Page 16 - 1957-01
P. 16
4 ',;;^ - ' T W-^-Ţî '■'■>. DRUMUL SOCIALISMULUI V. Nr. 656
In peninsula Sinai M A G A ZIN
Trupele israeliene fac greutăţi SPECTACOLE
forţelor O. N. U. CINEMATOGRAFICE
Lucrările Adunării G enerale a Q , N. U. Cresc nodurile CAIRO (Agerpres). — Muncitorii constructori egip 14—17 ianuarie
Israelul tergiversează eva teni, care refac liniile de cale
O nouă manevră a delegaţiei Partidului cuarea trupelor din peninsula ferată şi şoselele distruse de DEVA — Unde nu zboară vulturii
S.U.A. în „problema ungară“ Comunist Italian Sinai, încâlcind rezoluţia Adu trupele israeliene, lucrează în (film englez în culori) ; ALEA-IULIA
nării Generale O.N.U. cu privi prezent la 12 km. de El-Ariş. — S-a înlîmplat pe stradă (film bul
ROMA (Agerpres). — re la retragerea imediată ia tutu S-au refăcut 142 km. ai căii fe gar) ; PETROŞANI — S-a întîmplat
ror trupelor care au invadat te rate de la El-Kantara. Se desfă pe strad ă; SEBEŞ — Poemul peda
NEW YORK ’(Agerpres)’. — marea complotului contrarevo tilă pentru poporul ungar“. Cu In Italia se desfăşoară cu suc ritoriul egiptean. şoară cu succes lucrările de re gogic (film sovietic) ; HAŢEG —
TASS transmite: luţionar din Ungaria, autorii toate acestea, el s-a alăturat pro ces campania Partidului Comu construcţie a şoselelor în penin Maxim Minciună (film sovietic) ;
noului proiect de rezoluţie pro iectului de rezoluţie prezentat nist Italian pentru înscrierea de După cum relatează ziarul sula Sinai. SIMERIA — Argentina Mexic (film
La insistenţele delegaţiei pun să se înfiinţeze un comitet din iniţiativa S.U.A. noi membri în partid. „Al—Ahram“, trupele iugoslave, cehoslovac) ; ORAŞTIE — Star fără
S.U.A., la 9 ianuarie, Aduna special pentru interogarea crimi * voie (film german) ; BRAD — Pră
rea Generală a fost nevoită să nalilor politici şi de drept comun, V. V. Kuzneţov, şeful dele- Ziarul „Unita“ relatează că care fac parte din forţele armate pastia (film maghiar) ; LONEA —
revină din nou ia discutarea a- oare au fugit din Ungaria, şi a irjiţiei sovietice, a rostit o amplă în pofida atacurilor reacţiunii, extraordinare ale O.N.U., au so TEL AVIV (Agerpres). — Evadajii ( film francez) ; ZLATNA —
şa-zisei probleme ungare. D o altor renegaţi. cuvîntare în oare a dezvăluit m o numeroşi italieni se înscriu în sit la 9 ianuarie pe aerodromul Cazul fruntaşului Cocetkov (film so
rind să stîrnească iarăşi zarvă tivele şi scopurile noii zarve în partid. Numai în regiunea Ses- din El-Ariş şi în dimineaţa zilei După cum relatează ziarul vietic) i TEIUŞ — Sub steaua frigia-
in jurul problemei cu privire la In şedinţa de dimineaţă, re jurul problemei ungare. to San Giovanne s-au înscris în de 10 ianuarie se pregăteau să „Lamerhav“, cşa de-a doua eta nă (film polonez) ; IL1A — Mînuito-
situaţia din Ungaria, unde a prezentanţii S.U.A., Irlandei şi rîndurile Partidului Comunist intre în acest oraş. Dar coman pă a evacuării trupelor israe rul de păpuşi (film german în cu
iost restabilită ordinea, şi toto Tailandei au făcut „o expunere In încheiere, şeful delegaţiei 360 de noi membri, printre care damentul militar israelian a liene de pe teritoriul egiptean lo r i) ; APOLDU DE SUS — Miste
dată să abată atenţia Adunării de motive“ asupra susmenţiona sovietice a subliniat că adopta 60 de femei. Ziarul relevă că în cerut retragerea trupelor iugos va dura două săptămîni. rele din Mato-Groso (film italian) ;
de la examinarea unor probleme tului proiect de rezoluţie. rea proiectului de rezoluţie pro cadrul acestei campanii de în lave pe vechile lor poziţi, de- BARU MARE — Liliacul (film ger
importante, S.U.A., cu sprijinul pus din iniţiativa S.U.A. ar du scriere de noi membri, comu clarînd că oraşul El-Ariş nu va După această evacuare par man).
