Page 19 - 1957-01
P. 19
C ;i < U ■\ ■ i ' , t \'.V . . ;<
N f . 657 "DRUMUL SOCIALISMULUI Fa? K
Noile măsuri ale partidului - colective îşi dovedesc |Veniţi la nor si vedeţi om trăim1
*5 puterajc imbold în muncă superioritatea fată de sectorul individual După muncă şi răsplată
Gospodăriile agricole colective şl ajutorului material ce-I primesc An de an, în curţile- co veniturile, şi-i privesc mi asigură venituri mari co Cîlnic raionul Sebeş a rea ¡iciodală în trecut, cînd lucram sfeclă furajeră, însemnate canti
din sw^iunea noastră realizează din partea statului nostru democrat- lizat în medie anul trecut de unui singur, nu reuşeam tăţi de ulei, vin, furaje, paie, pre
a#, de an producţii mari, la toate popular, De aceea, s-au angajat să lectiviştilor intră şiruri raţi cum îşi duc rodul lectiviştilor. 2.047 kg. grîu la ha. faţă cum şi suma de 7.727 Ici. Am
culturile, ceea ce asigură venituri de 1.300 kg. la ha. cît au să împac nevoile, deşi aveam o muncit şi munca mi-a fost răs
mari colectiviştilor. Aceasta, pre mărească producţia agricolă lungi de căruţe îm povărate muncii depusă in G.A.C. Cu toate condiţiile ne realizat ţăranii individuali. suprafaţă de teren destul de ma plătită.
cum Şi faptul că în G.A.C. mun pentru ca astfel să poată M embrii G.A.C. „Petofi re — 2,36 ha.
ca t mai uşoară şl mal spornică, vinde sfatului cantităţi din ce în cu saci cu grîu, porumb, Mulţi se în trea b ă : „De prielnice din anul trecut, Sandor" din Deva au rea
iar viaţa mai îmbelşugată, a tre ce mai mari de produse agricole. lizat anul trecut în medie Astăzi, în gospodăria colectivă,
zit interesul ţăranilor muncitori orz, cartofi şi alte produse. unde poate avea un colec gospodăria colectivă „Dru 4.000 kg. porumb la ha. în unde muncesc cu drag, sînt mul Veniturile mari obţinute în fie
individuali de a pomi pe calea — In anul trecut am vîndut tim p ce ţăranii individuali ţumit şi, împreună cu familia, duc care an de cînd sîntem In gospo
agriculturii socialiste. Numai în statului peste un vagon de griu In curtea colectivistului tivist atîta belşug de bu mul lui Lenin" din Sebeş din Deva nu au realizat o viaţă fericită şi îmbelşugată. dărie, ne-au dat posibilitate să
cursul anului trecut aproape 400 spune tov. Ştefan Pienaru, preşe decît 1.800 kg. porumb la De cînd sînt în gospodărie mi-am trăim o viaţă îmbelşugată. In a-
familii de ţărani muncitori — în dintele G.A.C. din Sebeş. Pe bază de Onu Bobiţan din Obreja cate, că doar şi el to t cu a ■realizat o producţie me ha. Graficele de faţă ilus căsătorit două fete. Din veniturile nul 1955, ca şl în anul 1956, am
cea mai mare parte ţărani mij contract am vîndut statului 1.850 trează de altfel superiori obţinute pentru munca depusă-, am tăiat cîte 3 porci. In casă avem
locaşi — cu o suprafaţă de peste kg. brînză de oaie, peste 9.500 li au intrat' în toamna tre două mîini munceşte ?" die de 3.000 kg. porumb la tatea acestor gospodării cumpărat fiecăreia mobilă, am re tot ceea ce este necesar unei fa
1.500 ha. teren — au constituit tri lapte de vacă, peste t .000 kg. colective faţă de sectorul parat casa, am împrejmuit-o cu milii : mobilă, radio, şl toată îm
9 gospodării colective. In vechile carne de miel şi 650 kg. lină. In cută 2.156 kg. griu, 2.464 Da, aceasta e adevărat ha. Pe o suprafaţă, de 5 individual. gard de scînduri, am făcut un brăcămintea de care avem nevoie.
gospodării colective şi întovărăşiri anul acesta, în urma desfiinţării coteţ pentru porci şi o fîntînă.
