Page 11 - 1957-01

i( \ 1. v . \ - ,. < • . /•

fk r m m u m u i s o c ia ^işi^ uuiii Pag 3.'

t a achiziţiona cîi mai multe Pentru îmbunătăţirea muncii politice O zi printre ucenicii
produse agricole de masă m campania electorală Şcolii profesionale Deva

■'Im p o te n te le hobărlrl adoptate recent de plenara Munca cu agitatorii —■ In ceea ce priveşte munca politică de masă In campania electorală, un malerial de agitaţie. Chiar şi ma­ La Şcoala profesională din Deva ucenicii învaţă di­
C.C. 1$ -P.M.R. cu privire l£ţ dontiinuia îm bunătăţire pe lîngă o seamă de realizări importante, srau;, observai In ultimul timp terialul electoral existent nu este a- ferite meserii din ramura construcţiilor. In fiecare an, pe
a nivelului de t o i al poporului ţnunaitor, aiu fost pri­ sarcină importantă şl unele Iipşpri. Pentru a contribui te înlăturarea acestora şl Ia îmbunătă­ fişatţ -neştiibdu-se nimic de soarta porţile acestei şcoli ies numeroşi muncitori calificaţi
m ite cu ţp u lt| jsuwr.ie d e oemosnli npiumoii ditai orăşele ţirea muncii, redacţia noastră a organizat un raid prin cîteva comune şi lui. Acelaşi lucru se poate spune şi ca instalatori tehnico-sanitari, zidari, şamoteori, mecanici-
şl soitele regiunii noastre. Munca de agitaţie de ţa om la oip sate din rajonul Alba. despre organizaţia de bază din Sîn- belonişti, cioplitori în piatră, etc.
are un rol deosebit de important pen­ tlm.bru şl Galda de Jqs unde agita­
Documentele plenarei au fost comentate pe larg de tru lămurirea cetăţenilgţ asupra pro­ Ca şi în alte şcoli, aici, regimul democrat-popular a
lucrătorii din cooperaţia de comsuim, d in oare aiu tras blemelor legate de alegerile de depu­ Publicam mal jos constatările noastre: ţia vizuală nu este la înălţimea sar­ asigurat ucenicilor condiţii de învăţătură şi practică
m ulte învăţăminte. In mijlocul ţărănimii muncitoare taţi in Marea Adunare Naţională- şl dintre cele mai bune. Clădirea şcolii este spaţioasă, să­
ele- «U; stârnit,-un viu interes, constituind un prilej atragerea lor pentru a participa activ cinilor din care cauză* mulţi ţărani lile de clasă luminoase şi bine întreţinute, dormitoarele
de a se angaja să muncească mai bine pământul şi la pregătirea alegerilor. In multe co­ curate, atelierele de practică sînt înzestrate cu maşini şi
să vânidă statului’ prin unităţile cooperatiste şi' înltire- mune din raionul Alba unde, prin iul din comuna Galda de Jos progra­ 1 P.M R. din 27-29 decembrie 1956, muncitori nu cunosc îndeajuns pro­ unelte necesare. Profesorii şi maiştrii dintre cei mai
priniderile atutoriziate, mai m ulte produse decît au valo­ grija comitetelor comunale de partid blemele legate de campania electora­ pregătiţi, instruiesc zi de zi pe viitorii muncitori, cu
rificat în ¡anii trecuţi- şi a organizaţiilor de bază, s-au luat mul nu eşsţte -afişat, ţar sediul, în ma­ despre hotărîrea ţăranilor muncitori lă. Deşi în comunele mai sus ară­ aîenţie şi răbdare.
măsuri menite să intensifice actiyita- tate sînt multe posibilităţi de confec-
Una din sarcinile importante ce decurg din hotărâ­ lea tn această direcţie. Asemenea e- joritatea timpului, stă încuiat. de a sprijini prin fapte aceste Impor- tlpnarp a unor panouri, lozinci, pan­ Ucenicii primesc în fiecare an echipament de atelier şi
rile plenarei este aceea de a se pune un accent deose­ xemple găsim la Teiuş şi Mihalţ, unde carde sau diferife afişe, totuşi orga­ de clasă, lingerie şi încălţăminte. Toate aceşte condiţii
bit pe achiziţii ^i contractări, factor important în organizaţiile de bază încă din a doua O situaţie şl mai grav,ă există la fante hotărîri, sau despre alte pro- nizaţiile de bază nu au antrenat pe materiale puse la dispoziţia ucenicilor sînt în întregime
form area fondului c'eşnitţal de produse agricole. Aiceas- jumătate a lunii decembrie au in­ comunişti, pe deputaţi şi pe tinerii gratuite.
lifi im p ortan ţa hotărâre pune în faţa cooperaţiei de struit agitatorii cu problemele legate casa alegătorului din Sîntimbru. Aici bieme privind campania electorală ? din comună, să sprijine organizaţiile
