Page 12 - 1957-01

Pag. 4 Itiilí.l MW* DţUMUL SOCIALISMULUI Nr. 655

Vizita la Moscova a delegaţiei Semnarea Declaraţiei comune Marea sărbătoare INTlLNIREA
a poporului albanez
guvernamentale a delegaţiilor guvernamentale de Ja Budapesta a
a Republicii Populare Chineze ale Uniunii Sovietice şi Republicii Cu 11 ani In urm ă — la 11 Ianuarie 1946 — Adunarea Constituan­ reprezentanţilor partide«
tă Albaneză a proclamat Albania republică democrat-populară. lor comuniste şi muncito«
Democrate Germane
In aceşti ani poporul albanez, sub conducerea Partidului Muncii reşti şi ai guvernelor
PEKIN (Agerpres). — TASS: frunte cu Otto Grotewohl, pri­ Moscova (Agerpres) — TASS transmite. La 7 ianuarie a avut şi cu ajutorul frăţesc acordat de Uniunea Sovietică şi de celelalte Bulgariei, Cehoslovaciei,
ţări ale lagărului păcii şi democraţiei, a obţinut succese remarcabile
La 7 ianuarie a plecat la Mos­ mul ministru al R.D.G. loc la Moscova în Marele Palat al Kremlinului semnarea Decla- în toate domeniile economiei naţio nale. Romîniei, Ungariei
şi Uniunii Sovietice
cova cu avionul „TU-104“ dele­ In întîmpinarea reprezentan­ feţiei comune a delegaţiilor guvernamentale ale Uniunii Sovi­ Producţia industrială a R. P ■ Albania a cunoscut o largă dezvol­
tare ajungînd ca în anul 1556 valoarea producţiei industriale să fie La invitaţia guvernului revolu­
gaţia guvernamentală a Repu­ ţilor chinezi au venit de aseme­ etice şi Republicii Democrate Germane. mai mare de 11 ori faţă de anul 1938. Realizări remarcabile a obţi­ ţionar muncitoresc ţărănesc ungar
blicii Populare Chhineze con­ nea numeroşi diplomaţi străini, nut poporul albanez şi în domeniul agricol cît şi în ceea ce priveşte şi a conducerii Partidului Mun­
Declaraţia comună a fost sem nată de Otlo Grotewohl, primul culturalizarea maselor, analfabetis mul fiind complect lichidat. citoresc Socialist Ungar, la 1 ia­
dusă de Ciu En-lai, premierul şefii unor ambasade şi legaţii ministru al R. D. Germane, şi N. A. Bulganin, preşedintele nuarie au sosit la Budapesta repre­
Consiliului de Stat şi ministrul acreditaţi în U.R.S.S., persona­ Republica Populară Albania ca re duce o politică de pace şi de zentanţii Partidului Comunist din
Afacerilor Externe al R.P. Chi­ lul ambasadei chineze. Consiliului de Miniştri al U.R. S.S. Bulgaria şi guvernul Republicii
La semnarea Declaraţiei comune din partea sovietică au coexistenţă paşnică cu toate popoarele, şi-a mărit prestigiul pe arena Populare Bulgaria tovarăşii Jivkov
neze. Din delegaţie fac parte He Din avion au coborît Ciu En- participat N. S. Hruşciov, L. M. Kaganovici, G. M. Malenkov, internaţională. O dovadă a acestui lucru este primirea sa în rîndurile şi Damianov, ai Partidului Comu­
Organizaţiei Naţiunilor Unite. nist din Cehoslovacia şi guver­
Lun, locţiitor al premierului Con­ lai, premierul Consiliului de Stat A. I. Mikoian, V. M. Molotov, M. Z. Saburov, M. A. Suslov, nului Republicii Cehoslovace tova­
siliului de Stat al R. P. Chineze, şi ministru al Afacerilor Exter­ K. E. Voroşilov; L. I. Brejnev, D. T. Şepilov, E. A. Furţeva, Oamenii muncii din patria noas tră urează poporului albanez noi răşii Novotny şl Slroky, ai Parti­
