Page 13 - 1957-01

PROLETARI DIN 10A1E j ARlLE, UNIŢI VAl
Turnătorii
In hala mare a turnătoriei u-
zinei „Victoria" — Călan e mare
animaţie. M-am gîndit. că e bine
să scriu despre cei ce lucrează
la producerea bunurilor de larg
consum, pentru că hotărlrile ple­
narei i-a vizat în mod deosebit
pe aceştia.
Iată ce am aflat de la tovară­
şul Mihai Zigan, şeful echipei ce
lucra împreună eu tovarăşii săi
la vane pentru băi.
„Hotărîrile partidului vor con­
Metoda elaborării şarjelor ra­
pide s-a dovedit a fi o metodă
eficace în sporirea producţiei de
oţel la cuptoarele Siemens-
Martin de la Combinatul side­
rurgic Hunedoara. Conştienţi
tribui la ridicarea nivelului nos­
tru de trai. Dar asta depinde în
primul rînd de noi, de felul cum lizările anului trecut. Cifrele ce în prima decadă cu 218 tone îndelungată în producţie, aplică
vom lupta pentru mărirea pro­
ducţiei şi reducerea preţului de
cost".
Intr-adevăr, munca în echipa
lui Zigan este bine organizată.
Astfel Ioan Ciornei şi Iulian Sîr-
bu lucrează numai la miezuri,
devenind adevăraţi specialişti,
iar Ioan Sîrbu şi Mihai Zigan
lucrează la capacul băii. Se ştie
că băile confecţionate de această
echipă şi-au găsit aprecierea bine
meritată pentru calitatea şi trăi­
nicia lor. /'
In alt sector, tînărul Grigore
Sepniţki, cu lingura plină cu
fontă incandescentă în mînă, se
îndreaptă spre formele pregătite
de el, unde va turna noi bunuri
de larg consum. E vorba de so­
be. In schimbul acesta, el şi-a
depăşit sarcinile de plan cu 34
■la sută. De la începutul anului,
nu are nici un rebut.
La radiatoare pentru calorife­
re munca se desfăşoară cu in­
tensitate. Turnătorii pregătesc cu
multă dexteritate zeci de paturi
de turnare. Apoi el toarnă în
flecare pat fonta necesară naş­
terii radiatoarelor. De obicei ei
lucrează cîte doi. In fruntea în­
trecerii s-au situat echipele com­
puse din Andrei Gheţi şi Edi
Laszlo, Gheorghe Vupsta şi Io-
sif Cuna, care au dat mai mult
de zece radiatoare peste plan.
Dar cînd vorbim de turnători, nu
putem să-i omitem pe muncitorii
de la cubilouri. Echipa condusă
de primtopitorul Gheorghe Goa-
di, se străduieşte să asigure
turnătorilor fontă de bună cali­
tate şi la timp.
GH. TĂUTAN
OCOOOOOOCOOOOOOOOOOO(XXXKXXX>OOOOOOCOGCXXXX3CQOSSÎOOOÎXX5)
Se dezvoltă
reţeaua sanitară
în raionul Alba
înainte de 1944 în tot raionul Alba,
nu era decît un singur spital cu 40
de paturi în oraşul Alba-Iulia şi 12
circumscripţii rurale.
In anii regimului nostru democrat-
popular, ca o dovadă a grijii faţă de
sănătatea oamenilor muncii, reţeaua
sanitară a luat o mare dezvoltare. Nu­
mai în oraşul Alba-Iulia s în t : un spi­
tal pentru adulţi cu 110 paturi, avînd
secţiile interne, contagioase şi chi­
rurgie; un dispensar endocrinologie
şi unul dermato-veneric. Spitalul, în­
cadrat cu personal numeros şi bine
pregătit, mai are o policlinică pen­
tru adulţi împărţită în două circum­
scripţii. Tot în Alba-Iulia există şi
o policlinică pentru copii, o casă a
copilului cu 80 paturi .pentru copiii
pînă la 3 a n i; dispensar T.B.C. cu
12 paturi, cămin de zi de cartier cu
50 paturi; 6 infirmerii pe lîngă
şcoli, un punct sanitar pe lîngă
S.M.T. şi un punct sanitar . de în­
treprindere pe lîngă fabrica „Simion
Bărnuţiu'1.
