Page 15 - 1957-01

77v\ 777 77^ î . 7777 ” ~ 777 »< 7 77777TT7 «- >77 ” - 11 1 ^ ■ .i' .;•
fs^P. 650
Docum entele plenarei C- C- a! P. M„ R.
îra dezbaterea adunării activului raional Petroşani
PETROŞANI (De Ia redacţia ziaru­
lui „Steagul Roşu“). Organizaţiile de
partid, minerii şi ceilalţi oameni ai
muncii din Valea Jiului au primit cu
viu interes importantele măsuri luate
de plenara C.C. al P.M.R. din 27—
29 decembrie 1956 în vederea dezvol-
tării^pe mai departe a economiei na­
ţionale şi a ridicării continue a ni­
velului de trai al poporului muncitor.
Adunarea activului raional de partid
a subliniat cu tărie că în Valea Jiu­
lui principala sarcină a comuniştilor
este de a lupta pentru sporirea produc­
ţiei de cărbune — in special de căr­
bune cocsificabil — pentru a se asi­
gura satisfacerea nevoilor tot mal. mari
de cărbune ale economiei noastre In
plină dezvoltare.
Scoţînd îrs evidenţă faptul că în
anul 1956 minerii din Valea Jiului au
dat o producţie de cărbune mai mare
decît în 1955 adunarea activului raio­
nal de partid a arătat în acelaşi timp
că unele exploatări ca Petrila, Uricani,
Aninoasa, nerealizîndu-şi sarcinile de
plan au tras înapoi producţia întregu­
lui bazin. Adunarea a apreciat că
principala cauză a nerealizărli planu­
lui a continuat să fio nivelul scăzut
al productivităţii muncii. La nereali-
zarea planului au contribuit de ase­
menea şi o serie de lipsuri tn ceea cc
Hotărîrile plenarei C. C. al P. M. R.
din 27—29 decem.brie 1956
în dezbaterea organizaţiilor de bază
C. S. H.
La colţul roşu al secţiei mecanice
de la combinatul siderurgic din Hu­
nedoara s-au adunat în ziua de 10
ianuarie a. c., la sfîrşitul primului
schimb, membrii şi candidaţii de partid,
precum şi activul fără de partid de
pe lîngă organizaţia de bază, pentru
a dezbate documentele plenarei C.C.
al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956.
Despre importanţa acestor documen­
te a , vorbit tovarăşul Andrei Bogdan.
Au luat apoi cuvîntul numeroşi mun­
citori. ingineri şi tehnicieni care, mani-
fcstînd satisfacţia lor faţă de noile
măsuri aie partidului, s-au angajat să
den produse mai multe, mai bune şi
mai ieftine. De remarcat, că de la
apariţia documentelor plenarei C.C. al
P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 şi
pîfiă în prezent, în secţia mecanici
tiu s-au mai înregistrat rebuturi.
C. F. U.
Adunarea generală deschisă ă or­
ganizaţiei de bază din cadrul O.P.D.
Hunedoara a dezbătut sarcinile ce re­
vin comuniştilor de aid în lupta pen-
o o o co cx æ co o o o co ix x ïC C G O O ix æ æ ccæ o o o cQ ccx x x x x x x x x æ G o o ^
întreprinderea de constructs! siderurgice din Hunedoara
trebuie să term ine lucrările restante S
După cum fiecare om are bucu­
riile şi necazurile lui, tot aşa le are
şi o direcţie. Este vorba de Direcţia
Investiţii din Combinatul siderurgic
Hunedoara. Atît doar, că dacă bu­
curiile , direcţiei sînt trecătoare, ne­
cazurile nu, şi asta din cauza între­
prinderii de construcţii siderurgice
Hunedoara şi a I.P.R.O.M.E.T.-ului.
Pare ciudată apariţia I.C.S.H.-ului
într-o asemenea postură avîndu-se în
vedere faptul că ea este considerată,
şl pe bună dreptate, o întreprindere
fruntaşă, însă dosarele înfoiate cu
procese verbale de constatare, minute,
anexe la procesele verbale de recep­
ţie, justifică pe deplin această apari­
ţie.
Răsfoind filele acestor dosare se
constată un lucru neplăcut. Nu exlsiă
lucrare recepţionată de Direcţia de
Investiţii, cu sau fără proces verbal
de recepţie, care să nu necesite re­
medieri (să nu aibă restanţe fizice).
Furnalul de 700 m.c„ Uzina cocsochi-
mică, fabrica de aglomerare, centrala
termoelectrică II, fabrica de oxigen,
fabrica de var, depozitul de păcură
şi toate, dar absolut toate lucrările e-
xecutate de I.C.S.H. prezintă restanţe.
Deşi Uzina cocsochimică a fost
predată beneficiarului (Direcţia In­
vestiţii din combinat) în 1955, în
situaţia întocmită de această Direcţie
la 10 octombrie 1956, apar ca res­
tanţe ce urmau a fi lichidate în 1956.