Van Ţzia-sian, locţiitor al mi­ ne al Republicii Populare Chi­ N. M. Şvernik, A. B. Arlstov, N. I. Beliaev, P. N. Pospelov, succese atît în construirea socialismului cît şi în întărirea păcii între dului Muncitoresc Romîn şl guver­
nistrului Afacerilor Externe, pre­ neze, He Lun, locţiitor al pre­ popoare. nului Republicii Populare Romlne
cum şi Liu Siao, ambasadorul mierului, Van Ţzia-sian, mem­ tovarăşii Gheorghlu-Dej, Moghlo-
R. P. Chineze în U.R.S.S., care bru al secretariatului Comitetu­ precum şi alte persoane oficiale sovietice. Dezvoltarea industriei carbonifere roş şi Borllă, al Partidului Comu­
lui Central al Partidului Comu­ Din partea Republicii Democrate Germane, la semnarea De­ nist al Uniunii Sovietice şl guver­
se află la Moscova nist Chinez, locţiitor al minis­ In R.P. Albania se lucrează la au­ 66 la sută din cantitatea totală de nului sovietic tovarăşii Hruşciov şl
Din Uniunea Sovietică dele­ trului Afacerilor Externe al R. claraţiei comune au participat W. Ulbricht, O. Nuschke, L. tomatizarea principalelor procese de cărbune va fi extrasă prin mijloace Malenkov.
Bolz, H. Loch, P. Scholz, H. Rau, F. Elsner, B. Leuschner, precum de extracţie în minele carbonifere. mecanizate.
gaţia guvernamentală a R. P. P. Chineze. In prezent în numeroase mine carbo­ In zilele de 1—4 Ianuarie între
Chineze va pleca în Polonia şi şi celelalte persoane oficiale care au însoţit delegaţia. nifere se utilizează ferăstraie de a- Albania este o ţară bogată în ză­ reprezentanţii partidelor şl guver­
Ungaria, apoi se va reîntoarce împreună cu oaspeţii la Mos­ La semnarea Declaraţiei comune au asistat de asemenea bataj pentru cărbune, perforatoare e- căminte carbonifere. încă din anul nelor ţărilor sus-menţlonate au a-
în Uniunea Sovietică, de unde cova au s o s it: Liu Siao, amba­ ziarişti sovietici şi străini. leclrice şi alte maşini. In afară de trecut producţia de. cărbune a Alba­ vut loc întrevederi Ia care au luat
Ciu En-lai, premierul Consiliului sadorul extraordinar şi plenipo­ aceasta, datorită introducerii de niei pe cap de locuitor a depăşit în p arte: tovarăşii Jivkov, Damianov
de Stat al R. P. Chineze, va tenţiar al Republicii Populare Nota de protest a ambasadei U.R.S.S. pompe şi ventilatoare electrice, lu­ medie pe cea a Greciei, Italiei, Tur­ (B u lgaria); tovarăşii Novotny, Sl­
pleca în Nepal şi Afganistan. Chineze în U.R.S.S., membru al în Marea Britanie crările in subteran au fost esenţial ciei şi ailor ţări. In anul 1960, la roky ( Cehoslovacia)'; tovarăşii
C.C. al Partidului Comunist Chi­ uşurate. Toate minele au fost electri­ sfîrşitul celui de al doilea plan cinci­ Gheorghlu-Dej, Moghloroş şl Bo-
★ ficate. La începutul lunii decembrie nal, extracţia de cărbune în R.P. Al­ rilă (Romlnla) I tovarăşii Kâdâr,
s-a terminat instalarea unei noi cen­ bania va depăşi de aproximativ 82 Milnnlch (U n g a ria ); tovarăşii
MOSCOVA (Agerpres). — nez, care a întîmpinat pe oas­ LONDRA (Agerpres), — lor sovietice „Sivas“ şl „Bala­ trale electrice în centrul miner Me- de ori nivelul atins în 1938. In felul Hruşciov şi Malenkov (U.R.S.S.).