Angliei, Franţei, Spaniei, Filipi Lodge, reprezentantul S.U.A., ce la subminarea prestigiului nişti italieni stabilesc numeroa fi eliberat pînă la 14 ianuarie. ţială, scrie ziarul, în mîinile
celor, Salvadorului, statului a cerut în discursul său ca O.N.U. şi ar contribui la folo se contacte personale cu oame Trupele iugoslave au fost ne armatei israeliene vor rămîne SELECŢIUNI DIN
Chile şi al altor cîteva ţări, au O.N.l). „să nu slăbească“ aten nii muncii din fabrici, uzine şi voite să părăsească aerodromul poziţiile de pe linia Rafah-Abu- PROGRAMUL DE RADIO
prezentat un nou proiect de re ţia faţă de situaţia din Ungaria. sirea acestei organizaţii în inte de pe ogoare, discutînd cu ei şi să se retragă cu 4 km. spre Agheila-El-Kuseima, precum şi
zoluţie în această problemă. Acuzînd cu făţărnicie Ungaria resul cercurilor reacţionare din problemele cele mai arzătoare vest. regiunea de la Ras An-Nakab, LUNI 14 ianuarie 1957. Programul
şi Uniunea Sovietică de încăl anumite ţări în vederea unei care frămîntă masele populare în apropiere de Eilat, pînă la I. G,15 Emisiunea agrară; 6,45 Din
întrunit încercările lor ante carea drepturilor omului, de „re campanii de calomnii împotriva din Italia : apărarea păcii, re Cu toate obstacolele serioase golful lui Solomon. nou la şcoală; 8,15 Em isiunea spor
rioare de a se ajnesteca în tre primarea libertăţii“ etc., repre Ungariei şi a altor ţări socialiste, formele structurale etc., precum tivă; 10,00 Muzică de cameră: 11.45
burile interne ale Ungariei nu au zentantul S.U.A. şi delegaţii Ir în .vederea agravării situaţiei in şi poziţia partidului comunist create în retragere de trupele NEW YORK (Agerpres). Em isiunea; - „Traista cu poveşti";
avut succes, autorii acestui pro landei şi Tailandei care i-au ţi ternaţionale. Este de datoria faţă de aceste probleme. 13.30 Trei cărţi pe săptăm înă; 14,00
nut isonul, au insistat ca O.N.U. O.N.U. de a împiedica această isnaeliene forţele armele extra La 10 ianuarie conducătorul Muzică uşoară rom înească; 21,10
iect de rezoluţie au recurg la o să se amestece în treburile in nouă încercare de aţîţare a răz Noile înscrieri în Partidul Co ordinare ale O.N.U. înaintează delegaţie) Iordaniei în Organi Emisiunea: Părinţi şi copii; 21.25
terne ale Republicii Populare boiului rece şi de a respinge munist Italian sînt o reafirmare prin peninsula Sinai spre linia zaţia Naţiunilor Unite a dat ci- Din comoara folclorului nostru. Pro
nouă manevră. Repetînd vechile Ungare. Delegatul irlandez a proiectul de rezoluţie. Este tim a încrederii maselor în politica de demarcaţie, stabilită de acor iire în cadrul Adunării Generale gramul I I : 14,30 Noută(i literare so
recunoscut că noua manevră a- pul să se pună capăt activităţii justă a P.C.I. pentru apărarea dul de armistiţiu egipteano- unei telegrame a Ministerului v ietice; 16,20 Muzică de cameră de
calomnii la adresa Republicii de subminare împotriva poporu intereselor lor. israelian din 1949. de Externe al Iordaniei. In te compozitori rom îni; ¡8,55 Sfatul me
legramă se atrage atenţia dicului; 19,15 Teatrul la microfon:
Populare Ungare şi a Uniunii Trupele O.N.U. au ajuns în „Plicul".