Pentru asigurarea medicamentelor,
necesare există o farmacie centrală
ce deserveşte unităţile spitaliceşti şl
trei farmacii care deservesc popu­
laţia. De asemenea a luat fiinţă Sa-
nepid-ul raional care se ocupă de
igiena oraşului şi a tuturor localităţi­
lor. In mediul rural sînt 14 circum­
scripţii sanitare cu 4 staţionare care
au 40 paturi, în Vinţ, Mihalţ, Teiuş
şi Intregalde; 7 case de naştere cu
33 paturi, două puncte sanitare pen- ¿Q tXSQ (XXîQ 0C!CaCXX30000000Cl00CKXXX^G 000aSXKiO 000aO 0<XX>Q 00CO S000CX3a0<X}C€)0CXX3CG O 0dc
tru muncitorii forestieri, un punct
sanitar şi o creşă cu 26 locuri pentru
muncitorii fabricii de cărămidă din
Sîntimbru, 12 puncte sanitare în co­
munele mai mari, posturi de cruce
roşie la gospodăriile agricole din
Galda, Cislei şi Obreja, iar pe lîngă
fiecare circumscripţie sanitară, pen­
tru ocrotirea mamei şi copilului, exis­
tă cîte o bucătărie de lapte la care
trimestrial se servesc 4.500—5.000 li­
tri lapte.
OOOOQQOOQQ&OCQOOCtXJqpQGOC ăraşire zootehnică pentru creţ- |turile tehnicienilor.
’n n n r 'n r 'n n Femei la locul de muncă i—>/—1 r-^ /—>/—sr ©
1
3
1
3
3
La fabrica de hirtie „I Mai" 3
Petreşti lucrează numeroase fe­ 3
3
mei. Multe din ele, datorită mun­ 3
3
cii sirguincioase, au devenit frun­ 3
taşe in producţie. 3
Printre muncitoarele care lu­ 3
crează în secţia caiete a acestei •3
fabrici se află şi tovarăşa Maria 1
Mattel. Iat-o in clişeul alăturat 3
(in prim plan), lucrind la maşina 3
3
ei. Zi de zi, tovarăşa Maria Ma­ 3
ttel îşi depăşeşte sarcinile de plan 3
cu peste 50 la sută. 3
3
3
3
3
S3
i3
i3
Recentele hotărîri ale plenarei C.C. .al P.M.R. au dat un 40 de ani l 3
nou şi puternic avînt luptei pentru realizarea sarcinilor de plan alături de maşină l ** * 3
pe anul 1957. Numeroase colective de întreprinderi obţin zi de L
zi succese cît mai grăitoare în producţie.
t Şi la fabrica „Simion Bărnuţiu"
Realizările obţinute în prima decadă a lunii ianuarie de
către aceste colective sînt mărturii ale eforturilor depuse pen­ [■ din Alba Iulia lucrează m ulte fe­
tru înfăptuirea hotărîrilor plenarei C.C al P.M.R. din 27-29 de­
cembrie 1956. Pentru strungarii din secţia mei. Şi aici, m ulte dintre ele şi-au
meoanică ia Combinatului side­ (, înscris numele printre cele ale
rurgic din Hunedoara, noul an L muncitorilor fruntaşi. Una dintre
de lucru a început cu două zile f- acestea este şi tovarăşa Eva Mă-
mai tîrziu — la 3 ianuarie. £ riuţă din secţia finisaj. încălţă­
Strungarul Wiliam Heffner, a mintea care trece prin miinile
Tot mai mult ofel peste plan ţinut să fie prezent printre pri­ t ei este de cea mai bună calitate.
mii la lucru în dimineaţa aceea. I Sarcina ei este de-a o ambala cu
Şi iată de ce. Strungarul Wiliam ^ grijă în vederea expedierii. Pri­
xandru Petrovici — cu cîte 4 Heffner merge pe al 40-lea an
şarje rapide elaborate pînă la viţi-o, în clişeul alăturat, cu cită
data de 11 ianuarie. de cînd lucrează la strung în
cadrul combinatului. f atenţie execută această operaţie.