au jntrat în anul trecut peste sistemului de colectare, vom pu kg. porumb, m ari cantităţi — tot tu două mîini mun ha. care a fost însăm înţată Producţii de grîu, po N-aş vrea să se creadă că facîn-
1.300 familii cu o suprafaţă de tea vinde statului cantităţi mult rumb, cartofi, orz etc., care du-mi aceste lucruri nu mi-a mai
peste 1.400 ha. teren. mai Însemnate de cereale şi pro-, de cartofi, furaje, brînză şi ceşte şi colectivistul. Ei cu porumb hibrid a reali întrec m ult pe cele ale ţă rămas şi pentru mîncare. E de a-
duse animale. ranilor individuali, au rea juns să vă spun că din griul pri
Plenara C.C. al P.A/l.R. din alte produse. Vasile Brea- nu înţeleg însă că' munca zat în medie 6.100 kg. po lizat şi gospodăriile colec mit în anul 1955 mai am şi acum
27-29 decembrie 1956 a adoptat Colectiviştii din Daia, după tive din Turdaş, Pricaz, 1.000 kg. Atunci am dus acasă
măsuri care au un rol uriaş în ce ce au aflat că sistemul de zu din acelaşi sat a pri in colectiv este m ult mai rumb la ha. Aceasta do Obreja, Benic, Pianu de 4.800 kg. griu şl tot atîta porumb,
priveşte întărirea şi lărgirea sec- colectare a fost desfiinţat, s-au în Jos şi multe altele. Prin
. torului socialist din agricultură. ţeles să contracteze cu statul vin mit, împreună cu nevasta, spornică şi mai uşoară, că vedeşte că în gospodăriile aceasta, gospodăriile colec plus alte produse. Pe lîngă casă am o vacă de
Aceste măsuri au dat colectivişti derea recoltei de pe 5 ha. cultivate tive îşi dovedesc superio lapte şi peste 30 de păsări. De
lor un puternic imbold în muncă, cu griu, 5 ha. cultivate cu po pentru munca depusă în în G.A.C. păm întul fiind colective se. caută şi se ritatea de netăgăduit faţă Pentru cele 584 ziie-muncă e- cînd sînt în colectivă nu am fost
le-au mărit interesul de a înfiinţa rumb, 1 ha. cultivat cu orz, 1 ha. de mica gospodărie indivi fectuate. împreună cu familia in nevoit să cumpăr niciodată ali
noi-ramuri, anexe de producţie, de cultivat cu ovăz şi 1 ha. cultivat G.A.C., 1.228 kg. griu, 1.404 comasat tn tarlal-e mari, găsesc posibilităţi de spori duală. Ele dovedesc că, anul 1956, am primit 1.939 kg. mente de pe' piaţă. Dimpotrivă,
a dezvolta aceste ramuri, de a ri cu cartofi. In afară de aceasta ei într-adevăr, singura caile grîu, 3.227 kg. porumb, 1.263 kg. vînd.
dica producţia la hectar prin ex vor mai vinde statului şi coope kg. pcrumb şi însemnate lucrările se fac mecanizat, re a producţiei la ha. care duce înspre o viaţă cartofi, 268 kg. orz, 49 kg. za
tinderea suprafeţelor cultivate cu raţiei cantităţi însemnate de ce îmbelşugată este calea hăr, 15 kg. ţuică, peste 2.000 kg.
porumb hibrid şi irigat şi apli reale şi vor contracta livrarea de cantităţi de alte produse. că se organizează o rotaţie Ce -au realizat ţăranii gospodăriei colective.
carea ru stricteţe a celor mai a- animale şi produse animale. Mem
■vansate reguli agrotehnice. brii gospodăriei colective din Cîl- Colectiviştii din alte gos- ştiinţiffcă a culturilor şi că muncitori individuali din
nic, Gîrbova, Miercurea, Obreja,
Prin scrisorile trimise redacţiei Pricaz, Sîntandrei şi altele, care •podarii colective au reali-- se aplică reguli agroteh- Sebeş ? Ei au realizat în înainte de a fi colectivist, mă
colectiviştii îşi manifestă satisfac anul trecut au vîndut Ia achiziţii duceam Ia cinematograf numai Ia
ţia faţă de noile măsuri ale parti mari cantităţi de cereale şi au zat venituri şl mai mari. ■nice înaintate. Ei nu înţe m edie 1.500 kg. porumb la zile mari. Acum, deşi am 50 de
dului şi totodată hotărîrca fermă contractat un mare număr de ani
de a'lupta pentru înfăptuirea aces male cu statul, s-au înţeles ca şi De obicei ţăranii indivi leg că \foa'rte acestea asigu- ha., ceea ce înseamnă că
tora. Colectiviştii vorbesc cu o în in acest an să vîndă statului can duali se adună în zilele 2 ha. de teren de al lor au
dreptăţită mîndrie despre viaţa tităţi sporite de produse agricole, în care colectiviştii îm part : ani nu scap nici un film şi nld
lor nouă. M ră o producţie sporită la
Desfiinţarea sistemului de co produs abia cît un singur
Ei arată că a crescut mult pute lectare şi dezvoltarea, sistemului ha., care, la rîndul său, hă. al gospodăriei colecti meciurile de fotbal care se Joacă
rea economică a gospodăriilor, cer de achiziţii şi contractări creează
ea ce a creiat posibilitatea ca condiţii favorabile pentru dezvol ve. Prin urmare, veniturile in oraşul nostru. *(
membrii acestora să obţină veni tarea şi mai mare a gospodăriilor
turi •■mari. Datorită acestor veni agricole, pentru o creştere simţi ţăranilor individuali sînt ANTAL SEBESTYEN ri
turi ei se pot hrăni mai bine ca toare a veniturilor lor. Acest lu
aricind, rămînîndu-le şi însemna cru va însemna o şl mal mare m jumătate mai mici decît membru al G.A.C. „Petofi!