regiunea Et-Tor unde sosesc în O.N.U. că la frontiera Iordaniei
Sovietice în legătură ou repri mericană „va fi prea puţin u- lui ungar. ROMA (Agerpres)'. — prezent forţe egiptene de gră cu Israelul s-au semnalat în MARŢI 15 Ianuarie. Programul 1:
niceri. Trupele egiptene de gră ultimele două zile masive con 6.30 Cum să întreţinem în condiţii
Presa democrată italiană pu niceri au sosit la 9 ianuarie la centrări de trupe israeliene. optime biblioteca personală; 6,45 FIu-
Suclr. ieraş de s o c ; 9,30 Emisiunea „Prie
Ambasada sovietică de la Bonn blică ştiri despre noi succese ob Ministerul de Externe al Ior tena noastră cartea“ : lectură drama
ţinute în alegerile pentru comi In partea centrală a peninsu daniei cere delegaţiei Iordaniei tizată „Prinţ şi cerşetor“ după Mark
lei, trupele columbiene au înain „să atragă imediat atenţia se T w ain ; 12,40 Fila zilei de azi; 16,15
atacată de bandiţi . ~ ... : siile interne (comitetele de în tat pe o distanţă de 115 km. de cretarului general al O.N.U. şi Emisiunea „Vreau să ştiu“ ; 18,15 Să
treprindere) de către Confedera la Canalul de Suez şi se gă membrilor Organizaţiei Naţiu învăţăm limba rusă cîn tîn d ; 20,40
sesc în prezent la 10 km. est de nilor Unite asupra acestor eve Cronică literară ; Pe programul II —
ţia Generală a Muncii din Ita Deir-el-Ham. La sud, trupele nimente înainte de ¡a se produoe 14,25 Vitrina cu cărţi noi; 19,00 Cîn-
daneze şi norvegiene înaintează tece în cinstea alegerilor; 19,15 Scri
PfOtesţlil Însărcinatului cu afaceri acMnterim al U. R. S. S. In R. F. Germană lia (C.G.I.L.). de-a lungul şoselei Suez-Eilat itori contemporani de peste hotare:
A. J. Cronîn şi Lion Feuchtw anger;
ciare se găseşte k 135 km. de 20,45 Intîlnire pe un drum de tară.
canal.