qoraiţţi din regiunea noastră sarcini de mare răs­ de campania de alegeri şi i-a reparti­ de bază în organizarea unei agitaţii lată cîteva aspecte din activitatea de o zi a uce-
pundere. zat pe grupe de case pentru a sta programul lipseşte cu desăvârşire şi Cu siguranţă că dacă ar exista pu- vizuale care să constituie, un puter­ nicilor acestei şc o li:
de vorbă cu fiecare cetăţean, să-l nic mijloc de antrenare şi mobilizare
Pentru îm bunătăţirea activităţii tuturor uniitiăiţllor lămurească asupra importanţei alege­ deci' şi activitatea; sediul casei ale- ţină preocupare asem enea' articole ar a maselor la obţinerea de noi suc­ In sălile de clasă, ucenicii îşi însuşesc numeroase
cooperatiste, a m uncii de ^JolnţgiLţicismaire a unor canitl- rilor, asupra situaţiei internaţionale cese. cunoştinţe tehnice şi de cultură generală, necesare
t^ţd' sporite de produse agricole de la ţăranii m unci­ şl să facă mai bine cunoscut tuturor gălorului nu-I încălzit, agitatori, ca- putea fi publicate şî s-ar bucura de calificării cît mai temeinice în meseria de constructor.
tori la preţuri juste, eşte necesar ca lucrătorii din cetăţenilor cine anume este propus Comitetele de partid comunale şi
cooperaţia de Consum să m uncească cu mod m ult sim ţ drept candidat pentru alegerile de de­ re să stea la dispoziţia cetăţenilor .aprecierea ţăranilor muncitori, raional trebuie să controleze mai mult In ateliere, cunoştinţele căpătate în orele de clasă,
de răspundere. Cooperativele trebuie să devină ade­ putaţi în Marea Adunare Naţională organizaţiile de bază şt să le ajute sînt îmbinate cu practica. Funcţionarea motorului
vărate organizaţii de masă, pentru circumscripţia lor. înarmaţi pentru a lămuri unele întrebări, nu Campania eleoforală, intensă actîvl- la organizarea unei agitaţii mai vii cu explozie trebuie cunoscută la perfecţie.
cu aceste probleme, agitatorii din co­ şl mal eficace.
Din ’experienţa a n ilo r :trecuţi, reiese că acolo unde munele mai sus arătate s-au deplasat exlstă. Mal mult, materialul electo­ tato politică din această perioadă, nu Chiar şi ascuţitul unui cuţit de strung necesită
Vohsiiiile de conducere ale cooperativelor s-au ocupat la fiecare cetăţean din circumscrip­ •ic multă atenţie, siguranţă şi pricepere. De aceea, mais­
îndeaproape de achiziţionarea produselor agricole, an­ ţia sau grupul de case care le-au fost ral (broşuri, lozinci etc.) este insufi­ trebuie lipsită de sprijinul pe care trul îşi instruieşte ucenicii cu răbdare şi perseve­
trenând îh ■aceil'3’şi tim p m asele largi de ţărani ¡mun­ repartizate şi au stat de vorbă cu a- Lipsuri dintre cele constatate mai renţă.
citori în aceaştâ muncă, rezultatele aiu fost bune. ceştia. Aşa de pildă, agitatorii Şte cient, Iar unele ziare sînt vechi, cu ar putea să-l dea gazeta de perete. sus pot fi întîlnite şi în alte comune
fan Gali, Ilie Roman, Ştefan Varga şi sate din regiunea noastră. Pentru Sculptura e mai pretenţioasă, dar şi mulţumirea su­
Aşa,a fost cazul la cooperativele din Ighiu, Miceşti, şi alţii şi-au făcut pe deplin datoria. date din luna decembrie a ănulUF De aceea organele de partid trebuie a fi înlăturate şl pentru a îmbunătăţi fletească după ce ai învăţat-o este mai mare. Uce­
Nici unul dintre ţăranii muncitori ca­ întreagă muncă de masă in campania nicii urmăresc cu atenţie, fiecare mişcare a mait
Bsnic. Ilia, Dobra, Sălajul Superior şi m ulte a ltele re erau în sectorul lor, nu a rămas trecut. Tfnfarăşul Teodor David, res­ să-şi îndrepte toată atenţia înspre electorală, comitetele raionale şi co­ irului. Operaţiile trebuie învăţate pe rînd, temeinic.
Dimpotrivă, la cooperativele din Şibot, Turdaş, Hă- nevizitat. Au stat de vorbă cu el, munale de partid, vor trebui să spri­
pria -şi Hărău, unde condiţiile au fost asemănătoare, au lămurit unele lucruri şi l-au în­ ponsabilul casei alegătorului din Sîn­ împrospătarea şl îmbunătăţirea acti­ jine şi să îndrume mai îndeaproape Amiaza vine pe nesimţite. După o muncă încordată,