138 lucrări. Din acestea, la data sus-
amintită figurau ca neexecutate încă
35 lucrări. La Fabrica de aglomerare,
predată în noiembrie 1954 situaţia a-
răta 25 lucrări restante. Tot atît de
concludentă este situaţia furnalului
de 700 m.c. Recepţionat la 1 august
1956, la data de 30 octombrie el pre­
zenta 38 lucrări restante; automati­
ca 10, iar basculanta de 200 tone 3
La celalalte lucrări situaţia este i-
dentică.
S-ar putea crede că această situa­
ţie se datoreşte pasivităţii Direcţiei
Investiţii. Dar nu. Direcţia a căutat
prin aproape toate mijloacele să dea
o rezolvare acestei situaţii. Un mij­
loc des uzitat a constat în şedinţele
comune cu I.C.S.H.-ul. Spre exemplu,
în problema lichidării restanţelor la
Uzina cocsochimică—Complexul mon­
taj, au avut loc 8 şedinţe; la Com­
plexul II 6 şedinţe. Pe lîngă acestea,
au avut loc încă 2 şedinţe cu parti­
ciparea conducerii combinatului şî a
I.C.S.H.-ului. in urma acestor şedin­
ţe s-au dat noi termene de execuţie.
priveşte aprovizionarea exploatărilor cu
utilaje, piese de schimb şi materiale,
precum şi proasta gospodărire a mate­
rialelor şi utilajelor existente, slaba
îndrumare din partea corpului tehnic
al combinatului carbonifer, folosirea
incomplectă a fondurilor de investiţii
alocate pentru dezvoltarea mecanizării
şi mărirea capacităţii de producţie a
minelor din Valea Jiului.
Participanţii la adunările activelor
de partid au subliniat că în fiecare
exploatare carboniferă există încă mari
posibilităţi de sporire a producţiei şi
de reducere a preţului de cost ai căr­
bunelui. In adunarea activului raio­
nal de partid s-a subliniat că prin
folosirea mai deplină a utilajelor exis­
tente, prin extinderea micii mecanizări,
întrebuinţarea complectă a timpului de
lucru, îmbunătăţirea aprovizionării bri­
găzilor de mineri cu materiale şi va-
gonete goale, prin generalizarea meto­
delor folosite de către minerii cei mai
buni, prin aplicarea creatoare a ex­
perienţei înaintate sovietica s-ar pu­
tea mări mult viteza de înaintare în
abataje ceea ce are o deosebită impor­
tanţă în creşterea productivităţii, redu­
cerea preţului de cost şi depăşirea pla­
nului de producţie. Dacă viteza de îna­
intare ar fi mărită numai eu 10 la
sută în minele din Valea Jiului, s-ar
putea obţine lunar un spor de pro­
7ilelo acestea., are loc tn toate trai al poporului nostru.
organizaţiile de bază din regiunea
noastră, dezbaterea documentelor \ tovarăşi. Ei şi-au manifestat hotărî-
plenarei C.C. al P.M.R. cu pri­ rea de a intensifica munca politică în
vire la continua îm bunătăţire a rîndul ţăranilor muncitori pentru ac­
condiţiilor de trai ale celor ce celerarea ritmului de achiziţii şi con­
muncesc.
tru traducerea în viaţă a hotărîrilor recolte sporite la ha.
recentei plenare a G.O. al P.M.R.
Principalele probleme ce au fost dis­ Hăşdat
cutate cu această ocazie, s-au referit
la buna organizare a transportului u-
zinal şi reducerea cheltuielilor de lo­ generală a organizaţiei de bază la
caţii. Hotărîţi să răspundă prin fapte care a participat şi activul fără de
grijii pe care partidul o poartă oame­ partid din cadrul întovărăşirii agricole
nilor muncii, participanţii la adunare Hăşdat-sat. Cu această ocazie tovară­
şi-au luat angajamentul să obţină suc­ şul Alexandru Qalfi, secretarul orga­
cese şi mai importante în producţie.
Teliuc—sat
ţăranii muncitori din satul Teliuc tatea întăririi schimbului de mărfuri
au primit cu bucurie recentele hotărîri dintre oraş şi sat, la întărirea secto­
ale plenarei cu privire la continua îm­ rului socialist din agricultură, expri-
bunătăţire a nivelului de trai al celor mîndu-şi fiecare hotărîrea de a lupta
ce muncesc. Tovarăşul Samoilă Vitez, neobosit pentru înfăptuirea sarcinilor
secretarul organizaţiei de bază, a fă­ trasate de plenara C.C. al P.M.R. din
cut o expunere asupra recentelor do­ 27—29 decembrie 1956,
La Uzina cocsochimică— Complexul
montaj, spre exemplu, lucrarea „Ter­
minarea instalaţiei de încălzire cu
gaz de cocs a bateriei 1“ a primit 6
termene; lucrarea, „Consolidarea ta­
blei de protecţie la bateria 1“ a pri­
mit 5 termene: La Complexul elec­
trotehnic (Fabrica de aglomerare) lu­
ci area „Revizuirea podului rulant din
turnul de montaj" a primit 7 ter­
mene.