MIERCURI 16 Ianuarie Pe progra
BONN (Agerpres)'. — TASS pat nepedepsiţi, bandiţii au re lor forţe din Germania occiden Astfel la Genova C.G.I.L1, ă De ce a demisionat A. Eden? mul I: 6,15 Emisiunea agrară; 6.45
transmite: obţinut majoritatea absolută de Clubul curioşilor; 9,30 Ce fi-a plă
petat această ieşire în noaptea tală care se străduiesc să în voturi la societatea de tramvaie cut mal m ult; 11,03 Teatrul la mi
In cursul nopţii de 7 ianuarie Uite. crofon : „Pădurea“ adaptare după
s-a săvîrşit un aţac împotriva următoare. Ei au spart din nou răutăţească relaţiile dintre R.F. Comunicatul oficial al de nea imperialistă engleză pen piesa lui A. N. Ostrovski; 15,55 Oa
ambasadei sovietice din R.F. La Cremona, unde a avut loc meni în a lb ; 17,35 Pe teme conju
Germană. Un grup de bandiţi cîteva geamuri ale clădirii clu Germană şi Uniunea Sovietică. alegerea reprezentanţilor fero misiei lui Anthony Eden din tru continuarea şi intensifica gale ; 20,30 Emisiunea „Părinfi şi
sosiţi cu automobilele au spart viarilor în Consiliul de admi copii"; 21,15 Din viata teatrului ro-
cu pietre multe geamuri ale clă bului. S. M. Kudreavţev, însărcina nistraţie al căilor ferate de stat, postul de prim-ministru al An rea acestei politici. Mai mult mînesc — amintiri ale actorilor Lu
dirii ambasadei şi clubului care C.G.I.L. a înregistrat o înseni cia Sturza Bulandra, N. Nlculescu
se află alături de ea. Este semni In prezent în Germania occi tul cu afaceri ad-interim al nată victorie, obţinînd 69,4 la gliei n-a produs prea multă decît atît, unele comentarii Buzău şi Vladfmîr M axlm lllan; 23,10
ficativ faptul că detaşamentul de sută din voturi, Concert simfonic Mozart; Pe progra
poliţie a sosit la clădirea am dentală nu mai conteneşte pro U.R.S.S. în R.F. Germană, l-a mirare în rîndurile opiniei pu afirmă că „sacrificarea“ lui mul II — 14,20 Cărfi şl eroi: „Tu
basadei cu o mare întîrziere — Din îl. Cehoslovaca tunul“ de scriitorul bulgar D. Dirqovj
40 de minute după atac. paganda antisovietică la care vizitat pe Hallstein, secretarul blice mondiale. Eden a fost făcută şi la cererea
17,15 Tribuna radio; 18,10 Emisiunea
Profitînd de faptul că au scă participă activ şi persoane sus- de stat al Ministerului Federal Retragerea lui A. Eden, din anumitor cercuri influente a- „Zilele vieţii noastre“ : Paraleja 45°;
18,55 Sfatul medicului: Complicaţiile
puse, inclusiv miniştri. De aceea,' al Afacerilor Externe, şi i-a îna viaţa politică, după o activita mericane, care consideră pe nervoase ale alcoolismului j 19,00 Fa
bricat în R.P.R.
atacul banditesc asupra amba intat un protest, cerînd tragerea te de 30 de ani, cercurile con fostul prim ministru englez ca
RADIOJURNALE ŞI
sadei U.R.S.S. în R.F. Germană la răspunderea organizatorilor şi ducătoare britanice încearcă un personagiu prea compromis. BULETINE DE ŞTIRI
nu poate fi considerat ca un fe participanţilor la atac şi asigu s-o motiveze prin „sănătatea Cum era şi firesc să se în- 5,30; 7,00; 8,15; 11,00; 13,001
şubredă“ a acestuia. „Sfîrşltul timple, unele cercuri conducă
nomen întîmplător. El constituie rarea securităţii ambasadei so fără glorie“ al premierului bri toare americane nu se dau în 15,00; 17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (pro*
o manifestare a acţiunilor ace vietice şi a colaboratorilor ei. tanic, după cum afirmă chiar lături să profite de schimbarea gramul I); 14,00; 16,00; 18,00; 20,00;
21,00 şi 23,00 (programul II).
