Page 17 - 1957-01

LA
3 Anul IX. Mr. 657
FEBRUARIE
A LE G ER
PENTRU
MAREA ADUNARE
NAŢIONALA
INTILNIRI între CANDIDAŢI şi ALEGATORI
*B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B »B B B B B B B B B B B B B B B B B PB B B B B B B aB B B B aD B B B B I B B B B B B B B B B B B B B aB B B B B B B B aaB aaB a
Tovarăşul Vladimir Gheorghiu s-a întîlnit cu alegătorii
din Sîntuhaim şi din Cristur
In sala căminului cultural, locui­ nul culiuai, să se pună în funcţiu­ muncitori de Ia C.S.H., ţărani mun­
torii Sîntuhalmului au avut prima ne baia populară care e nefolosită citori, intelectuali.
intîlnire cu candidatul lor în alege­
rile pentru Marea Adunare Naţională,
tovarăşul Vladimir Gheorghiu, secre­
tar al C C. al P.M.R.
Mulţi cetăţeni şi-au manifestat
bucuria pentru măsurile adoptate de
recenta plenară a C.C. al P.M.R., ex-
prirnîndu-şi hotărîrea de a Ie spri­
jini prin fapte. Ei au scos în eviden­
ţă realizările măreţe obţinute de po­
porul nostru pe calea construirii so­
cialismului, amintind uriaşele con­
strucţii hunedorene, numeroasele con­
strucţii de locuinţe muncitoreşti, ma­
rile realizări din agricultură.
— Dar mai avem şi unele neca­
zuri, a spus cetăţeanul Ilie Almăşea-
nu. Ele nu-s mari, dar e bine să
avem sprijinul candidatului pentru
rezolvarea ior. De pildă, căminul
cultural nu-i înzestrat cu materialele
necesare, biblioteca n-are un dulap
pentru cărţi şi nici scaune, ne lip­
sesc lemnele de foc.
Alţi cetăţeni printre care Constan­
tin Igna, Adam Igna, Adam Igna
(Racănă), Ion Moldovan şi alţii, au
propus ca autobusul care face cursa
Deva-Simeria şl retur, să aibă un
orar convenabil şi copiilor din Sîn-
tuhalm care urmează cursurile şco­
lilor din D eva; să se repare cămi-
La
Sala căminului cultural din Sarmi-
segetuza devenise neîncăpătoare pen­
tru mulţimea de cetăţeni care venise­
ră la întîlnirea cu candidatul lor, to­
varăşul dr. loan Moza.
Cetăţenii care au luat cuvîntul cu
acest prilej, şi-au manifestat dorinţa dte ţăranul muncitor Lăscuţ Ta.toane a ce­
a avea la Sarmisegetuza un aparat de
proiecţie, mai ales că instalaţiile ne­
cesare — cabină, sursă de curent elec­
tric — există. Ei au mai propus, să
se ia legătura cu organele silvice pen­
tru ca acestea să nu mai întreprindă
acţiuni de plantare a puetului pe păşu­
nile întovărăşirilor zootehnice, şi au
solicitat ca prin acordarea unui mo­
Munca agitatorilor din Hunedoara
Pentru ca agitatorii din oraşul
Hunedoara să depună o activitate cu
rezultate cit mai bune, atît în sec­
toarele în care au fost repartizaţi
cit şi la locurile de muncă, ei au
fost instruiţi cu problemele cele mai
importante ale campaniei electorale.
