Page 14 - 1957-01

J-17—:T.)-TT-T*-
Ferma de porci şî culturile de legume şi zarzavaturi
asigură venituri importante
Ara citit In ziarul „Drumul socia­
lismului" articolul, semnat de tov. Ion
Popa, preşedintele gospodăriei agri­
cole colective din Pricaz, în care se
vorbea şi despre gospodăria noastră,
arătînd că are mşrl posibilităţi pen­
tru a-şl - dezvolta sectoarele legumi­
col şî pomicol, precum şl ferma de
oi.
In articolul de faţă voi căuta să
arăt posibilităţile pe care le are gos­
podăria noastră de a se dezvolta şl
întări din punct de vedere economic,
precum şl măsurile ce trebuie luate
pentru a se ajunge la acest lucru.
Pentru orientare, trebuie să arăt că
în momentul de faţă gospodăria po­
sedă o suprafaţă totală de 134 ha.,
din care 20 ha. fineţe naturale şi 5
ha. livezi. Avem 8 cabaline, 18 bo­
vine şl 540 oî. Pentru adăpostlrea
acestor animale, gospodăria are un
grajd pentru 30 capete bovine, un
saivan cu o capaci­
tate de peste 700
oi şi o maternitate
pentru 15 scroafe.
In articolul tov.
Ion Popa se arată
că noi avem mari posibilităţi pen­
tru mărirea suprafeţei cultivate cu
legume şi zarzavaturi şl în special
cu cartofi, din vînzarea cărora se
pot realiza sume Importante de bani.
Acest lucru este adevărat. De aceas­
ta ne-am- convins şi noi în anii tre­
cuţi, cînd am cultivat cîte 12 ha.
cu legume şl zarzavaturi. Este cazul
să arăt că în acest an am cultivat
8 ha. cu cartofi şî 2 ha. cu diferite
legume şl zarzavaturi. Se poate spu­
ne că este o suprafaţă destul de
ătiare, raportată la numărul familiilor
care lucrează In gospodărie. Rău
este că de pe cele 8 ha. cultivate
cu cartofi, nu s-a scos decît o can­
titate de 11.500 kg. cartofi, deşi au
fost însămînţaţî la timp şi într-un
teren bine pregătit Producţia sla­
bă se datoreşte — am putea spune,
în mare parte — neglijenţei noastre
precum şi faptului că sfatul popular In ceea ce priveşte ferma de ol, pentru Marea Adunare Naţio­ £ visat-o pe timpul cînd erau nă departe. Vîrstnicii şi tinerii mai însemnate. Obţinerea aces­
comunal nu ne-a ajutat să ferim cul­ ţinînd cont de suprafaţa de păşune nală, cu o susţinută campanie $ slugi la boieri. Iosif Bartok, de participă cu drag la vizionări. tora este determinată şl de a-
turile de inundaţie. Perimetrul gospo­ pe care o avem, precum şt de posi­ artistică. O echipă a colectivului
dăriei este străbătut în parte de riul bilităţile de hrănire în timpul iernii, întreprinde un turneu în 50 de
Beriului, care ar« un canal de scur­ consider că se poate mări pînă la 700 localităţi a regiunii, cu piesa
gere destul de mic. Din această capete ovine.
cauză, atunci cînd plouă mal mult,
apa se revarsă asupra culturilor din
jur şl le distruge, aşa cum s-a în-
tîmplat în vara anului 1956. Astfel
se explică obţinerea unei producţii
atît de slabă la cartofi.
Deşi acest lucru s-a petrecut şî în
anii trecuţi, nici colectiviştii şi nici
sfatul popular comunal nu s-a în­
grijit pentru lărgirea albiei rîulul
şi îndiguirea porţiunii pe unde se că gospodăria colectivă din Pricaz
revarsă apa. Să sperăm că încă în are posibilităţi să cultive legume şi
această Iarnă se va realiza acest
lucru, deoarece s-au şl luat unele mă­
suri de către consiliul de conducere
al gospodăriei şl sfatul popular co­
munal pentru executarea lucrării. So­
licităm pe această cale sfatului popu­
lar raional să ne sprijine în acţiu­
nea noastră.