Laburiştii englezi cer ţinerea de alegeri parlamentare unii observatori politici, nu şefului guvernului britanic, cău-
constituie altceva decît punc tînd să înlocuiască dominaţia IN ATENŢIA DENTIŞTILOR
tul culminant al crizei prin engleză în Orientul mijlociu
LONDRA (Agerpres). a conservatorilor a învins în care trece guvernul conserva prin dominaţia americană. Prin O rganizata economică raională
Luînd cuvîntul la posturile de lupta îndelungată pentru con tor englez în urma eşecului a- aceasta se explică coincidenţa „6 Martie“ Rădăuţi, regiunea Su
radio în ziua de 10 ianuarie în trolul în guvern. Dl. Harold gresiunii împotriva Egiptului. dintre schimbarea premierului ceava, livrează din stocuri separa
numele partidului laburist, loc Mac Millan a devenit prim mi Astăzi Anglia s-Ş compro britanic şi dezbaterea în cadrui toare dentare simple şl duble, caii*
ţiitorul liderului partidului la nistru“. mis pe arena internaţională. Congresului S.U.A. a „doctri tate superioară, model „Spedi“< în ba*
burist, James Griffiths, a sp u s: Eşecul întregii politici britani nei Eisenhower-Dulles“, za unei comenzi, prin poştă ramburs,
„"Schimbările în conducere Observatorul consideră că ce în problema Suezului, con
sînt nesatisfăcătoare. A sosit ................ ...,— w secinţele agresiunii franco-bri- Demisia lui Eden din postul; de la 100 bucăţi în sus. Preţul 93
noul guvern „va promova o po tanice împotriva Egiptului, sînt de prim-ministru al A ngliei'
timpul oa toată ţara să ¡aibă po litică economică şi mai nemi este o semisatisfacţie pentru < lei/100 buc.
sibilitatea să-şi pronunţe sen loasă. Mac Millan, ocupînd adevărate dezastre pentru via poporul englez care este nevoiţi
tinţa cu privire la evenimentele funcţiunea de ministru al Fi ţa politică şi economică a An să îndure urmările nefaste ale J
din ultimile trei luni". nanţelor anul trecut — scrie au gliei. politicii de pe poziţii de forţă.
torul — poartă răspunderea De asemenea, această situaţie;
Griffiths a cerut ţinerea unor pentru actuala scădere a nive înlăturarea lui A. Eden din în care se află fostul premier \
alegeri parlamentare. lului de trai. Mac Millan este viaţa politică s-a hotărît toc englez, vine să confirme îni
unul din membrii guvernului faţa opiniei publice mondiale'
★ care l-a împins pe Eden la de mai cu speranţa de a salva
zastruoasa aventură a Suezului. Anglia din situaţia critică în că aţîţătorii la război, mai de- 1
LONDRA (Agerpres). — El trebuie să poarte o bună par care se află. După cum sub
Observatorul politic al zia te a răspunderii pentru dificul L.a Kronipalii s-au ridicat noi locuinţe muncitoreşti In clişeu: liniază unele comentarii, ple
rului „Daily Worker“ Peter Zin- tăţile economice care au urmat
kin, ¡referindu-se k numirea lui acestei aventuri“. carea lui Eden n-ar îi decît o vreme sau mai tîrziu, vor su
MacMillan în funcţia de prim
ministru, scrie : „Aripa dreaptă Noile locuinţe muncitoreşti din această localitate „jertfă“ consimţită de reacţiu- feri o înîrîngere inevitabilă. <
craţie mongol. In 1739 aici se înfiin Cbnducerea executivă a Huralu- loc de două ori pe an. In cadrul anului 1956 a arătat că numărul
ţează o facultate de teologie, iar apoi lui de deputaţi ai oamenilor muncii primei sesiuni se aleg conducerea
Ieri şi azi în oraşul Ulan Bator o facultate de medicină, iar peste din Ulan Bator a elaborat un plan executivă a huralului de oameni ai populaţiei s-a şi ridicat la 120.00C
40 de ani facultăţile de astrologie, general de dezvoltare şi reconstruc muncii, form ată din 9 persoane, şi
astronomie şi de mistică lamalstă. ţie a oraşului Ulan Bator pe o du opt comisii permanente ale hu de locuitori. In ultim ii 25 de ani
