Page 18 - 1957-01

irag.
@ .0-f-eiţL â-ttd£n.ţiL tiaiteL o & L im ta z L
au cuvîntul
Raionul Haţeg se pregăteşte de alegeri
In fafa listelor
de alegători
\ taţi In Marea Adunare Naţională.
7 ianuarie \1957. In fata listelor
de alegători aîişate la sfatul popu­
lar al oraşului Haţeg s-a oprit un
om, căruia, dacă ,ar fî după înfăţi­
şare, i-al da vreţ-o 35-36 de ani.
Seara trecută avusese o discuţie -cu
nevasta. ^ de partid au recrutat colectivele de salariului mediu tarifar ?
— Noi cum vom i face în ziua de
„ alegeri, Gheorghe? ţ
Cum să facem, mergem şî vo­
tăm. \ v'
— Nu asta am ţ.vruţ să zic, băr­
bate 1 întreb d a c ă \te -a l dus pe la
sfat să vezi sîntem jor nu trecuţi în
liste... v
Şi iată-1 pe cetăţeanul Gheorghe
Văduva în fata listelor: Strada Fi-
limon Sîrbu... Numel'e celor înscrişi
îi alergă prin faţa’-j»ochilar. El nu e
trecut. Dar nu se Xsupără, ştie că
omiterea se datoreşte faptului c-a
venit recent în Haţeg.yŞtie şl cum tre­
buie procedat în aceşti caz pentru că
a citit legea electorală. ,
'■ ...In urma contestaţiilor făcute, a-
lăturî de listele de alegători a apă­
rui un proces verbal prin care, în
rîndurile alegătorilor din oraşul Ha­
ţeg, sînt trecu(i şi cetăţenii Gheor­
ghe Văduva şi so{Ia Lidfa, Simion
Dăbuceanu şi soţia María, loan
Fucă şî soţia VIca, precum şi mulţi
alţii. ŞI eî vor vota.
[ ...La Toteştf, fn fata listelor s-au
oprit Carol tNagy, Gheorghe Clep,
Vasile Sibişan, loan Iscru, Axenle
Micloşoni şi „alţii care au ţinut să
controíeze dacă au fost sau nu în ­
scrişi. Băfrînul loan Baiu din Bă-
ieşti — în vîrstă de peste 70 de ani
— a vrut şl el să fie sigur că i-a
fost asigurat dreptul de a alege.
De aceea s-a abătut pe la sfatul
popular din Rîu Alb, să controleze
listele. S-a dus acum şl se va duce
şi la 3 februarie. E dreptul lui...
In întregul raion, la centrele de
afişare a listelor de alegători s-au cu toată încrederea votul".
prezentat pînă acum peste 23.700 de
cetăţeni care au controlat înscrie­
rea lor în liste.
F. PETRE tului popular şi al organizaţiei de
La casa alegătorului
In localul sfatului popular al co­
munei Sînlămăria-Orlea a fost des­
chisă o casă a alegătorului. Frumos
amenajată şl ornamentată cu gust
ea oferă ţăranilor muncitori un loc
unde aceştia îşi petrec timpul în
chip plăcut ascultînd episoade din
timpurile vremilor de demult şi ale
celor de azi.
Deschisă zilnic, casa alegătorului
e locul cel mai potrivit unde citind
tin ziar, ori ascultînd o conferinţă
afli tot ce e nou în tară şl pe în­
tregul glob pămîntesc. îndrumaţi de
organizaţia de partid agitatorii Leon­
tina Oneasă, Rozîna Coradinî, Petru
Eocan, precum şi tovarăşul Gheor­
ghe Merinţoiu, responsabil al casei
alegătorului, n-au pregetat a merge
din casă în casă să Ie vorbească oa­
menilor despre alegerile de la 3 fe­
bruarie şi a-i Invita să ia parte Ia
desfăşurarea programului caseî ale­
gătorului.
Ca urmare a acestei munci sîm-
bătă 12 ianuarie a.c.,. 15 ţărani mun­
citori au ascultat aci rezoluţia ple­
narei din 27-29 decembrie 1956, ci­
tită din ziar, Iar duminică peste 50
de persoane au ascultat prelucrarea
legii electorale.
In prezent, la casa alegătorului se
fac repetiţii în vederea unul program
artistic ce va fi prezentat la 24 ia­
nuarie 1957.