datorită unei insuficiente preocupări a conducerii coo- drumat ca în ziua alegerilor să vină organizaţiile de bază. In primul o mîncare gustoasă şi bine pregătită este binevenită.
¿eraitţvelor, ş-au obţinut rezultate slabe. cu încredere să-şi dea votul candida­ timbru, nu ' sş interesează îndeajuns vităţii acestora. rînd, trebuie intensificată munca po­
tului F.D.P. litică de la om 1a om în care scop Seara, ucenicii au şl alte preocupări. Activitatea
Imorătorii dan cooperaţia de consum din regiunea de activitatea acesteia. Tov. Petru agitatorii trebuie bine instruiţi şi con­ Cţilţural-artistică este îm brăţişată cu dragoste şi căl­
poastră se angajează să depună o muncă susţinută In alte părţi, asemenea lucruri în­ trolaţi de felul cum îşi îndeplinesc dură. Repetiţiile de cor sau dc dans sînt nelipsite.
pemitnu traducerea în fapte a sarcinilor ce izvorăsc să nu s-au făcut. La Sîntimbru, Gal- Trufă, secretarul ţoţmltetului comu­ Agitaţia vizii al ă
¿in ’ documentele' plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 tiu, Coşlar, Galda de Jos şl în alte sarcinile. De asemenea, o atenţie deo­
^tecembrie 1956, contribuind în acest fe l la ridicarea comune şi sate ale raionului, instrui­ nal de partid, ţrejţuie să-l tragă se­ sebită trebuie acordată activităţii
tjivolului dă trai al oameniior-muncii i din patria noas­ rea agitatorilor s-a făcut cu tntîr- caselor alegătorului. Acestea trebuie
tre. Avînd în permanenţă sprijinul organelor Centro- ziere. Agitatorii au fost repartizaţi rios la răspundere, Iar activitatea ca­ trebuie să fíe mai eficace să aibă un program concret de acti­
eopului, ai organelor de partid şi de staits, sîntem pe grupe de case. dar nimeni din bi­ vitate, pe care să-I respecte, iar agi­
Convinşi că . vom putea asigura ochiaiţiotuarea unor rourile organizaţiilor de bază sau din sei alşgătorulul şă fie neîntîrziab ţmţ r •> tatori dintre cei cu mai multă expe­
cantităţi mari de produse agricole. comitetele comunale de partid nu rienţă să fie în permanenţă acolo
i-a mai controlat asupra felului cum bunătăţiţă. Unele comitete comunale d é’ par­
1 IULIU SZABO îşi desfăşoară munca.
vicepreşedinte al Uniunii regionale Case ale alegătorului fără program tid şl organizaţii de bază din raio
Peste lot, în comunele raionului
a cooperativelor de consum Alba (pe unde am trecut) nu am gă­ şl fără activitate nşai sînl şl în alte nul Alba au luat dlh timp măsuri
sit nici măcar un agitator care să
D in p r o p u n e r ile a le g ă to r ilo r stea la caşa alegătorului pentru a da comune ale raionului Alba. De ase­ peţitru îmbunătăţire^ agitaţiei vizuale
lămuriri şi Indicaţii celor care vin
In cele 27 adunări populare de susţinere a candidaţilor aici. menea, în unele pentre aceşte case în cadrul instituţiilor, a Întreprinde­
F.D.P. care au avut loc în raionul Alba şi la care au par- nici nu au luat fiţrxţă. De pildă, în rilor şl maî qu seamă în comune şl
ţicipat peste 4.000 de alegători, s-au făcut numeroase pro­ Case ale alegătorului
puneri privind gospodărirea şi înfrumuseţarea comunelor gara Teiuş, unde în tot timpul există sate. De pildă, comitetul de partid
şi satelor. fără activitate
afluenţă mare dş oşment, casa’ ale­ de 1a staţia C.F.R. Teiuş s-a îngri­
In circumscripţia electorală nr. 12-Teiuş, numeroşi ce­ Aproape în toate centrele de co­
tăţeni au propus să se asfalteze drumul de Ia gară pînă mune din raionul Alba au luat fiinţă gătorului nu a fpşt încă deschisă. jit ca la gară, punct frecventat de
în centrul comunei Teiuş, să se pună în circulaţie un au­ case ale alegătorului. Amenajate în
tobus pe ruta Coşlariu-Benic. De asemenea, ţăranii mun­ camere spaţioase, pavoazate. înzes­ Faţă de această situaţie, Consiliul mulţi călători, să fie expuse afişe,
citori din Galda dc Jos au propus să se electrifice comuna, trate cu material electoral, aceste ca­
cei din Obreja au propus să se construiască un pod peste se ale alegătorului ar putea desfă­ raional F.ţ).R. Alba şî comlşiile elec­ panouri şl lozinci, scrise in limbile
Tîrnava, cei din Hăpria să se termine construcţia drumu­ şura o activitate bogată. Cu mici ex­