Spre sfîrşitul secolului al XVII-lea, rată de 20-25 de ani. ralului formate din cîte cinci
cînd în Mongolia s-a consolidat do persoane. Dintre deputaţii aleşi, în Mongolia populară a crescut con•
minaţia împăraţilor chinezi din di Capitala R. P. Mongole se dezvol 54 sînt m uncitori, 3 — araţi
De pe colina înaltă Zaisan, unde în stil european. Intre acestea se cultatea de agricultură şi Faculta nastia manciuriană Ţin (1644— 1911), tă rapid. Dacă în decurs de 15 ani şi 112 — funcţionari şi intelectuali. siderabil natalitatea şi a scăzut mor
se află obeliscul alb, ridicat în cins remarcă clădirea cu trei etaje a tea de ştiinţe sociale. Ugra devine un centru comercial. s-au construit 25.000 de m etri pă
tea ostaşilor sovietici care au căzut gării, terminată de curînd — de pe Pe lingă mînăstiri, şi din rîndul traţi de suprafaţă locativă iar dife Această componenţă reflectă aproape talitatea infantilă. An de an creşti
în luptele pentru independenţa şi m agistrala Moscova —> Ulan-Bator Fără să vrei îţi vine să numeşti preoţilor apare o pătură considera ritele departamente au construit cam exact structura socială a populaţiei
libertatea poporului mongcl, se des — Pekin. Această cale a prieteniei oraşul mongol, care se întinde pînă bilă de m eşteri talentaţi — cons aceeaşi suprafaţă locativă, pentru oraşului. Majoritatea locuitorilor din nivelul de trai al oamenilor muncii
chide spre nord panorama oraşului popoarelor, cum este denumită în departe, „oraşul alb". Pe fondul în tructori de biserici, pictori de icoane, perioada 1956—1960 conducerea e- oraşul Ulan Bator o formează in
Ulan Bator, capitala R. P. Mongole. Mongolia, traversează întreaga ţară tunecat al munţilor scunzi, care con sculptori, meşteri în prelucrarea ar xecutivă a Ruralului a planificat telectualitatea şi muncitorii, nume In ultimii trei-patru ani, aproxima
de la nord, de la frontiera cu Uniu turează pe cerul albastru senin linia tistică a cuprului, cizelori în argint construirea a 70.000—80.000 m.p., roşi studenţi şi elevi. La fiecare şase
Dincolo de mulţimea de iurte albe, nea Sovietică şi pînă la sud, la gra dulce a orizontului, strălucesc clă şi alţii. dintre care 40.000 m.p. vor fi cons locuitori ai oraşului Ulan' Bator u- tiv o cincime din numărul total d
înconjurate cu garduri scunde, cu niţa cu R. P. Chineză. Intre fostele dirile oraşului Ulan Bator de un truiţi cu fonduri pe baza ajutorului nul învaţă.
porţi albastre, se înalţă clădirile din Aşezări de răsărit şi de apus se a- alb deosebit de imaculat. Una din curiozităţile rămase din acordat de Uniunea Sovietică. In populaţiei din Ulan Bator s-a mu
piatră a lb ă : universitate, şcoli, tea flă cartierul chinezesc, cu fanzele vechea Ugra este prima tipografia, 1955 au fost daţi în exploatare 35.900 In prezent, în centrul atenţiei
tru, spitale, clădiri administrative şi lui joase din chirpici; aici se află La mongoli culoarea albă este în care se tipăreau cărţi în limbile m.p. de suprafaţă locativă. iar în conducerii executive a huralului, în tat în case moderne. P entru anul
case de locuit. Verdeaţa parcurilor aşezămintele „Nouă străzi". In tre- socotită din cele mai vechi timpuri tibetană şi mongolă, prin folosirea anul 1956 a fost dată în exploatare afară de amenajarea oraşului şi de
de aurind amenajate şi a tinerilor culoarea nobleţei şi curajului. In unor bucăţi de lemn sculptate. o suprafaţă de 40.000 m.p. crearea de întreprinderi pentru de 1957 cea m ai im portantă sarcină a
copaci pătrund timid, dar destul de ------- --------------’----— --------------------- ----- zilele noastre, clădirile albe din servirea populaţiei, se află reduce