TASS : La 7 ianuarie, ţara sovie­ peţi la Irkutsk şi care face parte TASS şov“, precum şi în portul Liver­ maliay. Acest centru este în plină
tică a întîmpinat frăţeşte cu cor­ de asemenea din delegaţia gu­ pool în timpul ancorării în acest dezvoltare, urmînd ca pînă la sfîr- acesta nevoile de cărbune ale ţării In cursul întrevederilor a avut
dialitate pe tovarăşii Ciu En-lai, vernamentală a R. P. Chineze, La 3 ianuarie, ambasada port a navei sovietice „Stanis­ şltul actualului cincinal extracţia de loc un schimb tovărăşesc şl prie­
premierul Consiliului de Stat al N. T. Fedorenko, locţiitor al mi­ U.R.S.S. în Marea Britanie a re­ lavski“. cărbune să crească de două ori faţă vor fi satisfăcute în întregime. In tenesc de păreri asupra unor pro­
Republicii Populare Chineze, He de primul cincinal. In 1960 cel puţin bleme de interes comun, cu carac­
Lun, locţiitor al premierului nistrului Afacerilor Externe al mis Ministerului Afacerilor Ex­ In aceste porturi, grupuri de cursul celui de al doilea cincinal vor ter politic, economic şi din dome­
Consiliului de Stat, şi pe mem­ U.R.S.S., P. F. Iudin, ambasa­ terne al Marii Britanii o notă persoane necunoscute, ostile U- niul vieţii de partid, precum şl
brii delegaţiei guvernamentale dorul extraordinar şi plenipoten­ în care printre altele, se spune : niunii Sovietice au inoportunat fi date în exploatare două noi mine supra unor probleme actuale ale
a R. P. Chineze, care au sosit în ţiar al U.R.S.S. în R. P. Chi­ de asemenea stăruitor pe mari­ situaţiei Internaţionale.
U.R.S.S. la invitaţia guvernului neză, funcţionari superiori ai „Ambasada Uniunii Republi­ narii sovietici, punîndu-le între­ carbonifere.
sovietic într-o vizită de prietenie, ministerului Afacerilor Externe cilor Sovietice Socialiste în Ma­ bări provocatoare şi făcîndu-le Intre participanţii la Întrevederi
încă de la Irkutsk şi Omsk, al U.R.S.S. rea Britanie a atras în repetate propuneri cu caracter criminal Noi întreprinderi dale în folosinfă a avut loc un schimb reciproc de
unde avionul cu oaspeţii a făcut rînduri atenţia Ministerului Afa­ căutînd să strecoare, precum şi informaţii asupra situaţiei din ţă­
escală, solii Chinei s-au putut cerilor Externe asupra activită­ să arunce pe bordul navelor so­ rile şl partidele lor.