lui şi a grajdului comunal şi să se introducă radioficarea, cepţii, casele alegătorului din comu­ torale de circumscripţie au datoria romînă şi maghiară. Astfel de lozinci
iar cei din Oarda de Jos au propus punerea în funcţiune nele raionului Alba, funcţionează în ­
a celor trei mori de apă din raza comunei şi construirea să slab. Unele dintre ele, printre care să la măsiţrl urgente pentru îmbună­ şl afişe pot fi găsite în toate sec­
unor baraje care şă stăvilească apa ce distruge uneori şl cea din Mihalţ, deşi poale fi luată tăţirea activităţii caselor alegătorului, ţiile staţiei C.F.R. Teiuş. La locurile
păşunea. drept model în ce priveşte amenaja­
rea, nu desfăşoară nici un fel de ac­ Iar organele de partid raionale şî co­ de muncă, în depou şi la. ateliere
Propuneri însemnate au mai făcut şi ţăranii muncitori tivitate. Tov. Ion Ordean, responsabi­
din comuna Bărăbanţ, Mihalţ şi alţii. lul casei alegătorului, este greu de munale, să. acorde tot sprijinul şl în ­ sînt expuse grafice care oglindesc
găsit. La casa alegătorului, agitatorii
Num.ărul propunerilor făcute pînă acum în cele dotjă nu fac de serviciu aşa că cetăţenii dr.u.m.,1aţ r/*ea» n.e.cesa.rţă. *. rezultatele întrecerii în care s-au an­
circumscripţii electorale din raionul Alba se apropie de 40. nu au pe cine întreba şi de la cine trenat muncitorii ceferişti în cinstea
primi lămuriri în-tr-o seamă de pro­
Cooperatori decoraţi bleme legate de campania alegerilor Gazete de perete alegerilor de deputaţi în Marea Adu­ pentru a da lămuririle necesare cetă­
lipsite de viaţă nare Naţională. O agitaţie vizuală ţenilor.
Luni după-amiasă a avut loc în sala clubului „Coo­ pentru Marea Adunare Naţională. mobilizatoare exista şi în comună,
peratorul“ din Deva o adunare festivă pentru înmî- Despre existenţa unui program al Nu trebuie uitate nici un moment
narea decoraţiei „Medalia Muncii" unor cooperatori casei alegătorului nimeni nu are nici
fruntaşi din regiunea noastră. o cunoştinţă, nici măcar tov, Nic.o- unde de asemenea prin grija organi­ gazetele de perete care e necesar ca
• Pentru merite deosebite în conducerea cooperaţiei lae Stînea, locţiitor al secretarului co­
meşteşugăreşti, în sporirea producţiei bunurilor de mitetului comunal de partid. In campapia electorală, un rol deo­ zaţiei de bază sat (secretar Akoş în această perioadă să trateze pro­
larg consum şi îndeplinirea sistematică a sarcinilor
de producţie au fost distinşi cu „Medalia Muncii" to­ Alte case ale alegătorului din ra­ sebit în popuţarizarea realizărilor lo­ Fried), au fost confecţionate lozinci bleme legate de campania electorală
varăşii Leontin Blăjan, Iosif Vitalis, Carol Nagy şi ionul Alba, deşi au programele în­
■David Grecu. tocmite, nu le afişează, asitfel că cetă­ cale şi a candidaţilor F.D.P., în mo­ mobilizatoare, pancarde, s-a afişat în şi să popularizeze atît realizările lo­
ţenii nu au de unde şti, ce anume acţiu­
In numele Comitetului execuţiv al Sfatului popular ni se întreprind, unde şi la ce oră. In­ bilizarea cetăţenilor la succese şi mai cele' mai potrivite locuri material e- cale ale regimului democrat-popular,
regional, tovarăşul Ioan Boăea, vicepreşedinte al sfa­
tului popular regional, a felicitat călduros pe coopera­ tr-o asemenea situaţie se află casa mari în întîmplnarea şjegerilor, îl lectdral pentru mobilizarea ţăranilor cît şi hotărîrile partidului, cheinînd
torii decoraţi şi le-a urat noi succese în muncă. alegătorului din Teiuş, a cărei res­ au desigur gazetele de perete. Dar muncitori din comună la terminarea cetăţenii la înfăptuirea lor.
. Mulţumind pentru dinstincţiile primite, cei deco­ ponsabilă este tovarăşa Rozalla Bor­
raţi s-au angajat să muncească cu şi mai multă ho- za. De asemenea, la casa alegătoru- de acest fapt, se vede treaba, multe la timp a murţpjlor agricole din pe­ O atenţie deosebită trebuie acorda­
tărîre pentru dezvoltarea cooperaţiei meşteşugăreşti,
pentru mărirea producţiei în acest sector. organizaţii de partid din raionul Alba rioada de iarnă. tă şi agitaţiei vizuale. Lozincile, pa­