te surplusuri de produse pe care creştere a nivelului de viaţă ăi
le, pot valorifica prin cooperative colectiviştilor, ceea ce constituie cele ale colectiviştilor. A- Sandor" Deva \
sau vinde pe piaţă. un nou imboid pentru ţăranii
muncitori individuali să pornească cesta nu este unicul exem Băirîneţea nu-i o piedică în calea cîştigului
Colectiviştii sînt conştienţi de
faptul că viaţa lor nouă o datoresc cu încredere pe calea agriculturii plu în regiune. Astfel de
conducerii înţelepte a partidului
socialiste. exem ple pot fi găsite a- Am fost cîndva şi eu tînăr ca prestat cu nevasta 400 zllermun-
oricare om. Dar ce folos ? A- că pentru care am primit peste
proape în toate gospodă
riile colective. G.A.C. din nii tinereţii melp au fost ani grei 1.600 kg. grîu, vreo 2.000 kg. po-’1
plini de amărăciune. Am muncit rumb, plus alte produse. In a-i
mult, chiar foarte mult în tine nul 1956, adică anul trecut, am
reţe ; dar nu pentru mine. Am primit, pentru munca depusă îm
muncit pentru bogătanul Iosif preună cu soţia în G.A.C. 1.760
Gută din Sebeş şi' pentru alţii. kg. grîu, 670 kg. orz, 160 kg.
Acestora le lucram, împreună cu ovăz, 1.305 kg. porumb, aproape
nevasta, pămîntul de la semănat >rl .000 kg. cartofi", 792 kg. sfeclă
pînă la cules, iar ca răsplată a furajeră, 3.200 kg. nutreţ, 20 litri
< muncii grele deduse de-a lungul Vin, 16 kg. brînză şî suma de
unui . an mă alegeam cu cîţiva 2.320 lei. Iată decf că în G.A.C.
Trei avansuri băneşti saci ’’de porumb fei grîu cu care ' 'bătrîneţea 'nu e piedică în calea
în valoare de17 lei la zi-muncă
nu puteam să mă hrănesc ca cîştigului. Cu asemenea venit pot
oamenii. trăi şi eu o viaţă omenească, o
Ac.um nu mai sînt ţînăp. Am viaţă îndestulată. Vreau să mai
încă de la înfiinţarea gospodăriei noastre colective ne-am -.62 de*ani, iar nevasta ate ■fiO-j de ada.pg că . în G.A.C. este o plăcere
gîndit să dezvoltăm pe lîngă cultura cerealelor şi alte
ramuri cum s în t: creşterea animalelor, cultivarea legu ani. Cu toate acestea ne simţim . să munceşti. Aici muncim uniţi
melor, creşterea albinelor, pomicultura şi altele, pentru a
putea să. cîştigăm bani atît pentru fondurile gospodăriei părea mai tineri ca oricînd şi a- şî ne ajutăm unii pe alţii. Ziua
cît şi pentru zilele-muncă efectuate de colectivişti.
ceasl.a.. din i*mom.*e>*ntul intrării noa- trece cu veselie, cu glume, cu
■Pentru a putea dezvolta sectorul zootehnic în primul
rînd am construit clădirile necesare,'ca saivan pentru oi, sire in gospodăria colectivă. Aici, bucurii.