Modul de iucru al I.C.S.H.-ului de­
vine şi mai clar din studierea anexe­
lor la procesele verbale de recepţie.
La data ele 2! decembrie 1956 s-a
întocmit un proces verbal de recep­
ţie provizorie privind unele lucrări
la Uzina cocsochimică. Anexa nr. 3
ia acest proces verbal, anexă ce cu­
prinde lucrările rămase de executat,
specifică printre altele următoarele
restanţe: bateria Il-a 5 lucrări; de­
pozitul de benzen brut şi produse
intermediare 7 lucrări; subsecţia de
sulfat de amoniu, pîridiaă şi apă a-
moniacală 21 lucrări.
La fabrica de aglomerare, procesul
verbal de constatare din 29 noiembrie
1956 consemnează următoarele res­
tanţe : 14 lucrări la prelungirea si­
lozului de primire, 4 la complexul
montaj şi altele.
La 29 decembrie 1956 o altă anexă
3, întocmită de comisia tehnică de
recepţie la controlul în vederea pre­
dării secţiei chimice a Uzinei cocso-
chimice, constată că sînt de executat
lucrări l a : staţia de epurare a
condensului, depozitul de reactivi, Ia
captarea şi distilarea benzenului şi
altele.
La furnalul de 700 m.c. lucrarea
„Recuperarea apelor furnale“ care
trebuia predată în 7 august 1956
prezenta restanţe; lucrarea „reface­
rea pămîntuiui la substaţia 11“, lu­
crare terminată la 10 octombrie 1956,
la fel.
La fabrica de aglomerare, lucrarea
„Terminarea gurilor de canalizare“,
predată la 1 iunie 1956, prezenta res­
tanţe, iar staţia de dispeceri lucra
din 1 martie fără două potenţio­
metre.
La data de 31 decembrie 1956
s-a întocmit o nouă listă cuprinzînd
lucrările restante ce urmau a fî exe­
cutate în 1957. Pe principalele obiec-
!e, situaţia acestor restanţe este ur­
mătoarea: furnalul de 700 m.c. 29 lu­
crări, uzina cocsochimică 22 lucră­
ri, fabrica de aglomerare 21 lucrări.
Trecînd la lucrările la care
DRUMUL SOCIALISMULUI
ducţie de aproape 40.000 tone de căr­
bune.
Mal mulţi vorbitori au arătat că
înlăturarea centralismului excesiv, lăr­
girea drepturilor conducerilor de între­
prinderi, simplificarea sistemului de
premiere crează posibilităţi largi pen­
tru o mai puternică stimulare a in­
teresului muncitorilor şi tehnicienilor
pentru creşterea rezultatelor economice
ale întreprinderilor respective.
Ei au cerut să se lichideze atitudi­
nea birocratică şi lipsa de interes ma­
nifestată de unele conduceri de ex­
ploatări faţă de traiul oamenilor mun­
cii, lipsă care a făcut ca în anul 1958
să nu fie cheltuite decît o treime din
fondurile directoriale alocate exploa­
tărilor carbonifere din Valea Jiului.
Participanţii la adunare şi-au mani­
festat satisfacţia pentru măsurile luate
de plenară care dau posibilitatea ca
fondu! întreprinderii care a luat locui
fondului directorial să fie folosit mai
eficace pentru construcţia de locuinţe,
Îmbunătăţirea mese) la cantine, pre­
mieri ş. a.
Adunările activelor de partid In Va­
lea Jiului au cerut sindicatelor să se'
ocupe mai îndeaproape de problemele
salarizării, cheltuirii fondurilor destinate iei. Analizînd această propunere, con-
scopurilor soclal-culturale, să vegheze
la respectarea drepturilor muncitorilor.
cumente privind ridicarea nivelului de
La discuţii au participat numeroşi
tractări, dezvoltarea întovărăşirilor a-
gricole, precum şi pentru obţinerea de
In aceeaşi zi a avut loc adunarea
nizaţiei de bază, a vorbit despre noile
hotărîri ale partidului.