au uitat. De aceea este posibil ca Dacă unele comitete de partid şi nourile, afişele, etc. nu trebuie să lip­

acum, Intr-o perioadă de intensă ac­ organizaţii de ţ)ază au dat importan­ sească din nici un sat.

tivitate polilipă de masă, să întîlneşli, ta cuyenită organizării unei agitaţii îmbunătăţirea muncii politice de ma­

ici-colo, gazete de perete fără ac­ vii în campania electorală, nu se să este o necesitate vitală, deoarece

tiv'.i*t:aa»tAeiV. rV poate spune acelaşi lucru despre or­ de aceasta depinde în mare măsură
Cum poate fi calificată .atitudinea ganizaţia de bază din Mihalţ (secre­ buna desfăşurare a activităţii şi suc­
tar Cornel Comşa), unde în toată cesul în campania de alegeri de depu­
tovarăşilor din Comitetul comunal de

partid din Mihalţ faţă de cele 2 ga­ comuna nu poate fi găsit nici măcar taţi pentru Marea Adunare Naţională,^

zete de perete din comun£ care sînt

nefolosite de mai multe' luni ? La ga Mai multă atenţie grijilor de zi ou zi
zeta centrală a comunei este publicat

un şmgUr aşţipol cafe poartă data de... ale oamenilor muncii
26 mai 1956, iar la gazeta de perete

a sfatului popular comunal este pu­ Cînd calitatea pîlnii lasă de dorit
blicat de asemenea un singur articol,