Datorită acestor şarje rapide,
aprovizionării la timp a locuri­ Deşi are argint pe la tîmple, {c
lor de muncă cu cele necesare, el este mereu în fruntea între­
de aceasta, echipele de oţelari precum şi bunei organizări a cerii ; strungarul Heffner, pe lin­ l t \ J V_/ V_ 7 \ l V t v— /
sînt hotărîte să depăşească rea­ muncii, oţelarii au dat patriei gă faptul că are o experienţă [
© 1 <— / ■,, I l~./ \mmJ \— I U J t ' ~ J 1— / l—J \
figurează în evidenţele secţiei mai mult oţel decît prevedea metodele avansate de lucru URMÎND ¡Ridicarea roiului femei în producţia
confirmă pe deplin această ho- planul aferent acestor zile. La Bîcov şi Kolesov. Aşa se explică in atentia oraanizatiei de bază
tărîre. această realizare o contribuţie faptul că piesele lucrate de el, îndemnul partidului
de seamă au adus-o echipele sînt executate cu precizie şi în- Aplicarea în viaţă a liniei partidu­ 1956, 63 muncitoare au fo st’ calificate
Atsfel, în primele 10 zile iale fr-un timp record, iar sarcinile ţăranii muncitori
noului an, echipele celor trei conduse de prim-topitorii Aurel de plan sînt depăşite cu regu­ contractează cu statul
schimburi au elaborat 23 şar­ laritate.
je rapide, în frunte situîndu-se Stanciu, Alexandru Petrovici,
echipele de oţelari conduse de Partenie Marişca, Traian Bîr- Angajamentul electricienilor ------ 4r * * --------- —3 ^ lui nostru, cere din partea fiecărui în şcoala de calificare, iar în număr
primtopitorii Alexandru Nojo- lea, Gheorghe Andruţ şi Şte­ In primele zile după apari­ membru de partid o muncă susţinută de peste 50 au fost calificate la locul
gan, Gheorghe Chihaia şi Ale­ fan Olah. în scopul mobilizării tuturor forţelor, de muncă. Pe lîngă acesile măsuri,
pentru traducerea în viaţă -a hotărîrilor organizaţia de bază a organizat o te­
Muncitorii electricieni de la ţia Rezoluţiei plenarei C.C. al partidului şi guvernului. meinică muncă de agitaţie pentru în-’
tărirea disciplinei muncii, îmbunătă­
întreprinderea de electricitate P.M.R. din 27—29 decembrie Femeile au un rol de seamă în lupta ţirea produselor etc. In colectivul de
pentru traducerea în viaţă a hotărîri­ agitatori au fost încadrate/2 0 femei ca-:
Laminate peste plan din Deva, pentru a cinsti cu 1956, numeroşi ţărani muncitori lor partidului şi guvernului. Ele s-au re fiind repertizate pe secţii şi schim­
dovedit a fi un factor activ şi mobili­ buri au du3 o interisă muncă de lămuri­
noi realizări în muncă alegerile din comuna Poiana, raionul Se­ zator în toate acţiunile politice .econo­ re în rîndul muncitoarelor. Agitatoarele
mice, gospodăreşti şi social-culturale. Elisabeta Opincairrişi Gizela Gaidoş de
In dorinţa de a da industriei laminorului au trecut în acest de deputaţi în Marea Adunare beş, s-au prezentat la cooperati­ la secţia apretură, .Virginia Draşovea-
constructoare de maşini ţagle timp cu 125 tone de oţel mai Anaiizînd felul cum, s-a desfăşurat nu din secţia lingelne şi Ana Drăghici
tot mai multe şi mai bune, mult decît prevedea planul. Naţională s-au angajat printre ' vă pentru a încheia contracte munca organizaţiei de bază de la fa­ de la secţia de depănat, au adus o
schimburile de laminatori din Graficul întrecerii între schim­ altele să depăşească planul de în vederea livrării unor însem­ brica „Teba" din Sebeş, în direcţia contribuţie însemnată la realizările ce
combinat, au păşit în noul an nate cantităţi de lină ţigaie. Ţă­ ridicării rolului femeilor în producţie, s-au obţinut privind educarea femeilor.