D. ARDELEANU
(Urmare din pag. I-a)
furnizorii se vor încheia după 20 fe­
bruarie, iar pînă la această dată, a-
provizionarea se va asigura prin de­
punerea de comenzi directe la furni­
zori. Pentru complectarea fondului
de mărfuri cu produse de larg con­ galvanizată, tablă neagră, fier la­ piaţa din Hunedoara, se vor construi continua cu încheierea convenţiilor
sum specifice regiunii noastre, sec­ minat, fier beton etc., iar magazinele 4 gherete la Brad, se va amenaja cu sectorul socialist şi producătorii
ţiunea comercială regională va sta­
bili împreună cu secţia de industrie
locală şi cooperaţia meşteşugăreas­
că, sortimentele de mărfuri ce ur­
mează a se produce în cursul anului
1957.
De asemenea, pentru întărirea e-
xigenţei faţă de calitatea produselor
expediate de furnizori şi pentru a se
evita pătrunderea pe reţea a mărfu­
rilor de calitate Inferioară, se vor
complecta şi instrui comisiile de re­
cepţie iar studiul cererii de consum
trebuie să constituie o preocupare de
prim ordin pentru lucrătorii din co­ şi calitatea meselor pe care le ser­ ducerea perisabilitătilor, de returnarea zent ne-a dovedit că acolo unde a
merţ, sortimentele de mărfuri con­ vesc oamenilor muncii1.
tractate alegîndu-se în funcţie de ce­
rerile de consum şi de specificul re­ se va tine seama de creşterea nu­ de mărirea parcului de transport hi- le, s-a reuşit ca prin antrenarea lu­
giunii.
Secţiunile comerciale raionale şl
orăşeneşti, împreună cu organele sin­
dicale, vor organiza aprovizionarea
continuă a cantinelor cu produse a-
limenlare de bază şi printr-un con-
‘.rol permanent vor împiedica risipa
de alimente.
Pentru reducerea cheltuielilor de
circulaţie şi asigurarea unei aprovi­
zionări ritmice a magazinelor se va
dezvolta aprovizionarea directă din
depozitele bazelor în aşa fel încît
pînă la 1 octombrie a.c. acest sistem
să se aplice în întreaga regiune
O.C.L. produse industriale îşi vor
lărgi sortimentele de produse speci­
fice construcţiilor în aşa fel ca prin
depozitele de materiale de construcţii întovărăşiri şî producători îndividu- 5 la sută faţă de realizările anului
In aceste zile oamenii muncii
din raionul Haţeg se pregătesc
intens pentru alegerile de depu­
Ştirile prim ite de la subredae-
ţia noastră voluntară din Haţeg,
pe care le publicăm mai jos,
oglindesc pregătirile de alegeri
care au loc în raionul Haţeg.
Spicuiri din gazelele
de perele
Acordînd o atenţie deosebită ale­
gerilor de deputaţi în Marea Adu­
nare Naţională, gazetele de perete
din raion au apărut în cinstea a-
ceslui eveniment în ediţii festive.
In unul din materialele apărute la
gazeta de perete a sfatului popular
şi a organizaţiei P.M.R. din Clopo-
tiva se sp un e: „Alegerea deputaţilor
în Marea Adunare Naţională consti­
tuie un minunat prilej de trecere în
revistă a uriaşelor realizări ale ani­
lor de democraţie populară, de întoc­
mire i proiectelor ce vor avea ca
bilanţ alte realizări şi mai bogate
în anii ce vin“.
Propunerea şi susţinerea candida­
turilor celor mai buni fii ai poporu­
lui muncitor au găsit răsunet în ru­
bricile gazetelor de perete. Rîndu­
rile scrise aici — puţine la număr,
totuşi destule pentru a ilustra cele
ce simte autorul lor — dovedesc a-
taşamentul şi dragostea alegătorilor
faţă de candidaţii F.D.P., încrede­
rea neţărmurită pe care cetăţenii o
manifestă fa{ă de cei propuşi. Refe-
rlndu-se la candidatul- F.D.P. din
circumscripţia electorală nr. 6-Ha-
teg, tov. Dumitru Spanache scrie în-
tr-un articol publicat la gazeta de
perete „Spre socialism" organ al
sfatului popular orăşenesc H aţeg:
„Eu îl cunosc pe doctorul Ioan
Moza încă din 1945 şî am toată în ­
crederea că ne va reprezenta cu cin­
ste în Marea Adunare Naţională, fapt
pentru care Ia 3 februarie ÎI voi da
La fel, în unul din articolele pu­
blicate în ediţia festivă închinată a-
legerilor din 3 februarie a gazetei
de perete „Recolta", organ al sfa­
bază din Demsuş, se scrie: „Can­
didaţii ce ne vor reprezenta pe noi
sînt oameni născuţi şi crescuţi de
popor, căliţi în focul mizeriei tim­
purilor vechi, Iar cel tineri crescuţi
şi educaji de partid".