Un accent deosebit a fost pus pe
popularizarea Rezoluţiei plenarei
C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie
1956. In acest scop, in şedinţa de
instruire din 13 ianuarie 1957, în
sala C.F.U. de la Combinatul side­
rurgic din Hunedoara, tov. Nicolae
Cătană, directorul general al combi­
natului, membru supleant al C.C. al
P.M.R., a vorbit celor peste 200 agi­
tatori despre sarcinile ce revin mun­
citorilor, tehnicienilor şi inginerilor
din combinat pentru aplicarea in
viaţă a hotărîriior plenarei C.C. al
P.M.R. din 27-29 decembrie 1956. El
a dat indicaţii practice agitatorilor
de felul cum trebuie să fie populari­
zate documentele plenarei şi felul
cum trebuie să se muncească pentru
a-i mobiliza pe muncitori Ia înde­
<*X>0 <><><><>0 <><><><>0 <>0 <><>0 0 <><><><><>0 0 <><><><><>0 <>0 0 0 <><><>0 <>>><><>0 0 0 0 <>0 <><>0 ><><>^^
@ a m ţL a n ia
■■
In clişee: (S tin gă): Agitatorul Gh. Radu vizitează familia pensiona­
rului Marin Burcea din str. Molotov nr. 24 Deva. (Mijloc) : La gazeta de
perete apare ediţie festivă. Iată-1 pe tov. Dionisie Sas, din colectivul de re-
OOC'O^OOCxX X X X íOOCnOOOOOOOOOCO OO0 OOOOC 0 0 COOO0 OOO C >0 0 0 OO ^ 0 0 0 > 0 OCCC0 0 COOO0 C-C' o c
mulsocialismului
de aproape 10 ani, S.M.T. din Orăş-
tie să trimită la timp tractoarele pe
tarlalele Întovărăşirii etc.
A vorbit apoi tov. loan Henţiu,
preşedintele Sfatului popular ai ora­
şului Deva. El a arătat că pentru o
parte din propunerile făcute s-au şi
luat măsuri de rezolvare, iar pentru
celelalte există condiţii şi în viitorul
apropiat vor fi rezolvate.
In cuvîntul său tovarăşul Vladi­
mir Gheorghiu a spus că va sprijini
propunerile făcute. Unele dintre ele
însă, mai trebuie studiate şi găsite
posibilităţi pentru înfăptuirea lor#
Tov. Vladimir Gheorghiu a amintit
apoi de sprijinul pe care cetăţenii
trebuie să-I acorde partidului şi gu­
vernului, pentru înfăptuirea hotărîri-
lor plenarei din 27-29 decembrie
1956 a C.C. al P.M.R.., subliniind că
aceste hotărîrl vor duce la sporirea
producţiei agricole, la ridicarea con­
tinuă a nivelului de trai al oame­
nilor muncii de ia oraşe şi sate.
★ provizionarca cu combustibil, activi­
Marţi 15 ianuarie, tov. Vladimir
Gheorghiu s-a întîlnii cu alegătorii
din comuna Cristur. Au participat
membri ai întovărăşirii agricole,
sfat cu alegător
tor nou, să se facă legătura între mi-
cro-centraleie de la Hobiţa, Sarmisege­
tuza şi cea în construcţie de la Zei-
cani, asigurînd astfel curentul electric
pentru satele întregii comune.
In numele alegătorilor din Zeicani,
rut să fie sprijiniţi sjj-şi construiască propus ca în comuna lor să fie ame­
un cămin cultural.
Tovarăşul dr. Ioan Moza, s-a întîlnit
duminică cu alegătorii din Toteşti şi
luni cu cei din Pui. Şi aici cetăţenii
au făcut unele propuneri, printre care:
să li se acorde o mai mare cantitate de
combustibil pentru uzinele electrice,
care din cauza lipsei acestuia nu func-
plinirea planului de producţie, pen­
tru creşterea productivităţii muncii
şi reducerea preţului de cost. Instrui­
rea agitatorilor cu problemele legate
de campania electorală a fost făcută
de tov. Ştefan Şoimoşi, prim-secretar
al Comitetului orăşenesc de partid
Hunedoara. Tot astfel au fost in­
struiţi şl agitatorii de la I.C.S.H.,
Trustul 4 construcţii şi din întreprin­
derile şi instituţiile din oraşul Hu­
nedoara.
Pentru a se asigura o bună desfă­
şurare a campaniei electorale, co­
mitetul orăşenesc de partid, comi­
tetul de partid din combinatul si­
derurgic, organizaţiile de bază din
întreprinderi şl instituţii au repar­
tizat in oraşul - muncitoresc şl în
cartiere, peste 400 de agitatori care
să desfăşoare munca politică în rin-
dul alegătorilor. In convorbirile pe
care le-au avut cu cetăţenii din
O.M. şi din cartierele oraşului Hune­
doara, agitatorii au vorbit pe larg
despre înaltul democratism al sis­
e lte i& m lâ m
ha 3 februarie 1957 vor avea loc
alegerile pentru Marea Adunare
Naţională.