cu hotărîrea de a lamina tot buri, situează în frunte pe producţie pe luna ianuarie cu ranii muncitori Ilie Hîndărean a ne putem da seama că în cursul anu­
mai multe lingouri de oţel. Rea­ cel condus de maistrul Ioan Tri- 10%, să iermme lucrările de încheiat contract pentru a vinde lui 1956, activitatea organizaţiei de Organizaţia U.T.M., fiind antrenată
lizările din primele 9 zile, arată fu — cu 100 tone laminate pes­ electrificare a satelor Silvaşul bază s-a caracterizat printr-o orien­
că această hotărîre a început te plan, urmat de schimburile Inferior şi Silvaşul Superior din
să prindă viaţă. Prin cilindrii conduse de maiştrii' Gheorghe
Andrăşescu şi Petru Constantin.
raionul Haţeg. cooperativei 20 kg. lînă, iar Ioan
Mâniţ a contractat 40 kg.
Mezeluri peste plan Exemplul lor a fost urmat şi
de alţi ţărani muncitori.
Furnalele vechi Iucrează din plin La fabrica de mezeluri din Se­ MARIA DOBROTA
beş, munca pentru sporirea pro­ corespondentă
Remediind lipsurile din anul metal. Astfel, în prima decadă ducţiei. şi îpibunătâţirea calităţii •k tare mai hotărîtă înspre educarea fe­ şi ea în munca de sprijinire a acti­
trecut, colectivul secţiei furnale a lunii ianuarie, furnaliştii de se desfăşoară cu multă intensi­ meilor muncitoare. S-a "format uri co­ vităţii în producţie a femeilor, a creat
vechi din Combinatul siderurgic aici, au dat peste plan 336 tone tate. Muncitorul Gustav Haffner Numeroşi ţărani muncitori din lectiv din 6 tovarăşe care o ajută în în ultimul timp un număr de 18 bri­
Hunedoara, a obţinut un nou de fontă. se ocupă de afumatul şi fiertul comuna Cugir încheie contracte muncă pe tovarăşa Maria Postolache, găzi de producţie utemiste, conduse de
succes în sporirea producţiei de mezelurilor împreună cu ajuto­ cu organele economice de stiat membră în biroul organizaţiei de bază tinere muncitoare. Aceste brigăzi îşi
rul său Petre Borca. De măci­ pentru îngrăşarea de animale şi şi responsabilă cu munca de partid desfăşoară organizat munca, pe baza
Noi măsuri tehn ico-organizaforice natul cărnii ce intră în compozi­ livrarea de însemnate cantităţi în rîndul femeilor. A fost întărită ac­ unui plan concret. Periodic cu brigăzile
ţia mezelurilor şi crenvurştilor, de lînă. Ţăranii muncitori Ioan tivitatea cu femeile pe linie sindicală, de tineret se organizează consfătuiri
Lupuţ, Andrei Darab, Augustin atrăgîndu-se în această muncă tovară­ în care se analizează felul cum au
Conducerea secţiei şi comite­ colae Oprea, preşedintele comi­ se ocupă Nicolae Bena şi Tra­ Selejan, Ioan Romoşan, Ioan şe capabile care cunosc şi cărora le muncit iar brigăzilor celor mai bune
tului sindical de secţie al oţe- tetului de secţie, a definitivat în ian Lupu. Umplutul mezelurilor Ţîrlea şi alţii, au încheiat con­ place să activeze pe acest tărîm. De li se acordă drapelul de brigadă de
lăriei Siemens Martin din Com­ ziua de 4 ianuarie acest, plan este efectuat de Ioan Buzilă. tracte cu O.R.A.C.A. pentru a asemenea, membrii de partid au primit tineret fruntaşă pe fabrică.