Discuţiile purtate de către întovă­
răşiţi s-au referit în special la neceai-
I.P.R.O.M.E.T. nu a predat soluţii
de executare, se constată aceeaşi si­
tuaţie. La 10 octombrie 1956 insti­
tutul era dator Direcţiei Investiţii
printre altele, cu 10 soluţii privind
furnalul de 700 m.c,, cu 5 la fabrica
de aglomerara şi cu 20 la uzina
cocsochimică. Mai edificatoare decît
orice comentarii stnt adresele remise
I.P.R.O.M.E.T.-uluî de către Direcţia
Investiţii. Cîteva extrase din acestea
lămuresc pe deplin situaţia :
— 18 octombrie 1955. Lista proble­
melor de proiectare la lucrările date
In exploatare în urma recepţiei pro­
vizorii de la fabrica de dolomită, fa­
brica de aglomerare, uzina cocso­
chimică, granulares zguref etc. Ur­
mează enumerarea problemelor.
— 24 decembrie 1955. Cu adresa
nr. 02/2756 din 18 octombrie 1955
v-am înaintat lista cu problemele de
proiectare la lucrările date în explo­
tare. Avînd în vedere că o parte din
aceste lucrări n-au fost soluţionate
de dvs., vă remitem o nouă listă cu
problemele rămase nerezoivafe.
— 23 octombrie 1956. Revenim la
adresele noastre anterioare în pro­
blemele de proiectare la lucrările date
în exploatare, cu rugămintea să bi­
nevoiţi a le rezolva de urgenţă. Men­
ţionăm că unele probleme din lista
anexată aşteaptă rezolvarea încă din
1955. (Urmează enumerarea a nu mai
puţin decît 107 obiecte).
O listă întocmită în primele zile
ale anului curent consemnează rezu­
mativ toate obiectele cu probleme de
proiectare nerezolvate (şi sînt cam
multe).
Să vedem care sînt motivările
I.C.S.H.-uIuî şi I.P.R.O.M.E.T.-ului:
Tov. Alexandru Cogan, director ge­
neral al I.C.S.H.. motivează restan­
tele prin deficienţe de proiectare.
Proiectele fiind întocmite cu ani în
urmă, restanţele s-au datorat în
mare măsură modificării acestor pro­
iecte pe parcursul executării. Modul
de executare al lucrărilor fiind con­
form proiectelor, defecte de execuţie
a acestor lucrări din parta I.C.S.H.-
uluî neexistînd, vina deci, nu o
poartă întreprinderea condusă de
dînsul. In plus, aceste restanţe sînt
de mică importanţă şî nu afectează
bunul mers al procesului de pro­
ducţie.
I.P.R.O.M.E.T.-uI, prin tovarăşul in­
giner Tudor Vincenz, recunoaşte că
anumite defecţiuni semnalate sînt
juste. Totodată critică Direcţia inves-
1,1 * 7 7 ■' ■ 7 7*7 7 7 7 7 ' . 7 '-
Oin activitatea cercurilor
şi cursurilor
ţnvăţămîntuiui de partid
Un cerc cu activitate rodnică
Cercul do economie concretă de la
Staţia C.F.R, Triaj din Simeria, con­
dus de tovarăşul Gheorghe Zudor, şl-a
început activitatea încă din primele
zile ale lunii noiembrie. In acest cero
sînt cuprinşi 21 cursanţi — ingineri,
tehnicieni, şefi de secţii şl muncitori
Jruntaşi. Pînă în prezent, din planul
tematic în care sînt prevăzute 12 lec-
'ţil s-au predat patru. In ce priveşte
referatele, ele au fost legate de pro-
plemele concrete ale întreprinderii.
Printre problemele dezbătute au fost
xele privitoare ia normarea tehnică,
Tondul de rulment şi fondul de bază.
Interesul crescînd al cursanţilor faţă
ide cele reieşite din referatele prezen-
ia te s-a văzut din felul cum au par­
ticipat la dezbaterea acestei probleme.
Unii tovarăşi ca loan Paşcău, Gheor-
’ghe Baciu, Gheorghe Bucur şi alţii, au
făcut şl unele propuneri menite să
ducă Ia înlăturarea unor neajunsuri.
De pildă, atunci cînd s-a discutat pe
marginea lecţiei „Despre fondul de
rulment, aceştia au făcut propunerea
de a se trece de urgenţă la punerea
în funcţiune a unei maşini de rlnde-
lat seînduri pe toate patru feţele, ca­
re, deşi se ştia că dă randament
mare, nu a fost pusă în funcţiune timp
’de 8 ani din simplul motiv că nu
tera asigurat spaţiul necesar instalării
iducerea atelierului a început lucră­
rile de construcţii la una din aripile
atelierului unde va fl Instalată aceas­
tă maşină. Cursanţii au făcut propuneri
şi în scopul realizării de economii.