convinge cît de mare şi de sin­ N. A. Bulganin, N. S. Hruş­ ţii oriile Uniunii Sovietice, des­ vietice materiale tipărite cu cu­
ceră este prietenia pe care o nu­ ciov, K. E. Voroşilov şi alţi oa­ făşurată pe teritoriul Marii Bri­ prins ostil, editate de organiza­ M A G A ZIN
treşte poporul sovietic faţă de meni de stat, sovietici au strîns tanii de către un grup de ele­ ţia menţionata. In oraşul Vlora a fost dat în ex­ trial a fost importat din R. D. Ger­
fratele său marele popor chinez. cu căldură mîna tovarăşilor Ciu mente criminale care se intitu­ ploatare recent combinatul pentru mană. 11—13 ianuarie
En-lai, He Lun şi celorlaţi mem­ lează Organizaţia „N.T.S.“,. To­ Atrăgînd atenţia Ministerului conserve de peşte, carne şi fructe, care
Pe aeroport au sosit N. A. Bul­ bri ai delegaţiei guvernamentale todată s-a pus problema nece­ Afacerilor Externe al Marii Bri­ In oraşele Şkoder şi Olbasan au SPECTACOLE
ganin, N. S. Hruşciov, L. M. a R. P. Chineze. Solilor Repu­ sităţii ca guvernul Marii Brita­ tanii asupra faptelor menţio­ va livra 1050 tone de conserve de fost de asemenea date în exploatare CINEMATOGRAFICE
Kaganovici, G. M. Malenkov, blicii Populare Chineze le-au nate, ambasada Uniunii Repu­ peşte, sardele şi alte sorturi de pre­ noi fabrici de conserve de fructe şi
A. I. Mikoian, V. M. Molotov, fost înmînate buchete de flori. nii să ia măsurile cuvenite pen­ blicilor Sovietice Socialiste cere parate de peşte, importante cantităţi legume. Aceste obiective industriale DEVA — Papa dolar (film ma­
M. Z. Saburov, M. A. Suslov, K. tru a pune capăt activităţii or­ din nou cu hotărîre ca autori­ de bulion de roşii şl conserve de ghiar), Acţiunea B — matineu spe­
E. Voroşilov, L. I. Brejnev, D. Garda de onoare ia poziţia în ganizaţiei menţionate. Totuşi, a- tăţile engleze să ia măsurile cu­ fructe. Utilajul acestui obiect indus- sîni înzestrate cu maşini moderne cial; ALBA IULIA — Micul lustra­
T. Şepilov, N. M. Şvernik. venite pentru apărarea navelor fabricate în R.P. Ungară. giu (film indian) j PETROŞANI —
sovietice şi a echipajelor lor în Roşu şi negru (film francez) ; SEBEŞ
Tot aici se aflau membrii de­ formaţie de paradă. Răsună mă­ ceastă organizaţie îşi continuă Producjia de carne ' — Bigamul (film italian); HAŢEG —
Marile manevre (film francez) ; Sl-
reţ melodiile imnurilor de stat ca şi înainte activitatea ostilă de MERIA — Amanţii din Toledo (film
ale Republicii Populare Chineze subminare împotriva Uniunii italian) ; ORAŞTIE — Cavalerul fără
şi Uniunii Sovietice. lege (film italian ); BRAD — Drep­
Sovietice. Cel de al doilea plan cincinal al Pentru a îndeplini această sarcină tul de a te naşte (film cubanez) ;
R.P. Albania prevede ca în anul 1960 cu succes se acordă o deosebită aten- LONEA — Aida (film italian) ; ZLAT-
legaţiei guvernamentale a Repu­ N. A. Bulganin şi Ciu En-lai Astfel, în timpul ancorării în timpul ancorării în porturile en­ producţia de carne să fie cu 53 la ţie creşterii porcilor. NA — Ciocîrlia şi Ilie în luna de mie­
blicii Democrate Germane în au rostit cuvîntări. decembrie 1956 a navei sovietice gleze, împotriva actelor ostile sută mai mare decît în anul 1955 re (filme romîneşti), Tăunul — ma­
„Balaşov“ pe docul Grönland din partea agenţilor organizaţiei tineu sp ecial; TEIUŞ — Contele de
din portul Londra în locuri de menţionate şi pentru curmarea Monte Cristo, seria I (film francez).
uz general din apropierea na­ activităţii acestei organizaţii Tăunul — matineu sp ecial; 1LIA —
EGIPTUL DESMINTE vei au fost aşezate numeroase care prin activitatea ei criminală Micul lustragiu (film in d ian ); APOL-
materiale antisovietice tipărite împiedică dezvoltarea comerţului DU DE SUS — Umbre în port;
informaţiile tendenţioase potrivit cărora BARU MARE — Liliacul (film ger­
man).