binatul siderurgic Hunedoara de măsuri tehnico-organizato- Şeful brigăzii Ioan Haffner, con­ îngrăşa un însemnat număr de sarcina să ajute femeile în muncă, de
au trecut la formarea de colec­ rice, printre care: găsirea unui trolează calitatea şi dirijează animale. Mulţi ţărani muncitori a folosi toate mijloacele de agitaţie — Munca organizatorică şi politică des'-'
tive la locurile de muncă pentru munca brigăzii. crescători de oi printre care se gazeta de perete, convorbiri la locul făşurată pentru îmbunătăţirea activită­
elaborarea de noi măsuri tehni- sistem de uscare ia rinelor ; îm­ numără Nicolae Zabarie, Nico­ de muncă etc., pentru a le educa. ţii femeilor în producţie, a avut rezulr
co-organizatorice în vederea rea­ bunătăţirea injectoarelor cup­ Brigada condusă de el a reuşit lae Ardeleanu şi Ioan Bota au tate bune. In anul 1956, productivita­
lizării şi depăşirii planului de toarelor Martin ; automatizarea ca în prima decadă a lunii să încheiat contracte cu D.C.A. pen­ Unul din principalele obiective ale tea muncii a crescut cu 4,08 la sută,
producţie pe 1957. schimbării focului la toate cup­ dea peste sarcinile de plan 300 tru însemnate cantităţi de lînă. muncii de partid în rîndul femeilor a producţia globală a fost realizată pe
toarele ; mecanizarea operaţiei kg. mezeluri de bună calitate. fost ridicarea nivelului de calificare al întregul an în proporţie de 104,8 la
Comisia centrală formată din de întreţinere a stîlpilor la cup­
Printre sortimentele produse aici. Important este şi faptul că acestora, antrenarea lor în întrecerea sută, iar preţul de cost a scăzut lună
ing. Mircea Popescu, şeful sec­ toare ; întreţinerea şticurilor se numără: salam italian, ru­
ţiei, Constantin Seros, secreta­ pentru evitarea totală a scoar­ sesc, vînătoresc, popular şl cren- ţăranii muncitori din această socialistă, crearea unor condiţii cît mai de lună între 0.14 la sută şi 2,50 la
rul organizaţiei de bază şi Ni- ţelor şi altele. comună îşi predau-cotele de car­ bune pentru ridicarea rolului femeilor sută. Mai multe muncitoare care îna­
vuşti.
ne datorate statului încă din
primele zile ale anului. Tova­ în procesul de producţie. In acest scop, inte nu-şi realizau planul, ca Lucreţia
răşii Ioan Ţărău, Ioan Filimon, s-au luat mai multe măsuri. S-a or­ Rotaru, Ana Zaharia şi altele, se nu­
In folosul celor ce muncesc Ioan Micu şi alţii şi-au achitat ganizat o consfătuire cu muncitoarele mără în prezent printre cele cu care
din secţia strik, unde s-a prelucrat şi se mîndreşte fabrica.
în întregime cotele de carne da­ discutat iniţiativa grupei sindicale nr. De asemenea, ca o parte pozitivă în
.VNv.vXv: Tot mai multe mărfuri toare statului pe anul 1957. 19 din Bucureşti, care constă în aceea activitatea organizaţiei de bază şi a
alimentare şi industriale că fruntaşii din producţie ajută în mod conducerii fabricii este şi aceea că a
l i i»l l DUMITRU CRISTIAN organizat muncitorii cu o calificare mai promovat cu mult curaj în munci de
Cantităţile de mărfuri ali­ corespondent scăzută. După consfătuire, această ini­ răspundere un mare număr de femei,
-k
mentare şi industriale puse lai ţiativă. a fost aplicată de majoritatea printre care se află tovarăşele Albu
După publicarea hotărîrilor fruntaşilor în producţie.