Aşa, de exemplu, s-a propus ca pen­
tru a nu se face risipă de materiale,
să se ia măsuri ca întreprinderea fur­
nizoare de seînduri pentru padimen-
Tarea vagoanelor, să nu mai trimită
seînduri de 5 m., cl de 6 m. lungime,
sau în ultimă instanţă, de 3 m. în
vederea înlăturării deşeurilor. Şi această
■propunere a fost analizată, urmînd ca
în scurt timp conducerea administra­
tivă să remedieze acest neajuns care
treează pierderi întreprinderii. Propu­
neri de acest fel s-au făcut şl cu
ocazia altor lecţii. Ele au fost aduse
Ia cunoştinţa organizaţiei de bază de
către propagandist, iar organizaţia de
bază, la rîndul el, le-a adus Ia cu­
noştinţă conducerii, care Ie analizează
şi, în măsura posibilităţilor, le pune
in aplicare, - . • —
La buna desfăşurare a activităţii
acestui cerc, pe Ungă propagandistul
Gheorghe Zudor, o contribuţie de sea­
mă o aduo cursanţii, care se dove­
desc preocupaţi de bunul mers al în-
văţămîntulul de partid.
tiţif pentru faptul că are pretenţii
asupra unor lucrări care n-au fost
prevăzute în proiectele iniţiale. .Be­
neficiarul, respectiv Combinatul, la
primirea proiectelor nu le studiază cu
atenţie şi în spirit critic în scopul
de a semnala defecţiunile de proiec­
tare şi vine cu obiecţii abia la recep­
ţie, atunci cînd şantierul e dizolvat,
lucru ce pune proiectantul şi construc­
torul în faţa unor mari greutăţi. Ga
şi tovarăşul Cogan, tovarăşul
Vincenz spune că aceste com-
pleetărf sînt în majoritate de mică
importanţă şl că dacă ar fi făcute,
cheltuielile necesitate de efectuarea
lor ar fi nerentabile. Ce concluzie
se desprinde din cele spuse? Direc­
ţia Investiţii din Combinat este ne­
mulţumită de faptul că remedierile şl
complectările sînt făcute cu întîr-
ziere; I. C. S. H.-ul explică si­
tuaţia prin defecţiunile de proiectare;
I.P.R.O.M.E.T.-ul motivează starea de
lucrări prin aceea că beneficiarul are
pretenţii asupra unor lucrări nepre­
văzute în proiectele Iniţiale.
Vina, sau n-o are nimeni, sau o
au toţi, începînd cu beneficiarul şi
sfîrşind cu proiectantul. Un singur
lucru e cert. Restanţele, care or cîl
ar fi de mici şi lipsite de importan­
ţă, frînează într-un mod sau altul
buna desfăşurare a procesului de pro­
ducţie.
Pentru a se evita pe viitor toate
aceste anomalii, este necesară o
schimbare a modului de lucru. Astfel,
colegiul tehnic al combinatului, înfiin­
ţat recent, să aibă sarcina a analiza
în mod serios proiectele Institutu­
lui de proiectare. Ar fi indicat ca în
această analiză să fie consultat şl
specialistul care va exploata viitorul
agregat, în scopul preîntîmpinării
greşelilor de proiectare. Bine venite
ar fi de asemenea, anumite şedinţe co­
mune între proiectanţi şi specialiştii
de la exploatare. Totodată ar fi ne­
cesar ca pe parcursul construirii a-
gregatului sau instalaţiei să aibă loc
in mod regulat un schimb de vederi
şi o critică a proiectului, între pro­
iectant, constructor şi beneficiarul
direct, pentru a se înlătura operativ
toate deficientele, atît cele de proiec­
tare cît şi de construcţie.
Justefea acestei soluţii nu poate fi
contestată. Este de dorit a fi aplicată
cît mai curînd, însă remedierile ce­
rute de Direcţia Investiţii trebuie
neapărat efectuate. A.J.
vv'.‘■' ' '
Pag 3:
Cu agitatorul prin colonia fabricii
Pe Pavel Breazu l-am întîlnlt în din întreaga ţară se pregătesc de a- una—alta, pînă ce a venit vorha des­
atelierul de tîmplărie al fabricii de legeri şi că peste tot se dă lupta pentru pre alegeri. Discuţia a durat maî
cărămidă din Sintimbru. Era împre­ mult decît a durat lucrul. De la ale­
ună cu tovarăşul său de muncă Ioan îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul geri discuţia a trecut la realizările
B rici; se pregăteau să meargă prin 1957 1 spuse Ştefan Socaci. înfăptuite aici în Sintimbru în aniî
locuinţele muncitorilor din colonia fa­ puterii populare, realizări care, de
bricii Trebuiau să facă unele re­ — Dar despre regiunea Hunedoara altfel, se înfăptuîseră sub ochii bă-
nu s-a spus nimic? Tu ştii pe cine a- trînului. Şi-au amintit amîndoi cum
paraţii la casele muncitorilor din co­ legem noi ? întrebă Breazu. arăta înainte fabrica şl cum arată
lonie. Pentru asta era nevoie de doi acum. Cîte nu s-au făcut 1 Acum pro­
tîmplari. Sa hotărîseră să meargă a- Continuînd discuţia, agitatorul , ,îl ducţia de bază este cărămida. Au şi
mîndof. Despre Pavel Breazu fusesem informează că pentru circumscripţia o secţie de prefabricate, magazie de
informat că este unul dintre agitatorii nr. 12-Teiuş, de care aparţin, este can­ ciment, baie pentru muncitori, garaj
care desfăşoară o activitate bogată. didat tovarăşul loan Cotoţ. membru pentru camioane. Iar cît priveşte co­
Cu scopul de a afla cum munceşte, al C.C. al P.M.R., prim secretar al comi­ lonia, aceasta s-a mărit cu 5 blocuri
am petrecut cîteva ore în tovărăşia lui. pentru familişti şi unul pentru nefa-
tetului regional de partid. I-a maf mlliştr, creşa, căminul de zî şî clu-
. . . Pornisem împreună din ateli­ spus să se abată pe la sfat să vadă 'bul cu sala de spectacole, popicărie,
er spre colonie. In curtea fabricii îl dacă-i trecut în listele de alegători bibliotecă etc.