semnificativ, în înfăţişarea oraşului. Ujan Bator constituie o mărturie Ugra a rămas un centru religios Macaralele-tum, betonierele, ex rea aparatului de stat şi îmbunătă conducerii executive a huralului o-
Reportaj din R.P. Mongolă grăitoare a progresului şi creşterii şi comercial pînă la victoria revo cavatoarele şi buldozerele au încetat ţirea muncii acestuia. In trecut, la
Spre dreapta se vede fosta Aşe nivelului de trai al unuia dintre cele luţiei populare din 1921. In prezent de mult de a mai fi nişte rarităţi Ulan Bator existau trei trepte ale răşenesc este construirea de casc
zare de răsărit, iar la stingă se vede cut, în suburbia de sud, locuiau mai vechi state din Asia. oraşul Ulan Bator este capitala sta pentru araţii mongoli. organelor puterii locale : huralul o-
Aşezarea de apus. In centrul vechii numai hacini („negri''), adică mon tului mongol independent, care a luat răşenesc, huralele celor 13 horoni de locuit şi a sistem ului central de
Aşezări de răsărit se înalţă astăzi golii simpli, spre deosebire de cele Vechea mongolie feudală, înapo naştere ca urmare a marii victorii Este interesant de urmărit activi (raioane) şi huralele celor 138 ho-
piaţa, centrală a capitalei R. P. Mon două aşezări, în care locuiau numai iată, rămîne din ce în ce mai mult a revoluţiei populare. In locul ve- tatea conducerii executive a Hura- aprovizionare cu apă.
gole. „galbenii" — protipendada feuăalo- în trecutul îndepărtat. In Mongolia, chei Ugra, vestită prin lamaseriile lului de deputaţi ai oamenilor mun rini (secţii). In prezent, după noile
lamaistă, în frunte cu hutuhta (una unde populaţia de bază era formată sale şi prin hanurile pentru cara cii din Ulan Bator. alegeri, horinii au fost desfiinţaţi Deasupra oraşului se lasă seara
Deasupra fostei aşezări de apus din cele mai înalte trepte ale ie.rar- din crescători de animale nomazi, în vane, oraşul U lm Bator a devenit Iar în loc de 13 horoni au fost or
se înalţă turnul Gandan, de mică hiei eclesiastice lamaiste). anii puterii populare a început să centrul administrativ, cultural şi in La 21 octombrie 1956 la Ulan Ba ganizaţi 30. Această măsură a re Grupuri-grupuri, studenţii ies zgo
înălţime, construit Zn stilul pago crească rapid numărul populaţiei dustrial al Republicii Populare Mon tor au avut loc alegeri de deputaţi. dus considerabil ştatele şi a simpli
delor chinezeşti. Aceasta este una In partea de sud-vest a oraşului stabile, au o.părut oraşe. Mongolii se gole, care este stat suveran, inde A u fost aleşi 169 de deputaţi în ficat legătura dintre organele puterii motoşi din clădirea Universităţii
dintre vechile şi cele mai m ari la- se înalţă clădirile primului vlăstar mîndresc în m od deosebit cu oraşul pendent şi democrat. huralul orăşenesc — cîte un deputat populare şl masele largi ale popu
maserii. Dincolo de mînăstire se Ulan Bator. Anul acesta, capitala la 600 de alegători şi 1.033 de de laţiei. Huralele horonilor au posi Locuitorii oraşului îmbrăcaţi în cos
înalţă cele două mari corpuri de al industriei mongole — combinatul Mongoliei va îm plini 318 ani. Acum In prima perioadă a construcţiei putaţi pentru huralele celor 30 de bilitatea să adopte hotărîri în multe
clădiri ale spitalului de copii. Mai 36 de ani aici a fost creat prim ul oraşului după eliberare, la Ulan Ba horoni (raioane) ale oraşului — cîte probleme pe care le ridică oamenii tum ele lor naţionale încinse strîm
departe se văd stîlpii înalţi ai sta industriali „Cioibalsan" — precum şi guvern popular dl Mongoliei revo tor lucrau numai specialişti sovie un deputat la 100 de alegători. Este muncii.