dispoziţia oamenilor muncii din! Elisabeta. Elena Lascu, Virginia Dra-
» regiunea noastră prin comerţul [ partidului luate în plenara din Pentru stimularea interesului munci­ şoveanu, Angela Jiteanu şi altele, care
de stat, în cele 11 luni ale anu- < 27—29 decembrie 1956, nume­ toarelor în obţinerea unei productivi­ au dovedit cu prisosinţă că pot să dea
lui 1956, au fost mult mai mari! roşi ţărani muncitori din raio­ tăţi înalte şi ă unei calităţi cît mai rezultate dintre cele mai bune.
mm decît cele distribuite în aceeaşi [ nul Haţeg au început să contrac­ bune, s-a organizat în cadrul secţiei Organizaţia de bază a acordat aten­
perioadă a anului 1955 şi anu-1 teze vinderea diferitelor produse cotton întrecerea pe profesii, pentru ţie şi ridicării nivelului politic al fe­
mmm me : la pîine albă cu 467 tone ; cu statul. De curînd, ţăranul titlul de cea mai bună muncitoare în meilor. In cursurile şi cercurile învă-
pline integrală cu 832 tone ; ulei | muncitor Nistor Stânilâ din sa­ profesia respectivă, întrecere care ul­ ţămîntului de partid şi de U.T.M. au
mm » m 101 tone; sîănină-untură 178< tul Vaidei, comuna Rîul Alb. a terior a fost extinsă şi la secţiile strik fost cuprinse 112 femei. Intensificarea
tone; zahăr 213 tone; carne! contractat 60 kg. lînă şi 200 kg. şi lingerie. activităţii femeilor pe tărîm politic sa
brînzâ de oi, obligîndu-se să vădeşte şi prin aceea că din cei 9 can­
616 tone; orez 76 tone; paste! Este bine cunoscut rolul important
A mm m&mM-u făinoase S9 tone ; preparate d e' le predea într-un termen cît mai al consfătuirilor de producţie în organi­ didaţi de partid confirmaţi în anul
scurt. De asemenea, ţăranul zarea întrecerii socialiste. Pentru ca a- 1956 majoritatea sînt femei.
carne 115 tone.
mm i ', 3 Valoarea mărfurilor indus- \ muncitor Mihai Pogan (Mic) din ceste consfătuiri să fie cît mai birie or-: Trebuie spus însă că pe lîngă aspec­
triale puse la dispoziţia popii-! satul Băieşti s-a angajat să con­ ganizate, s-a repartizat cîte o membră tele pozitive ale acestei munci, orga­
Peste un miliard lei va fi alocat în acest an pentru construcţiile şi re- laţiei este după cum urmează: la' tracteze cu statul 300 litri lapte din colectivul de femei la una sau nizaţia de bază ă avut şi lipsuri. In
paraţiile de locuinţe din fondul cen trai şi local. ţesături de bumbac cu 1.771.000! de bivoliţă, ţăranul muncitor două grupe sindicale, pentru a le da ultimul timp a fo'st neglijată ridicarea
lei; ţesături de lînă cu 3.806.000! Şerica Fărcaş — din acelaşi sprijinul n ecesar; în felul acesta s-a nivelului cultural al femeilor. De unde
In anii puterii populare, în regiunea noastră s-au construit mii lei; confecţii cu 12.067.000 lei;! sat — să contracteze un reuşit să se cuprindă în întrecerea pînă acum cîteva luni majoritatea fe­
de locuinţe muncitoreşti. La Hunedoara s-a construit un oraş ncru, iar încălţăminte cu 3.604.000 le i ; porc de peste 200 kg., Carol Na- socialistă toate cele 268 femei, dintre meilor activau în formaţiile artistice,
la Vulcan oraşul a fost reconstruit din temelii. Pe harta regiunii noas­ mobilă cu 4.030.000 lei. gy din Nalaţi-Vad, va contracta care 65 tovarăşe sînt fruntaşe în pro­ această activitate a fost în mare mă­
tre a apărut un nou oraş — Uricani. Numeroase locuinţe muncitoreşti 500 litri lapte de vacă, iar ţă­ ducţie. sură neglijată. De asemenea, biblioteca
— cartiere întregi — s-au cornstruit la Cugir şi în toate localităţile Văii Reţeaua de desfacere a co-i ranii muncitori Gheorghe Clep, nu este frecventată decît de un număr
Jiului — Lonea, Petrila, Petroşani, Lupeni etc. merţului de stat s-a dezvoltat! Vasilé Sibişan şi loan Iscru din Organizaţia de bază a îndrumat pe restrîns de muncitoare.