Dacă vom înlătura pericolul inun­
daţiei, atunci putem cultiva în fle­
care a n . — fără riscul de a ni se
compromite, recolta — peste 10 ha.
cu cartofi şi cîte 4—5 ha. cu diferite
legume şi zarzavaturi. Socotind că
de pe un ha. de cartofi se pot ob­
ţine în medie 15.000 kg., de pe su­
prafaţa de 10 ha., am putea realiza
'Al
Una dintre sltuaţlle grele pe care
.sta tu l nostru democrat-popular le-a
v moştenii de la regimul burghezo-
Îv moşleresp o constituie şi suprafeţele
imense rămase dezpădurite în urma
exploatării iraţionale şi complect an­
ticulturale din punct de vedere silvic.
| Ia care au fost supuse pădurile de
Y către capitaliştii străini şl autohtoni,
f Intr-adevăr, pădurile — aurul verde
v al patriei noastre — nu au scăpat. Buru-Mare), pe valea Jiului (Oco­ muncă, rod al spiritului creator al bordeielor şi colibelor au apărut ba­ — posibilitatea împăduririi prin se­
▼nici ele caracatiţei capitaliste străine lul Silvic Lupenî) etc.
fca r e-şi înfipsese tentaculele în toate
V bogăţiile noastre şi împreună sau cu
I concursul politicienilor timpului, a
v devorat o parte însemnată din codrii
V care formau bogăţiile luncilor, ale şi guvernul nostru şi-au îndreptat a- cru întrebuinţate am intim : semănă­ ţat şi sînt în curs de înfiinţare ma- muncii şi împedică efectuarea lucră-
| dealurilor şl ale munţilor noştri.
Guvernele care „gospodăreau" pe
♦ atunci în ţară nu au acordat nici o
importanţă refacerii pădurilor pe su­
prafeţele de pe care fuseseră exploa­
tate. In felul acesta, solul nu numai
că nu ă fost redat producţiei, dar,
lipsit de haina lui protectoare — pă­
durea — a fost supus Influenţei dt-
A-ecte a agenţilor naturali şî acolo
a unde nu a fost Invadat de Ierburi
Î sau specii lemnoase necorespunză-
a toare din punct de vedere economic
^ ş i neproductive, a fost spălat de
ape devenind astfel parţial sau total
^neproductiv. Datorită .dezechilibrului
 survenit în urma dezpăduririlor, în
A terenurile cu pante pronunţate şî al
A căror sol s-a format pe roci friabile
A (care se sfarmă uşor) a luat naş-
A iei e aşa-numita stare de torenţiali-
A fale care conduce la degradarea tere-
^ nurilot. Aici, în timpul ploilor to­ restante.
r e n ţia le . apele antrenează cantităţi în-
^ semnate de materiale — pămînt, pie-
 tre — şi le poartă la vale punînd în
A primejdie aşezările omeneşti, distru-
Agind ogoarele, căile de comunicaţii s-au făcut lucrări de cleionaje şi găr- realizări ne garantează că fondurile parcurgerea cu lucrările de îngrijire vice au crescut, sub raportul cunoş- |
$ etc. ^
Mărturii ale acestui jaf s» întîlnesc
^ în regiunea noastră la tot p asu l;
^fără a urca cărările munţilor îţi poţi
^ face o idee despre trecutul aşa de
^ mult regretat de anumite „voci,“ nu-
Ămas mergînd pe valea Ampoiului
Iii
1 ' 4,
HM Cl
cantitatea totală de 150.000 kg. oar-
toft. Din această cantitate am putea
vinde cca. 70.000 kg., Iar restul să
repartizăm la membri şi pentru ne­
cesarul gospodăriei. Adăugind la
suma de 70.000 lei, cît s-ar putea
obţine din vînzarea cartofilor (şi
suma de 50.000—60.000 lei, cît s-ar
realiza din valorificarea zarzavaturi­
lor de pe 4—5 ha., am avea posibili­
tate 6ă repartizăm colecltllviştilor
avansuri în bani (numai de la aceste
culturi) de cel puţin 10 lei la zl-
muncă.
Pe lîngă aceasta, gospodăria noas­
tră poate să realizeze venituri mari
prin reînfiinţarea fermei' de porci,
care a fost desfiinţată (fără nici o
justificare) de către vechea condu­
cere. Am arătat la început că avem
o maternitate pentru 15 scroafe care,
în momentul de faţă, stă neîntrebuln-
ţată. Consider că odată cu mărirea
suprafeţei cultivate
cu cartofi, reîn-
finţarea acestei fer­
me devine o ne­
cesitate. Devine 6
necesitate cu atît
mal mult cu cit gospodăria are un
mare număr de ol, de la care se
obţine o mare cantitate de zer, care
se poate da ca hrană pordlor. Va
trebui să prevedem în planul de pro­
ducţie pe anul în curs, reînfiinţarea
fermei de porci, pentru care avem
toate condiţiile de întreţinere.