ar fi cerut ajutor financiar S. U. A. în limba rusă. şi a navigaţiei comerciale, pre­
Fapte similare s-au produs şi SELECŢIUNI DIN
CAIRO (Agerpres). — TASS Unite ajutor financiar. Egiptul în portul Huli cu prilejul recentei cum şi menţinerea unor relaţii PROGRAMUL DE RADIO

transmite: a. solicitat numai Statelor Unite staţionări în acest port a nave- normale între ţările noastre“, VINERI — Programul I: 6,15 e-
misiunea agrară, 7,35 cu cîptecul şi
După cum anunţă ziarele, un să deblocheze fondurile egiptene jocul pe întinsul patriei; 8,00 zile de
vacanţă, 10,30 carnet pedagogic; 14,45
purtător de cuvînt al guvernu­ îngheţate în valoare de 50 mi­ concert de estradă: 16,15 „Iubiţi car­
tea", Maestrul Mihail Sadoveanu vor­
lui egiptean a făcut o declaraţie lioane dolari. Statele Unite au ASPECTE ALE „DEMOCRAŢIEI“ BURGHEZE beşte despre Ioan Creangă; 19,15 din
prin care a desminţit informa­ refuzat însă să satisfacă aceas­ cele mai cerute cîntece; 20,15 teatru
la microfon: „Trei crai de la răsărit";
ţiile răspîndite de unele cercuri tă cerere. Ele au refuzat de a- Discriminarea rasială 22,30 concert de muzică populară ro-
occidentale, potrivit cărora E- semenca să vîndă Egiptului din învăţămîntul S. U. A. mînească. Programul 11: 18,55 sfa­
giptul ar fi cerut ajutor finan­ grîu plătibll în lire egiptene, tul m edicului; 19,25 emisiunea meri-:
ciar Statelor Unite. deşi între Egipt şi Statele Unite diane; 21,15 actualităţi din ţările so­
cialiste.
Purtătorul de cuvînt a spus : NEW YORK (Agerpres). Şti­ nuite de cultură generală ci ei
SIMBATA — Programul 1 : 6,30
„Egiptul nu a cerut Statelor există un acord în acest sens“. rile apărute în presa americană sînt siliţi să înveţe în şcolile sfaturi pentru drumeţi; 7,35 muzică de
estradă; 9,30 „Cutezătorii)), 11,30 re­
Lucrările de deblocare a Canalului de Suez cuprind noi dovezi despre crun­ speciale pentru negri. vista revistelor; 11,50 emisiunea de
ta discriminare rasială continuă Mai puţini de 2 la sută din cîntece „Sub steagul păcii şi-nfrăţi-
° Cinci epave înlăturate la Port Said a negrilor în domeniul învăţă- » rii"; 17,45 candidaţii de ieri şi de azi;
• Cercurile O.N.U. elogiază atitudinea Egiptului mîntului. Potrivit „filozofiei“ ra­ studenţii negri învaţă în univer­ Prima serie de produse de tuburi de gresie la fabrica de cărămidă din 19,55 „Noapte bună, copii"; 21,00 cro-f
siştilor americani, negrii nu ar sităţile „albe“, iar restul studi­ nica evenimentelor internaţionale;
fi demni să înveţe în instituţiile ază în colegiile pentru negri. Tirana 21,35 interpreţi celebri francezi de
de învăţămînt superior, ci ei muzică de operă. Programul II: 14,03
CAIRO (Agerpres)'. — După tele Nasser le-a avut săptămîna trebuie să capete doar aşa-numi- Mulţi negri — tineri şi tinere Publicarea unei declaraţii cu cîntecul şi dansul prin lumea în­
cum anunţă agenţiile de presă, trecută cu doi reprezentanţi ai ta instrucţiune „practică“, oare — ar dori să studieze medicina, a guvernului R. P. Ungare treagă; 17,15 tribuna radio; 19,30
în cercurile O.N.U. domneşte secretariatului O.N.U., Andreew să le permită angajarea ca per­ dar mumiai două colegii pentru scriitori la microfon; 20,30 concert
optimism în ce priveşte lucră­ Cordier şi Alfred Katzin. negri au facultăţi de medicină, BUDAPESTA (Agerpres). introductivă şi zece capitole: ghicitoare.