In prezent, în toate comunele şi
oraşele regiunii noastre se fac pre­
gătiri intense.
Clişeele de faţă oglindesc unele
aspecte ale muncii politice de masă
ce se desfăşoară în cadrul campa­
niei de pregătire a alegerilor.
PE DRUMURI DE MUNTE
Joi 17 ianuarie 1957 4 pagini 2 0 bani Ctle frum useţi
nu oferă ochiului
omului o excursie
la cabanele din
munţii n o ş tr i!. lin
răsărit de soare în
munţi nu-l poţi
uita niciodată, du­
pă cum şl plimba­
rea pe schiuri, pe
sub cetini de
brazi, aplecate sub
Mecanic şef iaS.M.T. povara zăpezii, iţi
lasă amintiri ne-
AGENŢIILE DE PRESA >şterse. Organismul
TRANSMIT: ' se oţeleşte, obo­
seala drumului nu
® S.U.A. sprijină planurile agre­ se simte nicioda­
sive ale Israelului faţă de Iordania. tă, urcind spre
cele 12 cabane ca­
• Guvernul Yemenului cere o an­ re complectează
chetă internaţională a agresiunilor
engleze. frumuseţea mun­
ţilor regiunii noa­
stre.
• In India: Darea în exploatare Urcind spre ca­
a primei părţi a unui mare com­ bană, nu se poate
Printre cei care au luat cuviniul plex hidroenergetic. să nu trăieşti, in­
cu acest prilej a fost şi tov. Alexan­ tens măreţia, fru-
dru Horvath, unu! dintre veteranii • Gazeificarea subterană a cărbu­ [ museţea pădurilor
satului. El a vorbit despre realiză­ nelui în U.R.S.S. şi a munţilor.
rile înfăptuite în comuna Cristur în
de I. Velkin
anii puterii populare. In comună Ilie Chlşirău, mecanic-şef la S.M.T. Angajamentul schimbului de oţelari Şi toată măreţia munţilor, tot
există acum o şcoală nouă, coope­ Orăştie, a fost propus candidat al condus de maistrul Gogu Josan farmecul ce-l oferă priveliştea este
rativă, se construieşte un cămin cul­ F.D.P. în circumscripţia electorală nr. astăzi gustat de oamenii rriuncii, de
tural. Vorbitorul a propus, ca prin 3 — Orăştie, pentru alegerile de de­ In după-amiaza zilei de 15 ianuarie a avut loc adunarea generală a cei care ieri jinduiau la asemenea
munca ţăranilor muncitori, să se putaţi in Marea Adunare Naţională, comitetului sindical al secţiei O.S.M. de la Combinatul siderurgic Hune­ frumuseţi.
care vor avea loc la data de 3 fe-
electrifice comuna. bruarie. doara. In 1956 spre cabanele din munţii
Tov. Viorel Zăbălaş, susţinînd pro­ Luînd cuvîntul în cadrul acestei adunări, maistrul Josan Gogu, al că­ regiunii noastre au urcat 13.200 de
La casele alegătorului turişti.
punerea făcută de tov. Horvath, a scos rui schimb a iniţiat întrecerea pentru cel puţin 600 şarje rapide anual pe
în evidenţă rezultatele obţinute de în­ din Gomuna lip u g iu schimb, s-a angajat în numele schimbului pe care-1 conduce să continue In clişeu: Cabana „Pietrele" din.
această iniţiativă sub lozinca: „640 de şarje rapide pe an şi schimb, cu re­ munţii Retezat.
tovărăşirea agricolă de aici şi a Comitetul comunal de partid din ducerea rebutului sub procentajul admis“.