Este un lucru dovedit că fără
participarea activă a colectiviştilor
la muncă, nu se poate realiza planul
de producţie, Păşind în noul an de
muncă, consiliul de conducere ajutat
de organizaţia de bază va trebui să
ia toate măsurile menite să ducă la
întărirea disciplinei în muncă, la
păstrarea avutului obştesc precum
şl la retribuirea muncii membrilor
conform H.C.M. nr. 141.
înainte de a încheia aş vrea să de Victor Eftimiu. O altă echipă
spun ceva şi despre gospodăria co­
lectivă din Pricaz. După cîte am
aflat, această gospodărie are o su­
prafaţă totală de peste 250 ha., din
care majoritatea este pe marginea
Mureşului. Faţă de suprafaţa .pe
care o deţine şi avînd în vedere •Şî
numărul destul de mare al familiilor
care lucrează în gospodărie, socot
zarzavaturi pe o suprafaţă de două
ori mal mare decît cea din anul
trecut. Nu ar fi rău dacă ar încerca
să amenajeze o parte din teren pen­
tru cultivarea de porumb Irigat. A-
cest lucru le-ar da posibilitatea să
înlăture obţinerea unor producţii sla­
be ca urmare a secetei din timpul
verii şî să sporească totodată pro­
ducţia la ha. Colectiviştii din Pri­
caz, realizează în fiecare an canti­
tăţi mari de nutreţuri fibroase cît şi
suculente. Ca atare ei pot să mă­
rească ferma de vaci care le-ar
aduce Importante venituri băneşti.
ION MANOLESCU
socotitor G. A. C. BerTu
Refacerea pădurilor —sarcina
de mare însemnata!■O economică
(Ocolul silvic Alba-Iulia), pe valea perienţa silvicultorilor sovietici şi pu- dicale care s-au adus condiţiilor de
Rîulul Mare (Ocolui silvic Retezat), nîndu-se în practică nenumărate ino­ viaţă şi de lucru ale muncitorilor,
pe valea Streiului (Ocolul silvic vaţii, raţionalizări şî metode noi de Astfel, pe toate şantierele, în locul
Credincios politicii sale de dezvol­
tare armonioasă a tuturor sectoarelor
economice în vederea înfloririi patriei
şi' a construirii socialismului, partidul
tenţia şi asupra sectorului silvic, pu­ turile pe rigole late cu fundul tasat, . gazii de alimente bine aprovizionate,
nînd un accent deosebit pe refacerea semănăturile în rîndurî grupate, apli­ uneltele sînt în bună stare, au luat
patrimoniului forestier.
Răspunzînd chemării partidului,
muncitorii, inginerii şi tehnicienii ca­
re lucrează în sectorul culturii şî re­
facerii pădurilor din regiunea Hune­
doara, îşi aduc contribuţia la înfăp­
tuirea politicii partidului.
Astfel, în cadrul planurilor de stat,
numai în perioada 1951-1956, a fost
redată producţiei prin împădurire o
suprafaţă de peste 29.000 ha. Acea­
stă cifră reprezintă o realizare uria­
şă faţă de toi ceea ce a făcut sil­
vicultura burgheză în regiunea Hu­
nedoara în aproape şase decenii.
Fruntaş în această acţiune se situ­
ează Ocolul silvic Cugir în cadrul că­
ruia muncitorii, în frunte cu comu­
nistul Dumitru Bara, tehnician sil­
vic, au împădurit toate suprafeţele
Pentru stingerea stării de torenţia-
litate s-au executat în perioada 1944-
1956 lucrări de zidărie uscată şi cu
mortar în volum de cca. 17.000 m.c.,
duleţe în lungime totală de 78.800
m.l. şl s-a împădurit cu specii fores­
tiere proprii terenurilor degradate, o
suprafaţă de peste 2.000 ha.
Bucurîndu-se de sprijinul larg al
maselor de muncitori şi ţărani munci­
tori, inspirîndu-se din ştiinţa şi ex-
» ' l i î /. , I i (;
Dorinţă împlinită
In comuna Secăşel raionul
Sebeş, tinerii au luat iniţiativa
de a înjgheba o echipă artistică.
Tinerii membri ai echipei artis­
tice care a şi luat fiinţă au în­
ceput repetiţiile.
Echipa artistică de teatru a
căminului cultural din Secăşel
s-a prezentat la concursul că­
minelor culturale, faza pe co­
mună, şi a ocupat un loc frun­
taş. In prezent echipa artistică
de teatru se pregăteşte cu per­
severenţă pentru ca în turneul
ce-1 va întreprinde în toate sa­
tele de pe Valea Secaşulul să se
prezinte cît mai bine.