rile de deblocare a Canalului de sonal casnic şi muncitori neca­ iar numai trei sau patru tineri întărirea şi democratizarea
Suez. Aceste cercuri elogiază Lucrările de curăţire se desfă­ Ziarele care au apărut la mai departe a puterii de s ta t; DUMINICA — Programul 1 : 8,05
spiritul de colaborare de care şoară atît la Port Said, cît şi lificaţi. negri pot termina anual cursuri­ măsurile economice provizo­ valsuri simfonice; 12,05 muzică din
dă dovadă guvernul egiptean. pe Canal. Ele sînt efectuate de Budapesta Ia 6 ianuarie au rii care se află la ordinea zi­ operele lui Leliar; 13,00 concert de
In ciuda diferitelor zvonuri ten­ nave daneze, olandeze, italiene, In prezent la doi ani după ce le facultăţii ,de medicină a Uni­ publicat o declaraţie a guver­ lei ; sarcini în domeniul in­ estradă; 18,30 muzică uşoară de
denţioase răspîndite în ultimele vest-germane, suedeze şi bel­ nului revoluţionar muncito- dustriei ; sarcini în agricul­ Gherase Dendrino şi Nicolae Chircu-
giene. La deblocarea canalului Curtea Supremă a S.U.A. a a- versităţii Harvard şi la alte cî­ resc-ţărănesc ungar cu privi­ tură ; comerţ; metode de con­ le scu ; 19,05 teatrul la microfon: „Mo­
re Ia sarcinile cele mai im­ ducere economică; probleme ralitatea doamnei Driska". Programul
teva institute asemănătoare. portante. ale vieţii culturale; relaţii II: 16,30 mari interpreţi; 20,05 mu­
între stat şi biserică; pro­ zică populară romnească; 20,50 un
Potrivit datelor recensămîntu- Declaraţia cuprinde o parte bleme de politică externă ; cu program de romanţe.
privire la unirea forţelor pro­
săptămîni de propagandă anglo- sînt folosite şi cîteva nave doptat hotărîrea cu privire la lui oficial, din 10 milioane de Phenian, care vor prezenta gresiste ale naţiunii. RADIOJURNALE ŞI
franceză, secretarul general al de salvare engleze şi franceze faptul că segregaţia negrilor în negri în vîrstă de peste 14 ani piesa „Şesul eltusomgalli“. Nu­ BULETINE DE ŞTIRI
O.N.U. este satisfăcut de atitu­ puse sub pavilionul O.N.U. Port şcoli este neconstituţională, şa­ care locuiesc în S.U.A. numai mărul celor dornici să vadă „Unde nu zboară vulturii“
dinea manifestată de guvernul Saidul a fost curăţat de cele piesa este foarte mare.. Deo­ 5,30; 7,00: ‘ 8,15; 11,0 0 ; 13.00;
de la Cairo în cadrul îndelunga­ cinci epave care se aflau în rada se din şapte copii negri nu pot 140.000 au putut să-şi termine camdată, însă, pînă la începe­ Intre 14-18 ianuarie 1956, pe 15,00; 17,00; 19,00; 22,00 ; 23,52 (pro-
rea spectacolului, în sala de ecranul cinematografului „Fili- gramul I) ; 14,00; 16,00; 18,00; 20,0 0 ;
telor tratative pe care preşedin- portului. să urmeze încă în şcolile obiş- studiile în colegii. spectacole s-au adunat artiştii mon Sîrbu“ din Deva va rula 21,00 şi 23,00 (programul II).