P. FARCAŞ dit interes prelucrarea primelor ca­
Agitatorii pe teren
Pentru a populariza marele eveni­
ment de la 3 februarie 1957, comi­
tetul raional de partid a organizat
o serie de Ieşiri pe teren a agitato­
rilor din întreprinderile şi instituţiile
oraşului Haţeg. Astfel la cererea lor,
agitatorii din cadrul fabricii de mar­
meladă s-au deplasat în comuna
Clopotiva, cei de la U.R.C.C. în sa­
lul Hăţăgel, cooperativa „Ţara Ha­
ţegului" în comuna Toteşti, Iar cei
de la sfatul popular raional în satul
Bâieşti. Pînă acum aceste colective
au făcut Ieşiri pe teren fiecare de
cîte două ori.
M. ŢELEGREDEANU
Pregătiri tehnico —
organizatorice
Multe din cele 34 secţii de votare
din raion au şi fost amenajate. Prin­
tre acestea se află şi cele din To­
teşti, Clopotiva, Sarmisegetuza, Ba-
ru Mare şî altele. Pînă în prezent
au fost confecţionate 131 cabine şi
34 urne.
V. COCHECI
Aprovizionarea populaţiei — sarcină
de cinste a lucrătorilor din comerţ
ale acestora, să se desfacă şi tablă ali în pieţe. In acest scop, se va pava
chimice să desfacă şi ciment, ipsos
şi var.
In sectorul alimentaţiei publice,
sortimentele de preparate proprii se
vor mări în aşa fel încît să depă­
şească cu cel puţin 18 la sută reali­
zările anului 1956. La preparatele
culinare se va ţine cont de specificul
naţional şi cel regional. Atît condu­
cerile T A.P.L. cît şl ale cantinelor
din regiune vor înfiinţa şi dezvolta
crescătoriile de păsări şi îngrăşăto-
riile de porci, pentru a îmbunătăţi
condiţiile de aprovizionare cu carne
In dezvoltarea reţelei de desfacere trare şî conservare a mărfurilor şl ganele administrative şi cele sindica­
mărului populaţiei în anumite centre, po, care s-a dovedit a ‘ fi mai puţin crătorilor în întrecerea socialistă să
Insuficienţa reţelei existente — îndeo­
sebi în mediul rural — asigurarea
rentabilităţii unităţilor nou înfiinţa­
te, punîndu-se accent pe dezvoltarea
reţelei cu remizieri. O.C.L. alimen­
tare şi T.A P.L. vor verifica pînă la
25 martie instalaţiile frigidere şi
vor asigura cantităţile de gheată ne­
cesare prin stocarea gheţei naturale
şi prin încheierea de contracte cu in­
dustria locală pentru livrarea gheţei
artificiale.
Secţiunea comercială regională şi
administraţia regională a pieţelor
vor asigura condiţii din ce în ce mai
bune pentru desfacerea produselor de
către gospodării agricole colective,
•' tmUMÜE SOCIALISMULUI \ N r . C57 . v
Gri ajutorul propagandistului apărarea sănătăţii oamenilor muncii N e scriu
şl agitatorului cititorii
INREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
(cu privire la hotărîrile plenarei
C.C. al P.M.R. din 27-29 decem­ Trei neajunsuri
brie 1956)
Pentru popularizarea La pantofii cu care umblu la servicm
alegerilor Pentru a veni în ajutorul propa­ s-a întîmplat să le cadă plachiurile şi
gandiştilor şi agitatorilor, redacţia să se tocească tocurile.
