, iar pentru a-:
e < 1955. Prin asigurările sociale de stat muncitorilor din sectoarele de paratul trustului 80.000 lei.
producţie ale minei totalizează
0 lioane lei mai mult ca în 1955. ile lege cu privire la cel de-al Ilţlea plan cincinal, care să fie îmbunătăţirea sistemului de salarizare suma de 416.000 lei. iar cele Trustul aurului Brad
pat Marii Adunări Naţionale. plătite muncitorilor de la inves
t amstatat Congresil al II-lea al P.M.R., ¡rientarea politicii noastre de investiţii avem în vedere că şi sporirea cîştiguhii muncitorilor tiţii - 58.000 lei. Valoarea totală a primelor de
tsriîlate; zr-să prodicţia vegetală şi ani- trainică a creşterii productivităţii muncii o constituie pro- vechime plătite minerilor, ingine
izdtării industriei ¡ş! a cerinţelor creseînde gtehnic, înlocuirea a ceea ce este învechit în procesul tehno- Tovarăşi, Minerul Petru Gherman a pri rilor şi tehnicienilor de la acest
ituă a consumului populaţiei de la oraşe lTrebuie să accentuăm însă că dezvoltarea producţiei şî a pro- Preocuparea noastră principală se îndreaptă permanent spre mit 2.500 lei primi de vechime, trust, se cifrează la 3.500.000 lei.
ifctie^.ăn sens negativ îl dezvoltarea producţiei dăţii muncii poate fi obţinută în primul rînd prin mai buna îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale clasei munci Teodor Sim 1.600 lei, Luca Ghe-
un şi mi cu seamă a prduselor alimentare, pre- toare, pe măsura progreselor realizate în dezvoltarea economică a
■>.! circulaţi mărfurilor, crendu-ne periodic greutăţi f< a utilajului de producţie existent, prin modernizarea unor ţării. Această grijă izvorăşte din caracterul statului democrat-popu
oamenii muncii şi îrtDunătăţirea nivelului de înderi şi prin dotarea lor cu maşini şi tehnică nouă, perfec lar, stat al oamenilor muncii, din caracterul partidului nostru, par
ţi evitînd. pe cît posibil proiectarea de noi construcţii industriale. tidul clasei muncitoare.
rta prod;ţia de grîu şi celelalte cereale păioase, Odată cu transformarea socialistă tot mal profundă a economiei Cercul de coreografie
te uleioie, a fost insufeientă; recolte mai bune Aplicarea centralismului democratic. Republicii Populare Romîne, cu participarea tot mai largă a maselor
Lărgirea atribuţiilor conducerilor muncitoare la conducerea economiei şi la desfăşurarea activităţii cul
feclă d zahăr şi la pintele textile. Pe baza re- turale, cu dezvoltarea relaţiilor socialiste de producţie şi repartiţie
.n reeda 1955 a crecut producţia de carne şi ntreprindeiiior şi sfaturilor populare şi cu ridicarea nivelului conştiinţei socialiste, regimul nostru de de
i, popuţia fiind mai Ine aprovizionată în cursul mocraţie populară se consolidează şi se dezvoltă în direcţia făuririi
iţa organizaţiilor de partid, a conducătorilor de ministere societăţii socialiste.
oduse. ¡^ţg jg întreprinderi, a muncitorilor şi inginerilor stă sarcina Deşi s-au realizat succese însemnate în creşterea nivelului de trai
al oamenilor muncii, iar cîştigurile muncitorilor au sporit, cîştigurile
.ţie! a escut "în primi semestru, dar spre sfîr- a ¡ua măsurile tehnice şi de a organiza astfel munca, realizate astăzi de o mare parte din muncitori au un nivel nesatis
mceput să ; resimtă unie urmăr_i ale recoltei slabe. în folosească mai bine suprafeţele de producţie, să asigure ca făcător.
parte marea acestora, p baza ajutorului în^ cereale toiaşinile-unelte, utilajele şi agregatele industriale să lucreze In cursul anului 1956 îri urma măsurilor cunoscute s-a îmbună
. im din parte;U.R.S.S. S-a luat şi alte măsuri pentru cifi cei mai ridicaţi, să sporească producţia şi să scadă preţul tăţit salarizarea într-o serie de ramuri de activitate şi au fost ma
aprovizionare, populaţiei J produse alimentare şi in- de prin folosirea rezervelor interne existente în fiecare între- jorate veniturile muncltorilo? cu salarii mici, stabilindu-se un sa
lariu minim mai ridicaţi
jf pri Pe baza indicaţiilor Congresului al II-lea, Comitetul Central a
producţiei indusdale şl a ubr produse agricole ne-a dat studiat problema sporirii cîştigului tuturor categoriilor de muncitori
Ist scop este necesară o lărgire a atribuţiilor conducerilor pe calea îmbunătăţirii sistemului actual de salarizare şi normare.