IONAŞ IULIAN
Noua comisie
regională de fotbal
In una din zilele trecute a
avut loc alegerea noii comisii
regionale de fotbal. Din comisia
regională de fotbal fac parte,
printre alţii, tov. Aurel Crîsnic,
Paul Popescu, Emil Pop şi Sa­
bin Clej. Biroul comisiei este
constituit din tov. Ioan Albu,
preşedinte, Ioan Petrinca, vice­
preşedinte şi Jean Farcaş, se­
cretar.
Cu acest prilej a fost pre­
miată echipa de fotbal Progre-
sul-Brad, care s-a situat pe pri­
mul Ioc al clasamentului cam­
pionatului regional de fotbal,
promovînd astfel în categoria
C.
Au fost înmînate celor mal
buni activişti sportivi pe linia
fotbalului, numeroase insigne şi
plachete.
J, FARCAŞ
Teatrul de stat Petroşani
în sprijinul
campaniei electorale
Colectivul Teatrului de stat
Valea Jiului din Petroşani în-
tîmpină alegerile de deputaţi
„Omul care a văzut moartea“ 4.195 kg. porumb, 3.566 kg. zentaţie, conferinţă sau pro­ ja pe care o poartă partidul
pregăteşte comedia într-un act
„Sus Tudorache... jos Tudora-
che“ de Mircea Ştefănescu. De
asemenea artiştii Teatrului de
stat Petroşani, pregătesc 4 pro­
grame artistice ce vor fi pre­
zentate la „Casele alegătorului“
din localitatea şi raionul Pe­
troşani.
D. CAPITANU
Noul comitet sindical
şi-a început activitatea
Comitetul sindical nou ales,
de la atelierele C.F.R. Simeria,
şi-a început zilele acestea acti­
vitatea. îndrumat de către or­
ganizaţia de bază de partid co­
mitetul sindical şi-a constituit
comisiile pe probleme şi a tre­
cut la rezolvarea altor ches­
tiuni. A fost de asemenea con­
fecţionat un panou de oanoare,
unde vor fi expuse fotografiile
fruntaşilor întrecerii socialiste.
C. IONESCU
poporului nostru, lucrările de refa­ răci spaţioase, igienice, călduroase, mănături directe din avion a supra-
cerea pădurilor din regiunea noastră,
ca de altfel din întreaga ţară, au
fost realizate în proporţie de 80-95
la sută. Dintre metodele noi de lu­
carea stratului protector în culturile fiinţă biblioteci volante şi au fost pu-
de pepiniere, împăduriri prin semă­
nături directe pe tăblii cu introduce­
rea simultană a speciilor forestiere
care formează biogrupele cele mai in­
dicate să ducă în timp scurt la for­
marea stării de masiv etc., iar din­
tre inovaţii cită m : maşina de semă­
nat seminţe mici a tovarăşului As-
lău Victor, şef de ocol, care a mă­
rit productivitatea muncii la lucră­
rile de semănături în pepinieră de
10 ori.
In raza Ocoalelor silvice Cugir,
Petroşani, Sebeş şl altele, o bună
parte din arboretele create artificial,
prin plantaţii şi semănături directe,
au ajuns la încheierea stării de ma­
siv, au devenit cu alte cuvinte pă­
duri, iar pe valea Ampoiului (Ocolul
silvic Alba-Iulia), datorită lucrărilor lor v?hi cu specii de amestec, împin-
de corecţie a torenţilor (baraje din gerea şi protecţia solului, lipsa .ori- - culturalizarea muncitorilor şî
zidărie uscată şi cu mortar, cleionaje, cărui început în materie de subslitu-
gărduleţe, plantaţii) starea de toren-
ţialitate a fost stinsă pe sute de ha., lor necorespunzătoare din puncl de
solul fiind redai producţiei. Aceste
băneşti acordate de stalul nostru şi
investite în aceste lucrări n-au fost
irosite zadarnic.
Nu se poate încheia tabloul reali­
zărilor sectorului silvic din regiunea
Hunedoara în anii puterii populare,
fără a aminti şi de îmbunătăţirile ra-
./*<•' < •J-
DRUMUL SOCIALISMULUIx ana ot Wr. 656
coooocooooooooooocoo VEŞTI
0<XXX>0<><>0<X><><X><><><>00<>
ORAŞTIE un raion In plină dezvoltare DIN HUNEDOARA
1 Staţia de radioficare
jp ilele cărţilor In care să se fi cîte alte fapte, tot atît de îmbu­ Alte mărturii a Combinatului
* scris despre Orăştie şi sate­ curătoare, le găseşti în satele ale vremurilor noi Staţia de radioficare a Com­
le din jur de pe timpul capitaliş­ raionului Orăştie! In gospodă­ binatului siderurgic „Gh. Gheor-
ghiu-'Dej“ din Hunedoara des­
tilor sînt puţine. Puţine şi goale. ria agricolă colectivă din Pri­ Idealizările înfăptuite în anii făşoară o intensă activitate de
susţinere a campaniei electorale.