In scopul lămuririi maselor de ce­ „Carnetul agitatorului" a editat bro­
tăţeni cu problemele legate de cam­ şura intitulată întrebări şi răspun­ — Du-i la cooperativă să ţi-i repare 1
suri (Cu privire la hotărîrile plena­ — m-a sfătuit nevasta.
rei C.C. al P.M.R. din 27-29 decem­
brie 5956). Am ascultat-o. I-am dus la coope­
rativa „Solidaritatea".
pania alegerilor de deputaţi în Ma­ In broşură propagandiştii şl agita­ — Vino dumneata peste... zile şi vor
rea Adunare Naţională ce vor avea torii găsesc răspunsuri la următoa­ fi gata I — m-a asiguraţ tovarăşul de
loc la 3 februarie, pe lîngă birourile rele întrebări:
acolo. !*
comunale F.D.P., comitetele comunale • Ce se înfelege prin creşterea In ziua stabilită m-am prezentat, dar
nu erau gata. Primul neajuns. Abia
agitatori pentru comune şi sate. In • La ce categorii de salariaţi se cînd m-am prezentat a treia oară i-am
total au fost recrutaţi 991 agitatori. referă măsurile pentru îmbunătăţi­
De asemenea, s-au constituit 87 e- rea sistemului de salarizare ? găsit gata. " iy; '•
echipe de afişaj şi „-'scrierea lozin­
cilor, în majoritate formate din ute- • Care vor fi îmbunătăţirile ce se A doua zi dimineaţa i-am încălţat,
m işti; în căminele culturale în pe­ dar — vai, am avut parte de al doi­
rioada campaniei electorale s-au ţi­ vor aduce sistemului de premiere ? lea neajuns — m-a certat nevasta fiin-
nut 211 conferinţe ce au oglindit că, cu cuiele cu care erau prinse ’pla­
realizările regimului democrat-popu­ • Cum vor fl lărgite atribuţiunile chiurile (şi care aveau capurile afară),
lar înfăptuite în ultimii 4 ani în pa­ conducerilor de întreprinderi ? i-am întors toate preşurile din bucă­
tria noastră şî pe .cuprinsul regiu­ tărie.
nii Hunedoara. • Care sînt drepturile conducăto­
rilor de întreprinderi In legătură cu In oraşele şi satele regiunii noastre, pe lingă cluburile, ci-§
In acest timp echipele artistice din constituirea şi folosirea fondului în­ 'nematografele, căminele culturale, bibliotecile, şcolile, blocurileh
cadrul căminelor culturale şi de pe treprinderii ?
lîngă casele alegătorului au prezen­ \de locuinţe muncitoreşti şi măreţele construcţii industriale cek
tat 162 programe artistice, în faţa • Cum se va constitui fondul cen­ ' s-au ridicat în ultimii ani, ca o dovadă a grijii ce o poartă parti-k Al treilea neajuns l-am avut peste
a 13.140 cetăţeni. La- 17 din casele tral de cereale al statului ? ’dul şi guvernul nostru pentru sănătatea oamenilor muncii, re-fy
alegătorului, pe lîngă programul o- \ţeaua sanitară s-a dezvoltat şi ea. Astfel, reţeau sanitară s-aT două zile (încă nu ninsese), cînd pla­
bişnuit c a : audiţii la radio, întîlnirl • Ce sarcini revin cooperaţiei de ' mărit cu încă 3 spitale, 18 S.M.S.-uri, 13 case sanitare, 7 ăis-*
între tinerii ce votează pentru pri­ consum în domeniul achiziţiilor şi jen sa re dermato-venerice etc. chiurile au început să zăngăne ca alte-
ma oară şl bătrîni ce au fost lip­ contractărilor în lumina lucrărilor
siţi de drepturi electorale în vre- plenarei din 27-29 decembrie 1956 a De igiena localităţilor se îngrijesc cele 8 sanepiduri ■care* cele.