întflnim pe tov. Ştefan Socad unul şi altele în legătură cu alegerile.
dintre muncitoriî fabricii. Despre toate aceste realizări ca şl
A fost o convorbire ca între cu­ despre altele din raionul Alba, despre
— Să trăieşti, Pavele. încotro aşa noscuţi, ca între prietenf. alegerile ce se apropie şl despre can­
de dimineaţă ? didatul lor. Pavel Breazu a vorbit cu
Am părăsit curtea fabricii şl ne­ toţi cef pe la care a trecut. Florian
— Mergem să-ţî reparăm uşa sau am îndreptat spre colonie. In prima Şerban, Ioan Haţegan II, Gheorghe
ferestrele dacă or fi stricate, Ştefane. Socacf, Ilarion Breazu, Ioan Aldea,
Dar tu ce maf faci ? Ce-al mai auzit casă în care am intrat, un bătrînel de Ioan Trlfu, Teodor Bodor şi mulţi al­
Ia radio? vreo 65 de ani ne-a întîmpinat v e s e l: ţii, prin casele cărora a trecut agi­
tatorul Pavel Breazu, au fost de s-au
Apoi întoreîndu-sa către mine : — Bine că venirăţl, dragii mei I înscris din timp în listele de alegă­
Uşa asta, bat-o s-o bată, nu se în­ tori şî au aflat de la el multe lu­
— Ştiţi, la noî în colonie sîni chide bine. Ei, dar uite-1 şî pe Pa­ cruri despre alegeri.
puţini acela care n-au radio sau di­ vel I exclamă bătrînul cînd îl văzu
fuzor. R. B.
pe Breazu, care rămăsese mal în
— Aseară am ascultat o piesă de urmă.
teatru despre alegerile din trecut. Iar
azi dimineaţă s-au transmis nişte — Venit şî eu, Babule dragă.
ştiri în care se spunea că muncitorii Babu — aşa ÎI spun cei1 din colonie
pensionarului Ioan Buna.
Breazu a Început să dreagă uşa.
Şi în timp ce lucra au vorbit, de
I F IG U R I D E C A N D ID A Ţ I MAISTRUL NOSTRU
I I ,__ / ,- / . / . / t- J ^__ t ___/ ■- J l . 1 1__ / . 1 1__ / 1__ ! I__ 1 1__ / «__t ,__ ! \__y >__/>__ /»__/ I__ I I__ t •__ I I__ /«__ / »__/,__ i ,__ Í 1 \— J \— ! u J '— / >— < »— ! <— / >— / >— ! >-- 1 \— / »— ! *— >«— / \— I <— ! '-- ! i— J \— t \— />— .
Lumina orbitoare a două faruri de maşină se ivi tn La banda Y 12 fu întîm pinat de lăcătuşii Iosif
colţul străzii. Măreţele blocuri din noul oraş hune- Lucacl şi Carol B a rta :
dorean, apăreau pentru o clipă în lum ini şi dispă­
reau apoi unul după altul în întuneric. Deodată, roţile — Bine c-ai venit, Bela. Nu ştim ce să facem cu
fîşîiră pe asfalt şi frînată brusc, maşina se opri. Lu­ pacostea asta de motor.
m ina farurilor se odihni leneşă pe blocul cu inscrip­
ţia B 16. Un clacsonat scurt, ţipător, străbătu liniştea Spunîndu-le ce au hotărît, m aistrul Laszlo le-a a-
nopţii făcînd să tresară un pieton întîrziat. Cu gu­ rătat la fiecare ce are de făcut. In noaptea aceea au
lerul pufoaicei ridicat, şoferul se în­ făcut alt postament şi au montat motorul Dimineaţa
dreaptă grăbit spre bloc. La unul la ora 7, banda a Intrat în funcţiune.
din apartamente, bătu la o uşă, în­
cetişor. O faţă somnoroasă se ivi în Acesta nu e singurul caz cînd
prag. maistrul Adalbert Laszlo a fost che­
mat în miez de noapte la uzină.