ţiunii de radio. coşurile înalte ale termocentralei. luţionare. tici. In Mongolia nu existau cadre pentru a treia oară după adoptarea cu brîuri în culori deschise, se gră
de constructori proveniţi din rîndu legii cu ,p rivire la modificarea cons Numărul locuitorilor oraşului U-
In depărtare, spre răsărit, se a- Aici a luat naştere, acum un sfert Ulan Bator, care înseamnă „Vi rile populaţiei băştinaşe. Odată cu tituţiei cînd au loc alegeri generale lan Bator creşte continuu. Acum besc să ajungă la tim p la teatru
teazul Roşu”, era num it înainte de dezvoltarea construcţiei capitalei au in Ulan Bator. In acelaşi timp au patru ani, cînd a fost elaborat pla
flă Maimacen, un vechi orăşel chi de veac, tînăra clasă muncitoare mongoli Da-Kuren (Marea Aşezare), început să apară primii construc avut loc alegerile în întreaga ţară. nul general al oraşului, s-a pornit de Aici se joacă „Othello" în limbe
iar străinii îl numeau Ugra. In pri tori mongoli. In prezent, armata de Anul trecut la alegerile de deputaţi la ideea că abia peste 10—15 ani
nezesc, unde înainte de revoluţia mongolă. Ceva mai încolo s-au păs m ii avi ai existenţei oraşului Ugra constructori mongoli — ingineri, în capitala Mongoliei au participat populaţia oraşului se va ridica la mongolă. In clipa cînd uşile biblio
prin 1636, aici a fost stabilită reşe tehnicieni, muncitori calificaţi — 69.000 de alegători, iar la alegerile 120.000 de locuitori. Recensămîntul
din 1911 se afla reşedinţa amhan trat pavilioanele chinezeşti cu col dinţa permanentă a hutuhtei — ca numără peste 2000 de persoane. precedente 54.000. populaţiei făcut în luna ianuarie a tecii publice ş i ale Muzeului de stai
p ul' bisericii galbene, adică dl la-
ului, reprezentantul bogdîhan-ulul ţurile acoperişurilor întoarse în sus maismului şi capul statului. Timp Sesiunile huralului orăşenesc au se închid, se deschid uşile celo?
de aproape trei sute de ani, Ugra
(denumirea împăratului chinez in — fosta reşedinţă de vară a lui hu a fost centrul statului feudal teo- trei cinematografe ale oraşului. Ir
limba mongolă) — şi a suitei lui. tuhta, astăzi transformată în muzeu. holul unuia din cinematografe c
Spre apus se înalţă o frumoasă cons In apropiere de colină se află clă fost expus recent tabloul „Ororiic
trucţie de cale ferată cu clădiri noi dirile albe ale noilor facultăţi ale de la Hiroshima" ale pictorilor japo
Universităţii din Ulan Bator — fa nezi Iri Makuri şi Tosiko Akam alu
laureaţi ai Premiului internaţional
al păcii.
Noaptea cînd spectatorii sie întorc
spre casă, ferestrele tipografiei de
stat sîn t iluminate. Muncitorii ti.
pografi pregătesc noul număr al zia
relor de a dolía zi. La Ulan Bato:
apar trei m ari cotidiene — „Unen'
(„Adevărul"), „Zaluciuudîn Unen'
— ziarul organizaţiei de tineret
„Hudulmuur" („Munca") precum ş
cîteva ziare republicane. In afară di
aceasta, apar bisăptămînal ziaru
„Drumul muncitorilor" (în limbo
chineză) şi „Noutăţi din Mongolia'
(în lim ba rusă). Agerorcs
Redacţia f i administraţia ziarului str. 6 Marile nr.9, Telefon: 188—139. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T R. nr. 236 320 din 5 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică d e S tat-D eva.