făcut propuneri privitoare Ia o mai Lăpugiu, raionul Ilia, a repartizat pe Urmînd îndemnul
bună organizare a muncii. El s-a an­ lingă fiecare casă a alegătorului pe Iri zilele ce urmează, această chemare la întrecere va fi prelucrată partidului
gajat să muncească astfel ca în cin­ cei mai buni agitatori, care, fiind bine şi cu celelalte schimburi de oţelari.
stea alegerilor numărul întovărăşiţi- pregătiţi, desfăşoară o rodnică activi­
lor să se mărească considerabil. tate. Veşti de la fabrica 0 nouă TntovărSţlre agricolă
„Simion Bărnuţiu“ din Sebeş — prima Tn acest an
Alţi vorbitori s-au referit la. pro­ La casa alegătorului nr. I din Lă
blema unei mai bune aprovizionări pugiu de Jos, agitatorii Ioachim Bu Membrii Comitetului executiv al Sfa­
şi deserviri a cumpărătorilor prin ţiu, Florea Siminic şi Roman Popovici tului popular al comunei Hărău, îm­
au vorbit cetăţenilor despre legea e preună cu membrii organizaţiei de
unitatea ce există în comună, Ia a- lectorală, despre candidatul circum bază din Bîrsău, raionul llia, au popu­
larizat larg în rîndui ţăranilor munci­
tatea culturală etc. tori din sat, documentele plenarei C.C.
Cel din secţia piele ai P.M.R. din 27—29 decembrie 1956.
La încheierea întîinirii tov. Via-
dimlr Gheorghiu i-a asigurat pe ale­ Animaţi de dorinţa de a traduce în Iarna e totdeauna friguroasă. Dar
gători că va ţine seamă de propune­ fapte hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R., cînd ai o haină de piele îmblănită,
rile lor şi că va lupta pentru rezol­ colectivul fabricii „Simion Bărnuţiu" frigul nu te mai pătrunde. De aceea,
din Sebeş, a pornit, din primele zile
varea acestora.
ca scripţiei lor, despre realizările regimu ale anului, bătălia pentru a obţine tot muncitorii de ia secţia piele, care au Ei au arătat, pe bază de exemple con­
lui democrat-popular pe plan local, apoi mai multe produse de larg consum, cea mai înaltă calificare din fabrică, crete, ţăranilor muncitori că munca
ifl ¡-au îndrumat să controleze dacă au în vederea satisfacerii cerinţelor cum­ se străduiesc, zi de zi, să dea cît mai în comun, pe suprafeţe întinse, creaza
fost înscrişi în listele de alegători. părătorilor. multe haine de piele peste plan. Şi, condiţii favorabile obţinerii de recolte
ţionează decît o mică parte din zi şi In ultimul timp, la casa alegătorului, executînd produsele în serie, ei reuşesc bogate. Ca urmare a acestui fapt, un
să fie sprijiniţi să extindă reţeaua e- agitatorii au prelucrat Rezoluţia O.C. Noi produse ale fabricii să facă acest lucru. Semnificativ este număr de 16 familii de ţărani munci­
lectrică în toate satele celor două co­ al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956. faptul că în primele 11 zile ale lunii, tori din satul Bîrsău, cu o însemnată
mune. Ei au solicitat de asemenea ca Era pe Ia jumătatea lunii decembrie planul lunar la sortimentul haine trei suprafaţă dc teren, au constituit o înto­
băile populare să fie reparate şi date Activitate rodnică desfăşoară şi agi­ 1950. Maistrul Artur Wollmann, de la sferturi din piele a fost depăşit cu 7 vărăşire agricolă.
în folosinţă, iar pe ruta Subcetate— tatorii Florea Ambrozie, Elena Angliei marochinărie, era pur şi simplu asal­ bucăţi.