C.C. al P.M.R.? *s-au înfiinţat, iar pentru educarea sanitară a maselor de cetă-§
ţeni, au fost create 3 case de educaţie sanitară. Pentru a ven ii Mă întreb de ce tovarăşii de la coo­
• In ce constă lărgirea drepturi­ ’ cît mai repede în ajutorul celor grav bolnavi ori accidentaţi, ca i
lor şi atribuţlunilor sfaturilor popu­ )să se poată face intervenţia medicală la timp, acum avem înf perativa „Solidaritatea“ din Deva nu
lare în conducerea economiei locale ? }regiune 7 servicii de salvare, iar atunci cinci e nevoie, în unele Y
ja zu ri, de trimitere urgentă la alte spitale din ţară, bolnavul f bat cum trebuie plachiurile şl de ce nu
>respectiv este transportat cu avionul sanitar. Tot pentru salvarea^
►vieţii celor ce muncesc s-a înfiinţat un centru pentru trans-- folosesc cuie speciale pentru plachiuri ?
, fuzia de sînge.
mile vechi, ori prelucrări ale le g ii. V. CORBEA
S-au mai creat 3 dispensare pentru copii, case de naştere,. muncitor — Deva
Broşuri electoraleelectorale şl popularizarea realizări­ ţcămine de zi, creşe etc., unde li se acordă cea mai mare grijă.
lor pe tărîm local, mal au loc şi re­ p oooooo<
petiţii pentru programele artistice ce . o >0000000 Aceste unităţi din reţeaua sanitară sînt deservite de un nu-fy Sala de cinematograf
îmeros personal medico-sanitar bine pregătit. Numărul medicilor§ neîncalzita
vor fi prezentate în ziua alegerilor. O * * * Ce a dat regimul de de- < ’de pildă, a crescut de la 82, cît erau în 1944, la 596 în anui‘
g mocraţie populară cla sei. 11956. Numărul cadrelor medii sanitare în prezent este de 1626. La IHa există o sală de spectacole,
Printre casele cu cea mal rodnică O muncitoare, unde de fiecare dată cînd rulează
activitate se numără cele din Pul, vreun film, se ţine o conferinţă sau
Haţeg, Sîntămăria Orlea şl Toteşti. ^ * * * Ce a dat regimul de de- un program artistic, se adună mulţi
mocraţie populară ţără- O locuitori. Condiţiile de vizionâre, mai
Penlru a se cunoaşte data şl sco­ ales în timpul iernii, sînt foarte ne­
pul alegerilor, în raion au fost di­ nimii muncitoare. o potrivite. Sala este neîncălzită şi din
fuzate şi afişate un număr de peste această cauză spectatorii trebuie să
* * * Ce a dat regimul de de- <>
4.700 afişe şî lozinci cu caracter mocraţie populară mino- x
rităţilor naţionale. 9
electoral. * * * Ce a dat regimul de de- O
I. SLOBODAŞ mocraţie populară tinere- o
De vorbă cu profesoara tului. ^ stea îmbrăcaţi cu paltoanele, cu că­
Sa casa alegătorului ciulile pe cap, iar atunci cînd îi pă­
* * * Ce a dat regimul de de- ^ trunde frigul, încep să tropăiască din
mocraţie populară femeii. O
* * * întrebări şi răspunsuri
Potrivit programului casei alegă­ privind legea pentru a- ] picioare.
torului din oraşul Haţeg, în după a- J legerea deputaţilor în Ma- { Direcţia regională cinematografică,
miaza aceea era de serviciu tovarăşa ’ rea Adunare Naţională.
profesoară Melixima Donţu; >Colecţla „De vorbă cu alegătorii“ o deşi cunoaşte faptul că în această
¡ŞTEFAN LUNGU, ANTOANETA g
Deputată în sfatul popular al ora­ ¡ALEXOVICl MANEA: Muncitor — g sală nu este nici măcar o sobă de
şului, tovarăşa Donţu, înainte de ’titlu de cinste.
masă avusese grijă să viziteze casele ¡LUCIA DEMETRIUS: Şl tu hotă-< teracotă pentru încălzire, nu a luat
cetăţenilor din circumscripţia eî ¡răşti 1
popularizînd programul casei alegă­ ¡Acad. IORGU IORDAN, Prof. univ.^ nici o măsură în această direcţie.
torului. Rezultatul n-a întîrziat să se ¡GHEORGHE VALUŢA, Conf. u niv.g
arate. Grupuri de alegători şi alegă­ >SUZANA GIDEA : Studenţii ieri şi O Cetăţenii din Ilia se întreabă piuă
toare au venit şi-au ascultat cu vă­ >azl. o
¡EUSEBIU CAMILAR: Zlna cu g Cînd va dura această stare de iu
pitole ale legii electorale, de către
tov. avocat (Sorneliu Ivaşcu, ' cruri ?