şî acela încă din septembrie 1956. In Un grup de Cetăţeni din ora­ chiar cioburi de sticlă In pline.
felul acesta, munca de agitaţie este ş■uţll Deva ne sezisează că de- Fireşte, dacă conducătorii între­
lipsită de ajutorul unuia dintre cele seori plinea tieagrâ ce se distri­ prinderii de panificaţie din Deva
maî eficace mijloace de mobilizare şi ar controla mai des brutăriile,
îndrumare a cetăţenilor, de populari­ buie este complect riesăratâ. U- asemenea deficienţe s-ar putea
zare şi însuşire în masă a liniei şl evita.
hotărîrilor partidului, Iar în etapa neori plinea conţine impurităţi.
actuală, de lămurirea şi îndrumarea S-au găsit bucăţi de sfoară şi

cetăţenilor spre o vastă activitate în

întîmplnarea alegerilor. Unde oamenii muncii nu sînt deserviţi operativ
Gazete de perete lipsite de viată

mal există şi în comunele Teiuş, La întreprinderea ,,Combusti­ întrebaţi de ce se întîmplă
Sîntimbru şi în alte părţi. In Galda bil" din Deva, cei ce doresc să-şi asemenea lucruri casiera şi ma­
de Jos, la gazeta de perete din faţa scocţtă raţia de lemne sînt obli­ gazionerul au spus că „trebuie
sfatului popular, este publicat un 'arii gaţi să piardă ore întregi aş- să fie ordine”. Dar ce fel de ordine
col în care se popularizează candida­ teptînd. In ziua de 7 ianuarie este aceasta ? Iată o întrebare
tul circumscripţiei electorale nr. 12- vreo opt cetăţeni au aşteptat la care tovarăşii de la „Combus­
Teiuş,, de care aparţine şî Galda de peste un ceas. mai întîi pentru tibilul regional” trebuţe să dea
Jos. Acesta este un lucru pozjţiv şi că nu erau bonuri, apoi pentrucâ
necesar. Dar ce folos că celelalte ru răspuns. Noi sîntem de acord
' brici ale gazetei sînt goale. Oare nu
că trebuie să fie ordine. Numai

s-ar putea publica alături de artico­ tovarăşa casieră îşi lua gusta­ că pentru a fi ordine trebuie să
lul în care se : popularizează candida rea, iar pe urmă pentru că to­ existe cineva să facă ordine. Şi
tul, un articol cu realizările din ulti­ varăşul magazioner se certa cu la „Combustibilul” regional este
mii ani din Galda, sau despre recen­