i să mărim vînzrile de mauri prin comerţul socialist cu deirinderi industriale şi agricole de stat. Centralismul excesiv Care sînt principalele lipsuri şi anomalii ale sistemului actual
ţjăi dezvoltării iniţiativei oamenilor muncii. Lichidarea lui nu de salarizare ?
miliarde lei în cisul apuluil956. se jnfgpţu] decît prin lărgirea atribuţiilor direcţiilor de fabrici, Nivelul salariului tarifar este necorespunzător, el a încetat să
nada care urmeaz, continuii să dezvoltăm cu precădere mitine, gospodării agricole de stat. Conducerile acestor între- fie elementul hotărîtor în cîştigu] muncitorilor, ceea ce are o in
priisocialiste trebuie să aibă posibilităţi şi drepturi mai largi fluenţă negativă asupra interesului muncitor.ilor pentru ridicarea
industriKaS*. producătoare dep » ------~ --------------------- -li^jloace de>roducţie, este necesar să pu- în ilrea planurilor economice, în distribuirea unor venituri ale productivităţii şi prin aceasta a producţiei, precum şi pentru ridi
nem în centrul atenţiei na,stre sama Ad~e-z-v--o_lt_ă_r_i_i __s_i_st_e_m__a_t_ic_eeJ şi întiterii. Astfel, în proiectul de buget pe 1957 se prevede ca cea carea calificării lor.
mai parte din beneficiile peste plan ale întreprinderilor indus
hotărîte a agriculturii şi idustriei pducătoare de bunuri de con-
supli concentrînd in aceste ramuri hmai mare măsură decit pînă
acum mijloace materiale ş financiar
kiu^carea niveluUi de nţă al poporului
saicină citrală
tria importanţă republicană ale statului să fie lăsată întreprin- Diferenţierile între salariile tarifare din ramurile economiei na
ţionale nu ţin întotdeauna seama de importanţa economică şi de
BTiorvoaurlăşPi,olitic al Comitetului Cenil a examinat în perioada ce deri sfaturilor populare locale condiţiile specifice de muncă.
s-a scurs de la Congresul partidulio serie de probleme ale poli-
ticii economice în lumina sarcinii otrale trasate de Congresul al . ... 1957 fondul întreprinderii, care a Normele de muncă în cea mai mare parte nu sînt stabilite după
criterii tehnico-ştiinţific e ; efectul lor stimulativ este cu totul insu
II-lea al partidului — îmbunătăţirea stematică a condiţiilor de viaţă luatfafşol ndsuelnusi- d,inreccetPoîrnidal, dvina p1utea fi întrebuinţat local şi pentru ficient.
şi de muncă ale oamenilor muncii, incluziile şi propunerile proiec
telor elaborate cu privire-la planul (stat, bugetul stalului, la măsu cona de locuinţe, cantine, premii ş. a. Chestiunea construirii de Sistemul premial şi celelalte forme de stimulare şi cointeresare
rile pentru îmbunătăţirea actua!ulu|isteţri de salarizare, cu privire materială a muncitorilor sînl insuficient legale de rezultatele teh
la înlocuirea actualului mod de coiituirî a fondului centralizat de locuentru muncitori şi funcţionari trebuie să devină o preocupare nico-economice ale întreprinderilor, sînt greoaie, complicate, cu forme La casa de cultură din Sebeş se desfăşoară o activita
te rodnică. De curînd, aici a luat fiinţă un cerc de coreo-
produse agricole prin extinderea iţiiloi comerciale între oraş şi numai a ministerelor şi direcţiilor generale, ci şi a frus- (Continuare in pag-, 2-a) grafie.
sat sint supuse acum dezbaterii parei C.C. al P.M.R. Prini nu nun
furii întreprinderilor de sfat şi cooperatiste, precum şi a sfatu Clişeul de mai sus înfăţişează un aspect din timpul unei
repetiţii a cercului
rilorlare.
Gfcmul excesiv există nu numai la nivelul ministerelor şi