Puţine de altfel, erau şi lucru­ caz, valoarea zilei-muncă a fost *X regimului de democraţie
In perioada 1— 12 ianuarie
rile bune despre care s-ar fi pu­ în anul 1956 de 70 lei; gospo­ populară în satele raionului O- a. c. au fost organizate şi e-
misiuni speciale în cadrul cărora
tut scrie pe atunci. Despre O- dăria colectivă din Beriu a ter­ răştie, nu sînt puţine. Ca să te s-a vorbit despre felul cum mun­
cesc agitatorii, cum este organi­
răştie şi împrejurimile sale se minat prima însămînţările de convingi de tot ce s-a construit zată agitaţia vizuală, despre ac­
tivitatea „Casei alegătorului“
găseau doar cîteva scrieri cu toamnă. Cele 10 gospodării a- şi se construieşte trebuie să etc. De asemenea, au fost ci­
tite diferite capitole din legea
caracter arheologic in cîte un gricole colective din raion nu­ umbli din sat în sat. Şi în fie­ electorală, momente şi schiţe de
I. L. Caragiale, şi alte materiala
ghid; apoi tntr-o carte se vor­ mără 901 membri, iar în cele care sat găseşti ceva: cămin cu privire la alegerile din trecut
şi de azi.
bea despre o tipăritură „Palia 21 de întovărăşiri agricole şi-au cultural, şcoală, dispensar, ele.
In emisiunile ce urmează, co­
de la Orăştie", iar în alta des­ unit pâmînturile 630 familii. In La Acmar s-a construit un lo­ lectivul Teatrului muncitoresc va
prezenta în faţa microfonului
pre o „Asociaţiune a femeilor raion există 20 întovărăşiri cal pentru şcoală; la Bâcăinţi piesa „Sus Tudorache, jos Tu­
dorache“ de Mircea Ştefănescu şi
Transilvane". Dar în nici o car­ zootehnice cu 4.279 oi. s-a terminat un dispensar de un fragment din piesa „O noap­
te furtunoasă“ de I. L. Gara*
te nu se scria că în multe sate Rîndurile colectiviştilor se toată frumuseţea, dotat cu a- gi'ale.
lipseau şcolile, că nu exista nici îngroaşă pe zi ce trece. De su­ parataj din cel mai modern.
un fel de îngrijire medicală. Se perioritatea muncii în colectiv La Balşa şi Costeşti-Deal locui­
scria însă că la băile Geoagiu, se conving pe zi ce trece tot torii satelor se străduiesc să
in fiecare vară se desfătau îm­ mai mulţi ţărani muncitori. termine cît mai curînd localuri­
buibaţii. Că într-un singur an, le pentru şcoli. Din cei 2.000
la Mada sau la Valea Iepil au Lucru obişnuit de analfabeţi, cîţi erau pînă nu
murit peste 120 de copil fără demult în raion, astăzi au mal
să fi văzut apa tămăduitoare 1 7 asile Rusu, fost învăţător ta rămas puţini neştiutori de car­
a băilor de la Geoagiu, asta, » Balşa, acum ta cartierul te. La aceasta au contribuit
fireşte, nu interesa pe nimeni. I.F.E.T. Orăştie, a aşezat apa­ învăţătorii Ion Ursu, . Dumitru
Oricît ar răsfoi cineva filele ratul de proiecţie într-un car Agîsculesei, Liviu Bonţa, To-
cărţilor scrise şi apărute pe apoi l-a învelit frumuşel să nu ma Ilinca şi alţii.