tele hotărîri adoptate de plenara C C. căruţaşii. nevoie să se facă ordine I

Să asigurăm îndeplinirea planului ce liniştit, fără să ia măsuri şl sindicale. Acţiunea de răspîn- scară cît maî largă a experienţei
: minerilor fruntaşi, a metodelor
De gravele lipsuri ce sînt la dire organizată a experienţei îna­
înaintate de muncă, organizării în­
unele exploatări din Valea Jiului, intate în muncă trebuie să se bu­ trecerii socialiste pe bază de 0-
bieclive concrete, mobilizatoare. .
la cărbune pe anul 1957 şi în special lai mina Uricani. în cure d|e 0 deosebită, atenţie/ jlin
ce priveştei -0rga,nizarea procesului '■ partea organizaţiilor de partid. Conducerea combinatului cîl şi
de ptoducţie şi crearea condiţiilor Ele trebuie să fa atitudine împo­ conducerile exploatărilor trebuie să
renunţe Ia părerea că acţiunile în­
Colectivele de muncitori, in gi­ Alexandru, „ziua şi fîşia“, ce se tări. Astfel, este cunoscut faptul pId'efrrim?*5uncă,- ‘sVef î<tf<a1ce ■v1inv7ovapt;ăt, ş’î■ triva activităţii formaje a unor or­ treprinse pentru îmbunătăţirea pro­
că grupele de mineri care şi-aia conducerea combinatului carboni­ gane sindicale, a unor ingineri şi cesului de producţie, extinderea
neri şi tehnicieni de la minele din aplică în abatajele frontale. Ex­ organizat munca după graficul ci­ metodelor înaintate, mecanizarea
clic, acolo unde ele au fost .aju­ fer Valea Jiului, care nu a fost tehnicieni, care se mărginesc să etc,, nu pot avea sorti de izbînJă
Valea Jiului, mărindu-şi eforturile tinderea iniţiativei la majoritatea tate, unde li s-au creat condjţji in stare să, imprime în conştinţa facă planuri de muncă pe hîrtie atît timp cît nu este rezolvată pe
de lucru, au dat rezultate bune,
în lupta pentru traducerea în via­ frontalelor, a asigurat o creştere atîl în abataje cît şi la înaintări. şefilor de exploatări, răspunderea şi aşteaptă să vină alţii, diri a- deplin problema oamenilor califi­
In momentul de faţă lucrul după caţi — părere care nu esie justă,
ţă a directivelor celui de-al 11-Iea continuă a productivităţii muncii graficul ciclic este abandonat pe pe care trebuie să o aibă faţă cto fară, şă se ocupe de generalizarea deoarece oamenii învaţă prin mun­
că. Tinerii înva(ă meseria de mi­
Congres, al partidului, au reuşit în aceste unităţi mari de produc­ motivul că nu ar fi dat rezulta­ realizarea planului de stat. metodelor înanitate de muncă şi ner foarte bine la un loc de mun­
te, iar conducerea combinatului şl
să obţină noi rezultate în niuncă ţie. Un număr de 27 brigăzi de a exploatărilor n-au luat nici c Eşte timpul ca conducerea com­ nu se străduiesc să studieze noul că dotat cu mecanisme şi utilaje
măsură, mulţumindu-se cu această moderne. Acest lucru l-a dovedii
şi să dea patriei o cantitate tot la mina Lupeni, încă din luna a- stare de lucruri. De asemenea, de binatului carbonifer să ia măsuri, si şă creeze condiţii materiale ne­ practica.
organizarea întrecerii socialiste nu
mai mare de cărbune. . priiie 1956, extrăgeau sau săpau se preocupă nimeni sub pretextul de îndreptarea lucrurilor la mina cesare extinderii lui. Organizaţiile de partid trebuie
galerii în contul anului 1957 că s-a desfiinţat postul de res­ să analizeze periodic activitatea
Harnicii mineri, tehnicieni şl in­ Cu toate rezultatele obţinute, ponsabil cu întrecerea, deşi acea­ Uricani. jar tov. ing. Baciu, şe­ Conducerea combinatului carbo­ conducerilor administrative, să ur­
gineri de la mina Lonea, prin e- în Valea Jiului mai sînt totuşi stă sarcină revine comitetelor de mărească cum acestea sprijini bri­
forturile lor comune, sub îndruma­ unele exploatări care au rămas întreprindere, comitetelor de secţii ful exploatării să gîndeaşcă ,mai nifer Ipebuie să ţină seamă de găzile de mineri în lupta pentru
rea organizaţiei de partid, au reu­ datoare statului, nerealizîndu-şi realizarea sarcinilor de pian. să
şit ca îq ziu,q de 21 decembrie planul global la cărbune, cum sindicale, inginerilor şi tehnicieni­ mult. asupra lipsiirijor ce le are şi greutăţile pe care le-au întîmpinat tragă la răspundere pe acei care
sînt exploatările carbonifere Uri- lor din sectoare. nu ascultă părerile muncitorilor şl
1956, să-şi realizeze planul anual cani, Petrila şi Aninoasa. Nerea- să .,le !¡ch¡4?ze cîl mai repede. brigăzile de mineri . din cauz.a
de producţie, devenind astfel pri­ lizarea planului de producţie 1a a- Mina Uricani, care deşi are nu pun în aplicare propunerile
ma exploatare carboniferă din Va­ ceste mine se datoreşte nereaiiză- fronturi suficiente pentru asigura­ In minele din Valea Jiului exjs- proastei aprovizionări şi organi­ bune venite din partea acestora,
lea Jiului care şi-a realizai pla­ rii sarcinii de creştere a produc­ rea planului de cărbune, totuşi a tă mulţi mineri care au acumulat zări a locurilor de muncă şi să ia mergînd chiar pînă la scoaterea
nul anual de producţie. tivităţii muncii. rămas mult în urmă, nerealizîndu- o- bogată experienţă îp muncă, măsuri de lichidarea lipsurilor prin din funcţiune a acelora care ma­
Pe lîngă factorii tehnici, mai şi sarcinile anuale de plan, din oameni care-şi cunosc bine meseria organizarea şl aprovizionarea a- nifestă dezinteres faţă de realiza­
“ Un loc fruntaş între colectivele mult sau mai putini obiectivi, la cauza lipsupiloţ de ordin tehnic şi ob{in în permanentă o produc­ batajelor cu lemn de mină, vago- rea planului de cărbune
exploatărilor carbonifere au ocu­ minusul fa{ă de plan au contribuit şi organizatoric, a neaprovizionă- tivitate înalţă şi, drept rezultat, nete, unelte şi toate cele necesare
pat şi mirierii, tehnicienii şi in ­ şi lipsurile mari în ceea ce pri­ rii locurilor de muncă cu material salarii sporife. De asemenea, sînt procesului de producţie. Numai sprijinindu-ne pe iniţia­
ginerii de la mina Lupeni, care veşte organizarea procesului de lemnos, vagnne.te goale, (care sini tiva maselor de muncitori, vom
producţie şi slaba muncă politică blocate cu piatră), şi datorită mulţi m aiştri. şi ingineri care con­ O atenţie deosebită trebuie a- putea obţine noi victorii în lupta
şi-au realizat planul anual de pro­ proastei organizări a transportului pentru îndeplinirea planului pe a-
ducţie în ziua de 23 decembrie duc cu pricepere colectivele de cordată defalcării cifrelor de plan nul 1957.
1956. pe distanţa Uricani-Lupeni, lipsu­
ri pe lîngă care şeful exploată­ care răspund, însă experienţa îna­ pe fiecare exploatare, sector şi bri­ EMIL PI.FŞA 1
rii, tov. ing. Adalbert Baciu, tre-
intată, metodele bune de muncă gadă, prelucrării acestor cifre cu