Haţeg să fie pus în circulaţie un auto­ şi Gheorghe Lupşa de la casa alegă tat cu întrebări de muncitorii secţiei. Printre primii care s-au înscris în
motor C.F.R. Alegătorii din Pui au torului nr. 2 din Ohaba, precum şi a- Aici în fruntea întrecerii se află e- întovărăşirea agricolă, a fost ţăranul
gitatorii Martin Laslău, Dionisie Ursu, — Vom realiza şi noi produse de chipele conduse de tovarăşii Otto Ca- muncitor Nicolae Gabor. In întovărăşire
najat un spital, un abator şi teren Roman Pogan şi alţii de la casa ale­ polivilin 1 — a întrebat nerăbdătoare şuia, ioan Anca, Gheorghe Androne, el a intrat cu o suprafaţă de 1 ha.
sportiv. gătorului nr. 3 din Lăpugiu de Sus. Margareta Apoizan. Simion Moga şi Dionisie Vintilă. teren. După aceea, în întovărăşire s-ău
înscris ţăranii muncitori Ştefan Mâr-
In încheiere, alegătorii s-au anga­ Datorită muncii depuse de agitatori — Ce avantaje preZiiVtă polivilinul 0 brigadă de frunte tonoşi — cu 2,05 ha. teren, — Petru
jat să sprijine activitatea candidatu­ în comuna Lăpugiu, nu există nici un faţă de piele ? — a intervenit Rudolf Crişan (Duţu) — cu 1,75 ha. şi alţii.
lui lor şi să lupte neobosiţi pentru cetăţean care să nu cunoască hotărî- Leney. Cine n-a văzut în vitrinele magazi­
înfăptuirea hotărîriior plenarei C.C. al rile luate de plenara din 27—29 de­ nelor frumoasele serviete tip „Diplo­ —O —
cembrie 1956, sau care să nu ştie pe — Modelele de poşetă din polivilin — mat“ ! Fără îndoială că cei care şi-au
P.M.R. din 27—29 decembrie 1956. cine vor vota la 3 februarie. De ase­ i-a lămurit maistrul — au fost puse cumpărat o asemenea servietă au ră­ Ţăranii muncitori
menea, îndrumaţi de agitatori, toţi ce­ în fabricaţie de conducătorul tehnic mas mulţumiţi de aspectul plăcut şi vînd lapte statului
tăţenii au controlat dacă sînt înscrişi Ioan Satmari, ajutat de modelierii Ma- de trăinicia lor.
în listele de alegători. roşer Roth şi Andrei Contz. Cît despre Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R.;
temului nostru electoral; e) au ară­ avantaje, să ştiţi că sînt m ulte: sea­ Ei bine, să ştiţi că multe din aceste din 27-29 decembrie 1956 a mărit in­
tat că cetăţenii patriei noastre se LUDOVIG CATA mănă foarte bine cu pielea, poate da serviete sînt executate de brigada u- teresul ţăranilor muncitori de a
bucură de toate drepturile cetăţene­ corespondent naştere la cele mal variate nuanţe de temistă condusă de tovarăşa Aurelia contracta cu stalul vînzarea de lapte.
şti, inclusiv cele electorale. De ase­ culori, este trainic. Frăţilă de la marochinărie. Succesele Astfel, numeroşi ţărani muncitori din
Conferinţe acestei brigăzi se datoresc bunei orga­ raioanele Orăştie, Haţeg şi Ilia, au
menea, ei au popularizat realizările La confecţionarea poşetelor din po­ nizări a muncii cît şi ridicării perma­
regimului de democraţie populară Pînă în momentul de faţă, în în­ livilin, au fost repartizate echipe cu o nente a nivelului de calificare al mun­ încheiat contracte cu I.C.I.L. Simeria,
şi pe candidatul F.D.P. pentru cir­ treaga regiune, s-au ţinut în cadrul înaltă calificare, ca cele conduse de citoarelor. In acest scop, cele mai slab pentru vînzarea a 100.000 litri lapte
cumscripţia lor, tov. Adalbert Laszlo. campaniei electorale, 776 conferinţe, tovarăşii Oscar Heinrich, Piri Gosza, pregătite sînt repartizate pe lingă mun­ de vacă şi 6.000 litri lapte de oaie.