în mod simţitor. Au fost deschi-j satul Reia, şi-au manifestat do­ tehnicieni, ca aceştia să extindă m e­
Clişeul de mai sus reprezintă un aspect din locuinţa, oţelarulul se 22 magazine alimentare, 23! rinţa să contracteze însemnate todele sovietice de muncă în rîndul Neavînd create condiţii corespun­
Traian Bîrlea din Oraşul Muncitoresc dl Hunedoarei. Astăzi, în ase­ magazine industriale de tot fe­ cantităţi de cereale. femeilor. In grupele sindicale, tehni­ zătoare pentru desfăşurarea unei in­
menea apartamente spaţioase şi confortabile locuiesc m ulte familii de cienii şi inginerul şef al fabricii a pre­ tense activităţi culturale, tineretul în
muncitori. In Valea Jiului creşte pe zi ce trece numărul celor care lul, 7 restaurante, 15 bufete şi! Noi purtători ai insignei lucrat importanţa aplicării metodelor special, îşi petrece timpui liber cu alte
părăsesc pentru totdeauna căsuţele mici, înnegrite de fum, moştenite 5 cofetării-patiserii. avansate în muncă. Ca rezultat al îndeletniciri, negiijînd munca de cul­
de la capitalişti şi se m ută în noile apartamente ce se construiesc. îndrumărilor date de aceştia, un nu­ turalizare. Direcţiunea fabricii şi co­
„Prieten al cărţii“ m ăr,de 151 femei aplică metodele so­ mitetul sindical trebuie să ia măsuri
vietice Cotlear, Ciutkin, Jandarova şi şi să înlăture acest neajuns.
Corabeinicova. In perioada anului V. PIŢAN
Dumbrăviţa este un sat de Un nou sal radioficai Mai inimoşi în realizarea a- De curînd, la căminul cultu­
¡munte din raionul Ilia. Pentru cestui lucru s-au dovedit tova­ ral „Avram Iancu“ din Cib-Chei, Camine culturale înzestrate cu aparate de radio
îa ajunge la Dumbrăviţa trebuie terea unui mare număr de oi. răşii : luliu Moraru, Constantin raionul Alba, a avut loc într-un
?să străbaţi cale destul de Iun- De curînd, în viaţa acestor Florea,Traian Feneş şi Ionel cadru festiv, înmînaraa de insig­ De curînd, secţia culturală ra­ satele Ocolişu Mare, Strei-Plopi.
1(gayj. Buştea. Alături de ei au mun­ ne, „Prieten al cărţii“ unui nu­ ională Haţeg a primit încă 20 Negoi, Meria, Seriei, Ostrov şi
oameni s-a petrecut încă ceva cit cu aceeaşi dragoste pentru măr de 5 cititori (din cei 11 în­ de aparate de radio noi, altora.
Realizările regimului nostru nou : satul lor a fost radioficat- înfăptuirea radioîicării toţi lo­ scrişi) . Printre aceştia se numă­ pentru a fi distribuite căminelor
jdemocrat-popular se resimt din Acum, aproape în fiecare casă cuitorii satului. ră tovarăşii Victor Popovici, culturale. Dintre acestea, 8 apa­ Cu acestea, numărul aparate­
(plin şi în acest sat. Ţăranii există un difuzor, la care cetă- Romulus Cristea, Stela Olea şi rate de radio au şi fost repar­ lor de radio existente la cămi­
alţii, tizate căminelor, culturale din nele culturale din raionul Ha­
ţeg se ridică la 60,
(muncitori au înfiinţat o înto- ţenii ascultă ştirile, muzică, sfa- ION ZAHAKÎE
corespondent