ale muncitorilor, tehnicienilor şi masa largă a min.erilor, elaborării

inginerilor fruntaşi nu sînt gene­ unor planuri de măsuri tehnico-

,• Minerii din Lupeni şi-au înze­ de masă pentru dezvoltarea ini ralizate, nu se fac schimburi de organizatorice care să prevadă mă­

cit eforturile şi au reuşit să spo­ (iaiivei creatoare a oamenilor. experienţă, iar atunci cînd şe fac. suri concrete care să ducă la rea­

rească considerabil livrările de Dacă luăm numai două aspec­ acestea capătă un caracter şa­ lizarea planului zilnic, lunar şi

. cărbune cocsificabi) către uzina te, cel al organizării şi desfăşu­ blon şi nu dau rezultate practice. trimestrial. Un factor holărîtor în

.cocsochimică din Hunedoara. Deo­ rării întrecerii socialiste şi cei al Răspîndirea experienţei înaintate această drîecţie îi constituie crea­

sebit ,de preţioasă în lupta pentru răspîndirii metodelor înaintate de este o necesitate la minele din rea condiţiilor necesare îndeplinirii

sporirea producţiei de cărbune lucru, se constată o complectă Valea Jiului, de care trebuie să sarcinilor de plan, asigurîndu-se în

cocsificabil s-a dovedit a fi ini­ delăsare atît la cadrele de la com­ fină cont atît conducerile adminis­ acest scop o b,ună organizare a

ţiativa brigăzii minerului Lazăr binai cît şi la ceie de la exploa­ trative cît şi organele de pantid locurilor de muncă, răspîndirii pe