se strice şi apoi a plecat spre
timpul capitaliştilor nu va afla Mada, Galblna, Homorod. Aici, Cei aproape 5.000 de elevi Două gazete de perete
altceva decît că viaţa ţăranilor pentru prima dată s-a rulat un cuprinşi în şcolile de diferite rămase în urma vieţii
din Beriu, Vinerea, Pricaz, Şi- film. Oamenii auziseră unii de grade sînt mărturii ale vremu­
bot, Trudaş şi de peste tot, era îa alţii, că odată la un film în rilor noi pe care le trăim. Lu­ Pînă nu de mult, între colec­
plină de amărăciune. care se prezenta o luptă cu tau­ mina cărţii pătrunde în toate tivul gazetei de perete „Să cons­
rii, un spectator ce nu mal vă­ casele, în topte satele. truim Hunedoara 1“, de la
Acele timpuri au apus însă zuse film în viaţa lui, atunci I.C.S.H. şi coleotivul gazetei de
pentru totdeauna. In Orăştie, cînd taurul s-a repezit înfuriat Cine nu-şi aminteşte despre perete „Siderurgistul“ din cadrul
ca şi în alte sate din împreju­ spre toreador, a ridicat cioma­ alegerile de altădată I In combinatului se desfăşuna o su s­
rime, altădată bîntuite de boli gul strigînd; preajma alegerilor, în satele ţinută întrecere. Ambele gazete
şi sărăcie, astăzi cresc şi se Orăştiei veneau oamenii libe­ desfăşurînd o activitate rodnică
dezvoltă mugurii unei vieţi noi. — Ho boală! ralilor ori ai ţărăniştilor, promi­ nu era de loc uşor a se stabili
teau de toate, erau „fraţi", cu care dintre ele este mai bună. In
Belşug în casele Povestea a început să circu­ toţi dar pînă la urmă... Oamenii prezent situaţia e cu totul alta.
oamenilor le. Ea era folosită ca glumă râmîneau cu promisiunile. Cele două gazete desfăşoară o
răutăcioasă la adresa tuturor In aceste zile, raionul Orăştie activitate slabă, nu se ocupă de
'n satul Turdaş a luat fiin­ .celor care încă nu văzuseră un se pregăteşte pentru alegerile cele mai importante probleme.
ţă o gospodărie agricolă spectacol cinematografic. Acum de deputaţi în Marea Adunare
însă şi-a pierdut valabilitatea. Naţională, care vor avea loc la La data de 10 ianuarie a. c.,
colectivă. Iosif Bartok şi mulţi A viziona un film la Valea Ie-
alţi ţărani muncitori din sat au pii, la Dineul Mare ori la Sibi- data de 3 februarie 1957. In nici una dintre cele două gazete
de perete, nu avea vreun articol
S intrat în colectivă şi duc o via- şel, este ceva obişnuit: carava­ întîmpinarea acestui eveniment cu privire la campania electo­
ţâ fericită aşa cum nici n-au nele cinematografice ajung pî­ se obţin realizări din ce în ce
rală.
pildă, a primit pentru cele 419 Sălile celor 70 de unităţi cul­ pariţia documentelor plenarei Articolele vechi, şterse, ce da­
tează din luna octombrie a anu­
zile-muncă lucrate în colectivă: turale, sînt înţesate de lume C.C. al P.M.R. din 27—29 de­
lui trecut (cazul gazetei de pe­
1.049 kg. grîu, 1.049 kg. ovăz, ori de cîte ori este vre-o repre­ cembrie 1956, care reflectă gri­
rete de la I.C.S.H.) nu trezesc
interesul cititorului şi nu-1 mo­
cartofi, brînză, lînă, varză, ţui­ gram artistic. Despre film se creşterii nivelidui de trai al
bilizează pentru înfăptuirea ce­
că, precum şi suma de 3.356 lei. vorbeşte acum ca despre un lu­ poporului muncitor. lor mai importante probleme ce
sînt la ordinea zilei.
Acesta e un singur fapt. Dar cru obişnuit. N. CAZAN
iO<x >o <x >o o o c ><x >ock>o o <x>o <x >o <>o o o o o o o <><>cx><>o <><><>o <><><>o o o <>o o <><>o <><>,oo<>o <><><>o<><>o <><x ><><><x x ><><>
Cuvtntui cititorilor întrebare care aşteaptă răspuns Bucuria celor 18 ani
Partidul şl guvernul nostru acordă o grijă deosebită nevoilor oamenilor Povestea începe să-şî depene firul sfîrşîtul lunii, şl de încheierea anului,
muncii. Hotărîrile recentei plenare a C.C. al P.M.R. sînt o expresie puter­
nică a acestei mari griji. Măsurile m enite să ne facă viaţa mai. frumoasă, prin februarie anul trecut. Apăruse (prilej pentru contabili de a fi îngri­
mal uşoară, ne bucură pe toţi, dar ele nu mai surprind pe nim eni: ne-am Decretul cu privire, la alegerea depu­ joraţi). Şl totuşi pe faţa contabilei
obişnuit ca partidul şi guvernul nostru să ia asemenea măsuri. Şi pentru toa­ taţilor în sfaturile populare. Hedy Lazarovlcf, nu este nici o urmă
te acestea mulţumim partidului şl guvernului. In biroul serviciului de contabili­ de îngrijorare. Dimpotrivă, faţa-i
zîmbitoare trădează bucuria faptului
Ne surprinde totuşi un lucru, şi anum e: dezinteresul unor organe faţă
tate al cooperativei „Ţara Haţegului"
de unele cerinţe ale noastre. Eu, de pildă, nu pot să înţeleg cum de în­ din Haţeg, atmosfera fusese tulburată împlinit.