In acelaşi timp ei au arătat şi greu­ Cei peste 59.000 de cetăţeni, care Rudolf leney şi alţii. Ce-i drept, în citoarele mai bune.
tăţile ce mai există, explicînd că nu­ le-au audiat, au luat cunoştinţă des­ primele zile a mers mai greu, dar în­ Numărul ţăranilor muncitori, care
mai prin participarea activă a fie­ pre m ăreţele realizări înfăptuite -în cetul cu încetul s-au obişnuit cu noul Lună de lună, brigada condusă de încheie contracte cu , întreprinderea
cărui om ai muncii, acestea pot fi cei 12 ani de democraţie populară sortiment, mai aies că unele operaţii tovarăşa Frăţilă, îşi depăşeşte sarci­ de stal pentru comercializarea şi in­
învinse mai uşor, putîndu-se aplica din ţara noastră. ca, de pildă, şercuitul, egalizatul şi ni­ nile de pian, iar calitatea servietelor dustrializarea laptelui din Simeria
cu succes politica partidului nostru tuitul nu mai erau necesare. între timp, este din cea mai bună. In primele 11 creşte din zi în zi.
de construire a socialismului, pen­ O astfel de conferinţă a fost or­ au trecut să lucreze ia noul sortiment zile ale lunii ,ea şi-a depăşit normele
tru fericirea poporului. ganizată în ziua de 14 ianuarie de şi echipele conduse de tovarăşii Rozsi de producţie cu peste 90 la sută. < ,
către Consiliul regional F.D.P. in Moidovan, Carol Navradl, Mihai Zer-
Paralel cu această muncă, agita­ orcfyul Deva în sala cinematografu­ fceş şi Ştefan Pffaff. Şi roadele muncii GH. TAUTAN
torii din Hunedoara duc o intensă lui „Filimon Sîrbu". Cu această oca­ n-au întîrziat să se arate: în decembrie
muncă de popularizare a manifes­ zie a conferenţiat tovarăşul Ioan 500 de bucăţi, iar în primele 11 zile Aprovizionarea populaţiei — sarcină
tărilor ce au loc la „Casele alegăto­ Gorea, secretarul Consiliului regio­ ale lunii ianuarie au fost terminate de cinste a lucrătorilor din comerţ
nal F.D.P. El a scos în evidenţă 300 poşete din polivilin, în 8 culori.
rului", în campania electorală. Aprovizionarea oamenilor muncii ţie publică şl legume-fructe, expune­
remarcabilele realizări înfăptuite în In prima decadă a lunii ianuarie, fa­ cu suficiente cantităţi de produse de rea estetică a mărfurilor şi prezen­
Organele de partid din Hunedoara bricarea din polivilin, s-a extins şi la calitate superioară şi la preţuri dc tarea lor, au contribuit la creşterea
au holărît ca pînă Ia data de 3 fe­ regiunea noastră în anii regimului alte produse. De pildă, în sectorul mais­ stat, a constituit şi constituie sar­
bruarie, toţi agitatorii să fie în nu­ trului Zoltan Petey s-au confecţionai cina permanentă a ' lucrătorilor din încrederii cumpărătorilor faţă de
dul cetăţenilor din sectoarele ce democrat-popular. După conferinţă 100 mape. De remarcat că la acest comerţ. Sub conducerea organizaţii­ calitatea produselor desfăcute de co­
produs, preţul de cost se reduce cu lor de partid ,şi de stat, lucrătorii din merţul socialist.
!e-au fost repartizate de cei puţin a fost prezentat un program artis­ 50 Ia sută faţă de cei din piele. Prin­ comerţ au muncit cu rîvnă în cursul
tre cei care lucrează ia mape se nu­ anului trecut, obţinînd realizări în­ Un exemplu demn de urmat in
2-3 ori în fiecare săptămînă. tic de către o brigadă artistică. mără tov. Emilia Popescu, Victor Pe- semnate. Astfel, volumul total al prezentarea produselor şi expunerea
ţa, Hilda Binder şi Luisa Petey. In­ mărfurilor desfăcute în anul 1956 de­ estetică a mărfurilor, In buna deser­
teresantă este şi prima haină lungă păşeşte cu 12,6 la sută realizările a- vire a cumpărătorilor . şi. prezentarea
din polivilin, confecţionată de experi­ nului 1955. In sectorul alimentar s-au generală a magazinului îl constituie
¿ m a şin i mentatul muncitor loan Anca. Cît des­ desfăcut cu 6- la sută mai multe colectivele magazinului de confecţii
pre calitatea noilor poşete şi mape din mărfuri decît în anul 1955, în sec­ şl magazinului de textile din Petro­
polivilin, rămîne ca ea să fie apreciată torul industrial cu 14 la sută, iar în şani, care au reuşit să asigure o
de cumpărători. sectorul alimentaţiei publice cu 17 bună aprovizionare a populaţiei şi
să-şi realizeze planul de casă pe a-
— O— nul 1956.