Z. ION
corespondent
...Lîngă sobă mal multe femei se ¡ochi albaştri. ^ In legătură cu îmbunătăţirea calităţii oţelului
string în jurul profesoarei. O femele
voinică, vioaie, cu ochi pătrunzători, .> O
întorcîndu-se spre celelalte,, le spune OOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOO)
cu un glas în care se ghiceşte un
sentiment de legitimă mîndrie şl e- Cu zece la suta Să axam întrecerea socialistă pe problema calităţii
moţie. mai multa faina şi să stimulăm otelarii în această direcţie!
Ei, acum, dragele mele, nu mal Colectivele morilor întreprinderii U ns din sarcinile ce stau în faţa mai mult •’ cu procurarea de vagoane rebuturi admis la noi în secţie.
sîntem privite numai ca nişte simple „Horia“ Alba-Iulia, sectorul Sebeş, au oţelarilor este îmbunătăţirea neconte­ pentru a evacua murdăriile din hală. Conducerea secţiei şi comitetul sin­
femei. Azi ne bucurăm şî noi de a- pornit hotărîte la muncă. Era şl nor­ nită a calităţii oţelului. Deşi de la an
celeaşi drepturi ca ale bărbaţilor, de mal acest lucru, înlrucît de calita­ la an calitatea oţelului în secţia noas­ Cred că maistrul trebuie să fie acela dical de secţie vor trebui să găsească
aceea voi merge la 3 februarie în tea şi cantitatea de făină făcută la tră s-a îmbunătăţit, totuşi, mai avem care să caute a ridica specializarea noi forme de a stimula oţelarii care
primele ore ale dimineţii Ia secţia de aceste mori, depinde în bună măsură multe de făcut în această direcţie. muncitorilor cu care lucrează. Spre dau oţel de calitate. Pentru aceasta va
votare pentru a da votul meu reprezen­ aprovizionarea oamenilor muncii cu exemplu, la montarea oalelor de tur­ trebui instaurat un riguros control la
pline tot mai multă. Folosind din Ga o rezolvare a acestei situaţii so- nare, muncitorii să fie astfel instruiţi locurile de muncă. Avînd în vedere
tantului nostru în Marea Adunare plin capacitatea utilajelor, dind mai cot că întrecerea socialistă ar trebui încît să cunoască perfect operaţiunea faptul că în trecut s-a făcut populari­
Naţională. multă importanţă calităţii făinei au axată şi pe problema respectării pro­ pe care o au de făcut, pentru ca la zarea fruntaşilor numai după rezulta­
reuşit să dea peste sarcinile de plan cesului tehnologic, ca cel mai sigur rîndul lor după însuşirea deplină a tele cantitative şi numai în consfă­
In ochii viol ai muncitoarei Brîn- în primele 11 zile ale lunii ianuarie mijloc de reducere a procentului de muncii de care răspund să poată şi tuirile de producţie, socot necesar a
dău Maria, căci ea rostise cuvintele cu 10 Ia sută mai multă făină. O rebuturi. împărtăşi din experienţa lor. se da mai multă atenţie acestei pro­
de mal sus, întrezăream încrederea bună parte din făina produsă de cele bleme. Aşa bunăoară, controlul calita­
în viitorul luminos al tuturor oame­ Pentru a putea realiza acest lucru în Trecînd peste problema "aprovizio­ tiv ar putea foarte uşor să ţină la zi
nilor muncii şi în special al copiilor 24 mori în funcţiune este destinată mod practic, este necesar ca fiecare nării defectuoase a locurilor de mun­ un panou sau un grafic în care să se
noştri. minerilor din Valea Jiului. Cele mai muncitor să cunoască amănunţit în­ că cu materialele necesare, ¡vreau să arata realizările şi lipsurile fiecărui
bune rezultate în întrecere le-au ob­ tregul proces tehnologic de elaborare relev un alt aspect negativ. Ua noi în schimb în această problemă. De ase­
La căldura plăcută pe care flăcă­ ţinut colectivele conduse de Ioan Bîr- a oţelului, lucru ce se poate realiza secţie, din dorinţa de a realiza pla­ menea, odată pornită întrecerea socia­
rile jucăuşe din sobă o împrăştiau san, Cornel Ciorogaru, Moise Stă- pe două căi : în primul rînd şcolari­ nul cu orice chip, se ajunge la negli­ listă în problema calităţii, comitetul
nese şi Mihai Crisch de Ia morile zarea tuturor muncitorilor noi anga­ jarea deplină a calităţii oţelului. de secţie va populariza atît fruntaşii
cu dărnicie, femeile continuau să „Horia", „Crişan", Apoldu de Sus şi jaţi care nu au la bază nici o califi­ cît şi Codaşii.