din Phenian şi membrii cercu­ filmul englez „Unde nu zboară
Crucişătoarele americane sub R. P. D. Coreeană QfaŞUl HlIUiaiIl în construcţie lui de artişti amatori care a vulturii“. Filmul anată lupta lui IN ATENŢIA DENTIŞTILOR
> fost creat pe lîngă club. Su­ Bob Payton care trăeşte într-o
protecţia aviaţiei şi a vedetelor dorul electric Men Su Pen în­ regiune din inima Africii, în ca­ Organizaţia economică raională
torpiloare s-au apropiat de ora­ noul oraş, oraşul care a crescut cuinţe. Aproximativ 500 de fa­ carale-turn, din R.D. Germa­ treabă pe artista Kim II Gun : re vînatul este interzis, pentru „6 Martie" Rădăuţi, regiunea Su-
şul Port Hînnam şi au aruncat aici după război. milii au închiriat case particu­ nă — transportoare. ocrotirea animalelor junglei, de ceava, livrează din stocuri separa­
ancora în radă, în văzul popu­ lare, aproximativ 5.000 de fa­ — Ce părere aveţi despre de­ cupiditatea vînătorilor în slujba toare dentare simple şi duble, caii-*
laţiei oraşului. Pe crucişătoare Printre acestea se remarcă milii locuiesc în bărăci provi­ Oraşul se reconstruieşte! corurile piesei noastre ? Ar mai oamenilor de afaceri. El întîm- tate superioară, model „Spedi", în ba­
se aflau elevi de şcoală militară. clădirile uzinei de îngrăşămin­ zorii, în case construite în tim­ Călătorul care merge pe bule­ trebui ceva schimbat ?... pină mari greutăţi din partea u- za unei comenzi, prin poşiă rambms,
Pentru a primi gradul de ofiţer, te chimice, fumegă coşurile pul războiului. Pentru a asi­ vardul Gonkilon, pavat cu plă­ nui grup de contrabandişti în de la 100 bucăţi în sus. Preţul 93
ei trebuiau să treacă examenul uzinei constructoare de maşini gura cu locuinţe pe cei ce au ci mari pătrate din piatră poate Membrii cercului de dramă frunte cu Mannering care pă­ lei/ 100 buc.
de tir. Ei şi-au îndreptat tunu­ şi ale şantierului de repararea nevoie, se prevede construirea vedea la un moment dat ma­ intenţionează ca în cel măi trunde în regiunea în care tră­
rile spre oraşul paşnic, care se navelor. Iată monumentul osta­ a aproximativ 3.000 de aparta­ gazinul „Cionghi“. Vînzătoa- scurt timp să pună în scenă eşte Payton şi ucide elefanţi pen­
întinde de-:a lungul litoralului şilor sovietici care au luptat mente. Se extind fabricile şi rea, o femeie cu ochii negrii cu piesa „Poveste neterminată“, tru a le lua colţii, apoi strecoară
pentru eliberarea Coreei. Iată uzinele. întregul oraş este un cozi lungi groase şi îmbrăca­ scrisă de Kim Cion Dok, un animale bolnave aie unui trib,
şi un ofiţer a comandat „foc“. olădirea din piatră cu două eta­ mare şantier. tă în costum naţional de culoare muncitor de la uzina chimică. ca să declanşeze molima şi au­
Elevii au tras la ţintă toată je şi cu coloane — sediul co­ albă invită pe cumpărători să torităţile sanitare să dea ordin
mitetului orăşenesc al Partidu­ Iată un şantier: grămezi ro­ intre. In magazin se pot găsi Noaptea s-a lăsat peste Ma­ de exterminarea animalelor.
ziua. Mulţi dintre ei au primit lui Muncii din Coreea. Mai de­ şii de cărămidă, braţele me­ vase şi ţesături, încălţăminte rea Japoniei. Oraşul doarme.