drăznesc unele organe să încalce indi caţiile partidului nostru în ceea ce pri­ de un mic Incident: tînăra contabilă Uşa se deschide (ca şl în urmă cu
veşte rezolvarea cererilor juste ale ce lor ce muncesc ? Emilia Popa, venind ca deobîceî mal
devreme la birou, îşi găsise prietena aproape un an) şî-n birou apare o
Iată despre ce este vorba: — tot contabilă şî ea — cu coaiele fată ceva mal înaltă.
încă pe la începutul lunii decembrie 1956 am adresat Sfatului popular pe masă, gînditoare şî puţin cam
orăşenesc Brad, oficiul stării civile, o cerere prin care am solicitat să-mi eli­ tristă : —’ Val, dragă, lucrările... începe să
bereze un extras de naştere. Deşi de atunci a trecut mai mult de o lună de se văicărească fata ce Intrase.
zile, n-am primit nimic — nici extras, nici răspuns. — Ce-Î cu tine, Hedy ? a întrebat-o
Am solicitat extrasul fiindcă îmi este necesar.1 Altfel nu-I solicitam. Emilia. —■ Lasă, Emilia, n-avea grijă c-o
Atunci de ce tovarăşii de la Brad nuvor să-mi rezolve cererea? De ce? scoatem noi la capăt, nu fii îngrijo­
Fireşte, eu nu pot da răspuns la această întrebare. Vor putea, eventual, — Nimic 1 Lasă-mă în pace 1 rată. Azi trebuie să te bucuri de bu­
să facă acest lucru cei în cauză, sau, poate, vor face acest lucru tovarăşii curia prietenei tale, de bucuria mea.
—■ Şi care-î, mă rog, bucuria ta ?
de ia sfatul popular raional. Aştept. VICTOR ASLAU Sebeş — Bine, dar de ce eşti tristă, de Buletinul de indentltate, pregătit
>© ce nu eşti veselă ? dinainte, a fost deschis şî înmînat
facerea pădurilor, conducerea Direc- I — Veselă eşti tu. Şi aî de o e : de Emiliei.
ţei silvice regionale va trebui să ur- ş acum eşti mare, ai drept de vot. — V ezi? a întrebat Hedy.
mărească în viitor realizarea urmă- ^ — Ce să văd ? Că te-ai născut în
— Va să zică ăsta-i necazul 1 Bine,
Hedy, dar...
toarelor sarcini im ediate: în vederea ^ Nu ştiu cum s-ar ff terminat pînă noembrie 1938.
— Da 1
măririi productivităţii munci şi a re- ^ la urmă discuţia lor, dacă Emilia, — Şî, c-aî împlinit 18 ani şi cî­
dintr-o pornire prietenească, nu şi-ar
ducerii preţului de cost să se stu- fi îmbrăţişat prietena, consolînd-o că teva luni?
la alegerile viitoare, cînd împlinind — Dar şi că la 3 februarie voi
dieze: 'a
merge şi eu să votez şi încă pentru
— Introducerea mecanizării pe sca- I
ră mal largăa lucrărilor din pepi- A
niere; ^
vîrsta, printre cei care-şî vor da vo­ prima oară.
tul candidaţilor vieţii noi, va fi şî ...A urmat exact ce avusese loc în
amenajate cu paturi şi dotate cu tru- feţelor mari din raza Ocolului silvic ea, Hedy, prietena el. urmă cu aproape un an — o îmbră­
se sanitare; locul cetinii aşternută pe Retezat care, datorită aşezării lor în- ţişare. Acum însă îmbrăţişarea era
pămînt l-au luat paturile, saltelele, fundate şi la altitudini mari, ridică -k mai caldă, mai prietenească. Ea îm­
cearceafurile şi păturile i s-au înfiin- probleme serioase în organizarea
...A trecut de atunci aproape un an
de zile. Biroul unde-şi desfăşoară pletea fericirea a două tinere, dintre
rilor în perioadele optime de lucru munca personalul serviciului de con­ care una pentru prima dată în viaţa
tabilitate e acelaşi. ei va păşi la 3 februarie în faţa urnei,
ale an ulu i; * bucuria celor 18 ani împliniţi...