— Ei Dar recunoscînd pe vizi­ Odată s-a rupt cuplumpul (pinionul
tator, stăpinul apartamentului spu­ de atac) de la transportor, altădată
se tărăgăn at: prin ruperea ciocanelor s-a distrus
concasorul. In fiecare caz, maşina
— Aşteaptă puţin pînă m i îm­ stopa în faţa blocului B 16 şi A dal­
brac... bert Laszlo venea să-şi facă datoria.
•ir — E priceput maistrul nostru —
Cu sărituri sprintene ca de băie- spun muncitorii de la uzina cocso­
tan, Adalbert Laszlo, coborî în fugă
cele cîteva trepte şi se aşeză lîngă chimică.
şoferul morocănos ca niciodată. Mo­
torul tşi mări trepidaţiile şi maşina —• Odată — povesteşte lăcătuşul
ţîşni înainte în plină viteză. Alexandru Otvăs — s-a rupt ban­
da nr. 23. Toţi se întrebau ce să
— Ce m îi aşa, că doar n-au nă­ facem... Ca s-o vulcaruzăm ne tre­
vălit tătarii 1 buiau 24 de ore. Asta însemna să
pierdem foarte mult timp. Atunci,
— Aşa-i ordinul. maistrul Ioan Călinescu a chemat
Şi Cncruntîdu-se, şoferul apăsă
nervos pe accelerator. pe Laszlo. „O nituim “ — a spus el
— Ei, dar morocănos mal eşti, frate. Ce-l cu tine 7
— Cu mine, nimic I Tovarăşul Bagnef, directorul, hotărît şi a făcut o schiţă pentru
nituri. Strungarii le-au făcut repede şi >"n mai puţin
are ce are... Mie rrd-a spus doar a t î t : „Zboară re­ de 2 ore banda a intrat în funcţiune...
pede la m aistrul nostru în O.M. la B. 16".
Acest lucru maistrul principal Adalbert Laszlo l-a
— Şi altceva nu ţi-a mai spus 7 Nu ştii de ce mă văzut la uzina cocsochimică din Makievca — D onbas
cheamă 7 se interesă Laszlo fără să mai ia seama la din Uniunea Sovietică, unde a stat un an de zile pen­
supărarea şoferului. tru specializare. Mwlte lucruri a învăţat el acolo. în ­
tors în patrie, nu numai că a aplicat tot ce a învă­
— Zicea că a ars un m otor de la o bandă... ţat din experienţa cocsarilor sovietici, dar a îm ­
părtăşit din cunoştinţele sale şi altor muncitori.
— Ei drăcie, făcu Laszlo şi începu să chibzuiască
cu ce alt m otor îl va putea înlocui. Ştia că nu sînt Dar cîte nu se pot spune despre munca acestui neo­
motoare care să aibă capacitatea celor de la benzi. bosit maistru, despre inovaţiile lui. In Hunedoara,
sînt puţini acei care nu-l cunosc sau care n-au au­
...Maşina intră in combinat, şi după multe viraje, zit de numele lui. Acum se poate spune că in ora­
şul Hunedoara şi în împrejurimi nu este cetăţean
stopă în faţa uzinei cocsochimice. care să nu fi auzit de numele lui Laszlo. Toţi ştiu
că maistrul principal de la uzina cocsochimică, A-
— Sînt colo-n birou, Bela baci, spuse şoferul. dalbert Laszlo, este propus candidat pentru alegerile
de deputaţi în Marea Adunare Naţională.
Directorul le ieşi în întîmpinare.
Faptele lui sînt cunoscute, şi de cei mai tineri lo­
— Iar nu te lăsăm să dormi. Ştii, a ars motorul de cuitori ai oraşului. Iar muncitorii, tehnicienii şi func­
la banda Y 12. Vrem să-ţi cerem părerea şi să te în­ ţionarii uzinei cocsochimice spun cu mîndrie :
grijeşti d-ta de treaba aceasta.
— E cel mai priceput m aistru al nostru. II vom
După m ulte discuţii, la propunerea lui Adalbert vota cu dragoste şi încredere la 3 februarie.
Laszlo, maistru principal cu pregătirea cărbunelui, au
hotărît să monteze alt motor de o capacitate mai R. BUDIN
mică care totuşi să facă faţă producţiei.