discute cu profesoara Melixima Don- Gîrbova. care şi sînt folosiţi la munci unde se O altă problemă care va trebui stu­
ţu... cere o pregătire serioasă. In al doilea diată şi aplicată în viitor, este aceea Nu vreau să spun că prin luarea
rînd ,ar trebui ca maiştrii să dea mai a stimulării muncitorilor ce au rezul­ acestor măsuri se va îndrepta radical
NICU SBUCHEA multă atenţie la locurile lor de mum tate bune pe linia unei producţii de situaţia, însă cred că ele vor contri­
că, ridicării continue a calificării mun calitate. Trebuie arătat că am avut bui în mare măsură la îmbunătăţirea
trecut, Iar suprafaţa îrigabilă cu 87 citorilor. S-a observat că, practic, mai mari lipsuri în această direcţie, mun­ calităţii oţelului.
la sută. Intrucît planul de achiziţii strul în loc să arate muncitorului mo citorii plălindu-se doar după cantitate,
şi contractări a crescut cu 50 la su­ dul cum trebuie elaborată o şarjă şi nu şi după calitatea lucrărilor, ceea NICOLAE OPREA
tă faţă de sarcinile anului trecut, a- să-l şi controleze totodată, se ocupă preşedintele comitetului sindical
paratul achizitor va fi complectat şi ce a dus la depăşirea procentului de
instruit pină în luna martie şi se va de secţie
piaţa din Alba-Iulia şi se vor împrej- individuali, urmînd ca la apariţia Responsabilul C e ne-am propus penfru a da co n sfru cfii
mui oboarele din Haţeg şi Teiuş. H.C.M., aceste convenţii să se defi­ să fie mai exigent!
nitiveze sub formă de contracte. de bună calitate şi ieftine
Extinderea micii mecanizări la de­ Sarcina de plan la contractare creşte La cooperativa „Munca nouă" —
pozitele şi magazinele mari va consti­ în acest an cu 140 la sută în compa­ atelierul de cizmărie din Cugir se exe­ Directivele Congresului al Il-leă şi tor de instalaţie încadrat cu cadre ca­
raţie cu cea din anul 1956. cută lucrări de calitate slabă. De a- plenara C.C. al P.M.R. din 27-29 de­ pabile.
tui de asemenea o preocupare deose­ semenea, nu se respectă termenul. cembrie 1956 acordă o deosebită im­
bită ; aceasta va duce la uşurarea Au fost puse bazele construirii u- portanţă lucrărilor de construcţii, sta­ Şantierele noastre vor fi concentra­
muncii lucrătorilor din comerţ Şi re­ nei sere, proprietate a O.C.L. Apro­ Cetăţenii din Cugir consideră că la bilind în acest sens sarcinile de bază te pe puncte de lucru pentru ca cu ace­
ducerea cheltuielilor de circulaţie. In zar, în suprafaţă de cea. 1.600 m.p., această cooperativă lucrurile se vor pu­ ale constructorilor. laşi număr de muncitori să putem da
acest scop, se vor folosi creditele a- iar trustul Gostat Galtiu va trebui tea schimba dacă tovarăşul Aurel Po­ în anul 1957, în folosinţă, 126 de apar­
cordate pe termen scurt de către să obţină fondurile necesare pentru pa, responsabilul atelierului de cizmă­ Pentru îndeplinirea acestor sarcini, tamente. Pentru ca să ne putem înde­
B.R.P R. Tot pentru reducerea chel­ terminarea lucrărilor de construcţie rie, va fi mai exigent. noi constructorii trebuie să ne îmbună­ plini cu cinste sarcinile ce ne revin,
tuielilor de circulaţie, O. C. L.-urile a serei din Călan. tăţim în mod radical metodele de lu­ Oficiul regional de aprovizionare-Deva
trebuie să se îngrijească de atenta DUMITRU CIRSTIAN
manipulare a mărfurilor pentru re­ Experienţa dobîndită pînă în pre­
cru. Ce-a făcut Trustul regional de trebuie să dea mai multă atenţie apro­
ambalajelor în termen, de buna păs­ existat o strînsă colaborare între or­ FILMUL ZILEI construcţii în această direcţie pentru vizionării la timp a trustului nostru c.u
a asigura îndeplinirea planului pe materialele de construcţii necesare,
D reptul de a te naşte“ 1957? In acest scop am luat măsuri pentru că acestea joacă un rol ho-
pentru folosirea la maximum a prefa­ tărîtor în realizarea planului.