Măresc produefia la sută. Reţeaua de desfacere s-a In vederea asigurării aprovizionă­
de mefal măfit în acelaşi timp cu 51 unităţi rii populaţiei în conditiuni şi mai
faţă de 1955. De asemenea, s-au dez­ bune în anul 1957, secţiunea comer­
voltat ’ formele active de comerţ — cială regională, secţiunile comerciale
furnalului nr. 1 de la raioane cu bucata, remizieri — ceea raionale şi orăşeneşti, O.C.L., coope­
Combinatul siderurgic Hunedoara a În­ ce a dus la o mai bună deservire a raţia, toţi lucrătorii din comerţ tre­
ceput noul an de lucru cu hotărîrea populaţiei şi la creşterea productivi­ buie să-şi mărească eforturile pentru
fermă de a mări în mod simţitor pro­ tăţi: 1muncii. realizarea măsurilor elaborate de pier
ducţia de metal. nara C.G. al P.M.R. din 27-29 de­
Introducerea noului sistem de sa­ cembrie 1956, măsuri menite să ducă
Asigurînd o dozare corectă a şarje­ ia o cît mai bună aprovizionare şi
lor, o încărcare uniformă a furnalului larizare pe bază de acord a făcut să deservire a populaţiei.
şi respectînd înălţimea optimă de în­ crească cointeresarea materială a lu­
cărcare, colectivul acestui furnal a crătorilor din comerţ pentru o mai Ţinîndu-se seama că în cursul a-
reuşit să dea peste plan, în prima ju­ bună deservire şi prezentare a măr­ nului 1957 se Vor desface cu 13 la
furilor. Reclama comercială a luat sulă mai rnulte mărfuri decît îrt a-
un mai mare avînt în întreaga re­
mătate a lunii ianuarie, 275, tone de giune, popularizarea mărfurilor făcîn- nul 1956, defalcarea planului pe uni-'
fontă. In acelaşi timp indicele de uti­ du-se atît prin expunerea şi aranja­ taţi de desfacere trebuie făcută cu mult
dacjie al gazetei de perete din Hăşdaf, schimbînd articolele. (Dreapta) lizare al furnalului a crescut cu mult, rea lor estetică în vitrine şi rafturi, simţ de răspundere; pînă la 25 ia­
pa de afişaj Ia lucru, Tov. Isabela Lovi şi D. Ivăneanu afişează un P iar declasatele şi rebuturile au fost re­ cît şi prin anunţuri şi' reclame în nuarie, cu sprijinul organelor sindi­
iaj cu realizări ale regimului democrat-popular. duse sub procentul admis. presa centrală şi locală şi diapozi­ cale, trebuie să se prelucreze în gru­
tive cinematografice. pele sindicale sarcinile ce revin fie­
Aceste realizări de seamă se datoresc cărui vînzător şi să se cunoască, mă­
colaborării şi ajutorului reciproc ce Instalarea' de firme luminoase la surile tehnico organizatorice ce se
A AAA A există între brigăzile de furnalişti con­ magazinele din Deva a contribuit a- vor lua pentru. asigurarea realizării
V VVV V VVV V VVV duse de loan Bîidea, Ioan Chiroşca, tît Ia înfrumuseţarea oraşului cît şi planului.
Avram Culda şi cele de încărcători la schimbarea aspectului exterior al
conduse de Gheorghe Laţay, Stereza unităţilor. Expoziţiile cu vînzare, în In vederea asigurării planului de
Văduva şi Petru Dărăbăneanu. acoperire al unităţilor, contractele cu
număr de 36, organizate în şectoa-
rele alimentar, Industrial, alimenta- (Continuare în pag 2-a)