Dem ocratism ul sistemului raostru electora!
lntr-un stat cu adevărat democra­ râr Cetăţenii au deplina libertate de a
tic, toţi cetăţenii, fără deosebire de NICOLAK BALEA propune candidaţi, de a alege, de a
rasă, naţionalitate, sex, religie, grad fi propuşi şi de a fi aleşi. Poate ti
de cultură sau durata domicilierii, au Inspector judecătoresc ales deputat în Marea Adunare Na­
dreptul să participe la conducerea tre­ ţională oricare om al muncii, cetă­
burilor publice. Această participare se •k ţean al R.P.R. cu drept de vot, ca­
realizează pe baza principiului repre­ munist Francez, iar în S.U.A., în ur­ re a împlinit vîrsta de 23 ani. In
zentării în organele centrale şi locale ma legii cu caracter fascist Taft- timpul regimului burghezo-moşieresc
ale administraţiei de stat, în sensul Harlley, s-a restrîns dreptul la grevă candidaturile erau depuse cu listă de
că cetăţenii îşi aleg reprezentanţii, şi de organizare sindicală. partidele burgheze, care se îmbul­
mandatarii lor, în Marea Adunare Na­ zeau să ajungă la cîrma ţării spre a
ţională sau în sfaturile populare. Se ştie cît de „universal, egal. di­
rect şi secret“ era votul în ţara noa­ o „ferici" şi pe care figurau indivizi,
Alegerea unor astfel de mandatari stră, sub regimul trecut. Majoratul în cea mai mare parte necunoscuţi
care nu sînt altceva decît deputaţii, era stabilit la vîrsla de 21 de ani, de cei cărora le solicitau voturile,
se face potrivit art. 93 din Consti­ fiind înlăturaţi de la dreptul de vot oameni de afaceri, exploatatori no­
tuţia Republicii Populare Romîne, tinerii, femeile şi militarii. Dar este torii care nu aveau nimic comun cu
prin vot universal egal, direct şi se­ necesar să ne mai amintim şi de a- interesele poporului. Astăzi, „propu­
cret. Se vor întreba, probabil, unii cele manopere josnice de a împiedica nerile de candidaturi se fac de către
cetăţeni : oare a adus ceva nou Con­ masele de cetăţeni să se prezinte la organele centrale şi locale ale oame­
stituţia R.P.R. în această problemă, urne, declarîndu-le ca fiind contami­ nilor muncii, precum şi de către a-
atîta timp cît şi în constituţiile ve­ nate de boli molipsitoare numeroase dunările generale ale oamenilor mun­
chiului regim burghezo-moşieresc e- localităţi pe ale căror voturi nu se cii pe întreprinderi şi instituţii, gos­
rau înscrise aceste principii ? Răs­ putea conta. Cetăţenii erau ţinuţi în podării agricole de stat, gospodării a-
punsul este pe cît de adevărat, pe carantină pînă treceau alegerile, sau gricofe colective, comune şi sate şi
atît de convingător şi uşor de veri­ li se înscenau procese care duceau de mi’.iiuri pe unităţi sau servicii mi­
ficat de oricare cetăţean cinstit şi la arestarea cetăţenilor democraţi pen­ litare'' (Art. 32 din Lege).
de bună credinţă. Sînt bine cunos­ tru vini imaginare, iar altora nu li
cute „libertăţile democratice“, din se eliberau pur şî'sim p lu cărţile de Asigurarea acestui drept nu este o
timpul regimului burghezo-moşieresc, alegător fără de care nu puteau formulă goală de conţinut ; cea mai
cînd mii de cetăţeni erau excluşi de vota. evidentă dovadă este faptul că oame­
la vot, din motive de „epidemie“, iar nii muncii de pe întreg cuprinsul ţă­
femeile şi tinerii, mai mult de jumă­ Astăzi, toţi cei care au împlinit rii, în adunările lor. au propus can­
tate din populaţia ţării, n-aveau drept vîrsta de 18 ani sînt majori, femeile didaţi pentru alegerile de deputaţi în
de vot. Sînt bine cunoscute şi „drep­ au aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii şi, Marea Adunare Naţională care vor
turile“ muncitorilor din ţările capita­ în fine, cetăţenii aflaţi sub arme nu avea loc la 3 februarie 1957, pe cei
liste. In Franţa, de pildă, dreptul de mai sînt excluşi de la dreptul de vot mai buni tovarăşi şi tovarăşe de
întrunire şi de manifestare publică ca sub vechiul regim. In felul acesta muncă, fruntaşi în producţie, bine
este atît de bine „garantat", îneît, s-a lărgit caracterul universal al vo­
poliţia asistă cu bunăvoinţă protec­ tului. Un număr foarte restrîns de cunoscuţi de masele celor ce mun­
toare la atacurile huliganilor fas­ cetăţeni este exclus de la v o t : cei
cişti asupra sediului Partidului Co- alienaţi, condamnaţi printr-o hotărîre cesc, oamenf de nădejde şi de încre­
judecătorească ia pierderea dreptului
de vot şi cei declaraţi nedemni prin dere, devotaţi cauzei clasei munci­
lege.
toare.