costisitor decît transportul auto pe se obţină rezultate din ce în ce mai Intre 19-24 ianuarie a.c., pe ecra­ bricatelor din beton, amenajînd un In afară de planul C.S.P. muncito­
nul cinematografului „Filimon Sîr­ atelier propriu de prefabricate, şi adu­
distanţe mici — în oraşe. De aseme­ frumoase, realizîndu-se sarcinile de bu“ din Deva, va rula filmul de cerea acestora de la Bărbăteni. De rii, inginerii şi tehnicienii trustului
producţie cubaneză „Dreptul de a asemenea, s-au luat măsuri ca gradul nostru s-au angajat să dea statului
nea, se va da o atenţie deosebită re­ pian, redueîndu-se cheltuielile de cir­ te naşte". El. constituie o puternică de mecanizare să crească, în compa­ peste plan lucrări în valoare 4a
pledoarie, pentru ocrotirea celui mai raţie cu 1956, cu 20 la sută, mărind 9 000.000 lei.
ducerii cheltuielilor de circulaţie prin culaţie, iar aprovizionarea şi deser­ de seamă drept eu? care a fost hă­ astfel productivitatea muncii cu 32 la
răzit omul — dreptul de a te naşte. sută în comparaţie cu anul 1955. In Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
micşorarea stocurilor supranormative, virea populaţiei să se facă în con- Este o emoţionantă povestire a vie­ acest scop săpăturile de pămînt se vor trai ale muncitorilor se vor construi
ţii unui tînăr doctor care datorită face cu escavatorul, iar transportul şi da în folosinţă în acest an două
prevenirea furturilor şi delapidărilor, diţiuni tot maî bune. prejudecăţilor de castă, fusese con­ pămîntului cu benzi rulante şi maşini. barăci tip cu o capacitate de 100 lo­
damnat pieirii îndată ce a văzut lu­ curi fiecare.
prin întărirea şi extinderea controlu­ întărirea permanentă a legăturilor mina zilei. Datorită inimii duioase a Pentru executarea lucrărilor de, con­
unei negrese, care se sacrifică pen­ strucţie într-un timp scurt şi de cali­ Prin luarea acestor măsuri noi vom
lui de stat şi obştesc. dintre conducerile administrative şi tru, el. el creşte şi în v a ţă ; bastar­ reuşi să ne achităm cu cinstp de sar­
dul condamnat la m oarte de ade­ tate, s-au organizat brigăzi complexe cinile ce ne revin, dînd patriei con­
Aprovizionarea populaţiei cu legu- masa de „lucrători din comerţ, sub strucţii de bună calitate, ieftine şi în
pentru executarea lucrului în lanţ, iar timpul cel mai scurt.
me-zarzavaturi, în . trimestrul I a.c. îndrumarea şî controlul organizaţii­
şi începutul trimestrului II, este asi­ lor de partid, va asigura traducerea MIHAI MARTA
gurată prin depăşirea planului de in- în viaţă a sarcinilor cp revin lucră­
silozlri la cartofi cu’ 27 la sută, la torilor din comerţ în asigurarea unei
fructe cu 31 la sută şi prin stoca­ bune aprovizionări şi deserviri a oa­
rea a suficiente cantităţi de fasole 1 menilor muncii din rdgiunea „noastră.
pentru consum. Suprafaţa culţivabilă ■ GHEORGHE BUSUIOC
cu legume în acest an, va creşte cu şef adjunct al Secţiei comerciale
regionale vărata lui familie ajunge medic la iristalaţii şe va organiza un sec­ director T.R.C.L.H. — Deva