cea mai bună notă la t ir : unul parte se vede acoperişul alb al talice ale macaralelor care se şi articole de papetărie, con­ E linişte. Numai dintr-una din După o răfuială cu Bob Pay­
a nimerit în teatru, altul în spi­ şcolii medii tehnice de chimie. mişcă lent. Un tînăr îndoaie fecţii şi mobilă. case răsună plînsul vioi al unui ton, Mannering este atacat de
tal. După aceea, deasupra ora.şu' cu ajutorul unui mecanism spe­ nou născut. Aici este casa de un rinocer şi se prăbuşeşte în­
lui au apărut bombardierele. La La Hînnam funcţionează în cial nişte vergi metalice. Faţa Este adevărat că nu se gă­ naştere. Li Ho Son, muncitoare tr-o prăpastie unde-şi găseşte
început s-au rotit deasupra rui- prezent 10 mari întreprinderi. lui este zîmbitoare, deşi acope­ seşte chiar tot ce s-ar putea la uzina „Pongun“ a născut un moartea. Animalele sînt salvate.
nilor fumegînde, iar apoi de ele După război au fost construite rită de sudoare. Este fierarul- găsi într-un magazin universal, băiat, căruia i-a pus numele Ele se vor putea dezvolta în li­
s-au desprins mici puncte negre peste 3.600 de apartamente, betonist Kuk Hak Pon, de la este adevărat că unele mărfuri „Li“. nişte, în regiunea apărată de
care au sburat spre pămînt. Dea­ patru cinematografe, peste 20 trustul de construcţie nr. 17 nu sînt încă de c^a mai bună Bob Payton.
supra ruinelor s-a întins flacăra de şcoli. S-au realizat multe, Trustul construieşte în prezent calitate, dar cel care ştie cum Intervenţioniştii nu au cruţat
galbenă a napalmului. dar au mai rămas încă multe uzina de salpetru din cadrul se prezenta comerţul anul tre­ proiectilele şi bombele pentru a
de făcut. combinatului de îngrăşăminte cut va înţelege că în acest do­ distruge oraşul. Ei erau siguri
Frumosul oraş-port Hînnam, chimice. Uzina va avea o sec­ meniu s-a făcut un mare pas că l-au şters pentru totdea­
de pe litoralul Mării Japoniei a Pe schiţa reprezentînd planul ţie de neutralizare şi un turn înainte. una de pe faţa pămîntului. Au
fost astfel distrus. Au trecut anii. oraşului se pot vedea pătrate pentru granulare. Desigur, a crezut că, distrugînd oraşul,
Astăzi, la şase ani decînd primul de culoare închisă — acestea fost greu să se construiască o Se înserează. Pe străzile ora­ vor distruge şi viaţa.
obuz american a explodat la Hî­ sînt întreprinderile aflate în astfel de uzină, dar construc­ şului se aprind luminile. In
nnam te poţi plimba liniştit pe funcţiune — pătrate în culori aşezarea muncitorească „Em- Viaţa, însă s-a arătat a fi
străzile oraşului reconstruit. deschise — acestea sînt clădi­ torii au primit ajutor din par­ cînri“, în apropierea căruia este mai puternică! (Agerpres)
rile de locuit — dar se pot ve­ uzina chimică „Pongun“ s-a lu­
Oraşul este încă plin de ruine. dea şi multe „pete albe“ — a- tea ţărilor prietene. Uniunea minat faţada din piatră albă cu
Ici şi colo în cuburile caselor cestea sînt locurile acoperite de coloane a clubului. Muncitorii
rînjesc gurile căscate şi ştirbe Sovietică Ie-a trimis betoniere, se îndreaptă în grabă spre club.
ale ferestrelor fără geamuri, iar ruine. Aslăseară au sosit artişti din
în iarba îngălbenită, zac grămezi Mai trebuie încă multe lo- .din Cehoslovacia au sosit ma-

de piatră sfărîmată. Totuşi dea­
supra ruinelor se conturează

Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188-139. T axa'plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică de Stat Deva.