La un birou, aplecată peste un
— programarea pentru împădurire | vraf de hîrtli şi registre stă o fată Ca Hedy Lazarovici, pe întinsul
cu părul de culoarea spicului de patriei noastre sînt mii de tineri, că­
se la dispoziţia muncitorilor materiale fu ultimii ani ai celui de-al doilea a grîu, împletit în două coade groase rora alegerea deputaţilor în Marea
culturale ca : aparate de radio, pate- cincinal a acelor suprafeţe care în mo- ^ şi lungi de-i atîrnă pe spate. In faţa Adunare Naţională le oferă bucuria
ioane, instrumente muzicale etc. Toa- privirilor ei, sub creionul care alear­ împlinirii celor 18 primăveri.
te acestea, la care se adaugă o mai mentul de faţă nu reclamă o inter- gă pe coloane, nesfîrşitele cifre prind
bună organizare a muncii, au dus viaţă. Sînt lucrările contabile de PETRE FARCAŞ1U
venţie urgentă şi care sînt solicitate ^
Ia creşterea necontenită a salariului
mediu al muncitorilor din lucrările de la păşunat; a
refacerea pădurilor, salariu care a a-
tins în 1956 suma de 500 lei lunar, — trecerea în cursul anului 1957 I
]a lucrări de substituirea arboretelor ^
provizorii şi necorespunzătoare sub ^
raportul economic şi silvobiologic - £
In munca de refacere a pădurilor cărpinişuri, plopişiuri, mestecănişuri $ Gestionar necinstit
din regiunea noastră mal sînt etc. — în toate ocolurile silvice care ^
însă şi unele lipsuri, cum ar fi vo- au astfel de arborete, ţinînd cont de a La Magazinul Alimentara nr. menea, gestionarul, necinstit
lumul redus al lucrărilor mecanizate fap4ul că aceste arborete ocupă as- |
în pepinierele mari ale Ocoalelor sil- fazj suprafaţa apreciabilă de peste a
vice Geoagiu, Haţeg, Retezat, Orăş- 13.500 h a .;
fiind, vinde mărfurile la supra
preţ. Oţetul, de pildă, care are
fie, Simeria, Dobra; introducerea pe _ intensificarea, lucrărilor de î n g r i- f 3 din Hunedoara se săvîrşesc o preţul de 4,10 lei kg., îl vinde
scară mică a amestecului simultan serie de nereguli privind buna cu 4,50 le i; bomboanele
de specii în arboretele nou create, jîre a arboretelor tinere, asigurîndu- Y aprovizionare a populaţiei şi de­ „Drops", care au preţul de 12,10
necomplectarea integrală a arborete- servirea civilizată a acesteia.
se fondurile printr-o planificare baza- f
fă pe identificarea tuturor acestor ar- f
borete; V
Gestionarul Iuliu Ortenski doseş­ lei kg. le vinde cu 15 lei; să­
îmbunătăţirea continuă a condiţiilor | te mărfuri, vinde cu suprapreţ punul calitatea a Il-a care are
ire a arboretelor provizorii şi a ce- şi multe alte lucruri. preţul de 7,20 lei îl vinde cu
de viaţă şi de lucru ale acestora. J 10,10 lei şi altele. Nu mai vor­
vedere economic şi silvobiologic, ne- Iată pe scurt faptele :
Rezultatele obţinute pînă în pre- f
zent, convingerea că toate cadrele sil- f
Nu de mult, a sosit în maga­ bim de faptul că în nenumărate
necesare a tuturor arboretelor tinere tinţclor profesionale şi ideologice, că | zin o cantitate de făină albă. rînduri, gestionarul ridică dife­
care necesită astfel de lucrări, pre- au acumulat o experienţă .bogată şi | Gestionarul grijuliu cu prietenii, rite mărfuri din magazin fără
cum şi împădurirea unor suprafeţe că muncesc cu simţ de răspundere, f a ascuns 5 saci cu făină în piv­ să le achite.
ce aparţineau sectorului pastoral.
ne îndreptăţesc să credem că în sec- ţ niţă, de unde pînă la urmă au... Faţă de aceste lucruri secţia
Pentru lichidarea acestor lipsuri şi torul silvic se vor obţine realizări mai dispărut fără urme. La fel s-a comercială şi Direcţiunea O.C.L.
în vederea continuei îmbunătăţiri a importanţe. întîmplat şi cu cele 6 kg. piper, Alimentara Hunedoara nu au ni­
muncii şi a calităţii lucrărilor de re- care de asemenea au luat altă
Ing. G. FULGA
calet ( calea speculei). De ase­ mic de spus ?