grajd pentru porci, un şiloz, un fînar şi am amenajat un
grajd pentru bovine. La început am avut numai cîteva în gospodăria colectivă muncim
bovine. Din veniturile realizate dîh vînzarea cerealelor şi
cu credite acordate de stat, am mărit numărul lor, ajun- după puterile noastre. pDar dacă; IULIU STARC
gînd ca în prezent să avem 11 cabaline, 31 b o v in e /29
porci, 613 oi şi 31 stupi. ne ţinem de treabă, primim o' membru în G.A.C. „Drumul
Şi-a construit casa noua Creînd o puternică bază furajeră prin cultivarea unor răsplată bogată. In anul 1955 am . ., lui Len!n‘‘-Sebeş
- , T T ~T suprafeţe mari (în 1comparaţie cu suprafaţa totală pe
care o avem) de trifoi, lucerna, cartofi, sfeclă furajeră, In gospodăria colectivă am găsii
orz şi porumb, am asigurat animalelor condiţii de creş
tere cît se poate de bune. Toate acestea ne-au permis să Pe scurt... adevărata fericire
obţinem şi venituri mari de la ele. In anul 1955, cînd am
avut animale mai puţine şi ,cu o productivitate mai slabă, • Realizînd venituri mari în gospodăriile colective, un tatul nostru democrat-popu- furaje şi alte produse. Aceste /
am realizat de la fermele de animale suma de 187.362 însemnat' număr de colectivişti şi-au putut construi case
S P bK l lei. Mărind numărul de animale şi în mare măsură şi confortabile. Numai în G.A.C. din Miercurea un număr de w Iar a făcut m ult• peln• tru fe- produse îmi ajung pînă în anul vii
productivitatea lor, în anul 1956 am obţinut de la fermele 25 familii de colectivişti şi-au construit case noi. Alte 10
< p r ................ de animale o sumă de aproape 300.000 lei. (Numai cu familii sînt în curs de a-şi construi case. In satul Obreja 1
statul am contractat 25 de porci graşi şi 24 bovine). 6 familii de colectivişti şi-au construit case noi, iar 6 fa ricirea oamenilor muncii din. ţara tor, ba chiar îm i întrec. Mai am
milii şi le construiesc în acest an. Numeroşi colectivişti
Noi nu ne-am limitat numai Ia mărirea fermelor de din Dobîrca, Pricaz, Cistei, Daia, llia şi alte sate, şi-au noastră, de ori ce naţionalitate şl acum din produsele prim ite
animale. Anul trecut, de exemplu, am cultivat o suprafaţă' construit de asemenea case noi.
de 7 ha. cu legume şi zarzavaturi, care ne-au adus un ar fi ei. Eu sînt de naţionalitate în anul 1955, pe cîtă vrem e v e
venit bănesc de 130.000 iei. Venitul bănesc al gospodăriei ® Un număr de 14 gospodării agricole colective din
mi 2, , -", (realizat în anul trecut) se ridică la suma de aproape regiune, pe lîngă diferite maşini agricole, şi-au cumpărat germană, dar' mă bucur de ace cinul meu Dumitru Popa, care
500.000 lei. autocamioane.
leaşi drepturi de care - < lucrează individual cele
Acest lucru ne-a dat posibilitate să acordăm trei avan • Multe gospodării colective se specializează în cultura
... v - ■ - . ' ' \,: suri băneşti (în iulie, octombrie şi decembrie), reparti- plantelor tehnice — sfeclă de zahăr, tutun, cînepă etc. se bucură oamenii mun- ----- 3 ha. de teren pe care
^ zînd în total 17 lei la zi-muncă. Colectivistul Ioan Adam, G.A.C. din Miercurea, de exemplu, cultivă sfeclă de za
- lyyWŞVrW. X -t» » ■ >"•'' care a efectuat singur 413 zile-muncă, a primit numai hăr şl tutun pe întinderi mari. Anul trecut a realizat un cii romîni. De cîţiva ani le are, este silit să cum
bani suma de 7.020 lei. Adăugind aceşti bani la valoarea ’ venit de aproape 100.000 Iei în urma cultivării acestor
4. i produselor primite de colectivistulrIoan Adam, rezultă că plante. Deşi în primul an de activitate, G.A.C. din Spini lucrez în gospodăria co pere cereale în fiecare
, ;J - el a realizat, un venit de peste 30^000 lei. împărţind a- a realizat anul trecut peste 30.000 lei de pe cele trei ha.
ceasta sumă la 12 luni, pentru'fiecare lună revin peste cultivate cu tutun. lectivă. Pot spune că an. Eu am căutat să-l
2.500' ‘lei.
« Gospodăriile colective din Ţelna, Benic, Geoagiu, aici am găsit adevărata conving că locul lui este
Este ştiut că colectiviştii au nevoie de bani în tot cursul Apoldu de Sus, Reciu şi altele produc viţe de vie pentru
i / f i - ■' j anului. De aceea, vom lupta şi în anii viitori să mă plantat. In anul trecut au produs în şcoala de viţă peste fericire. In G.A.C. în alături de noi în
rim veniturile în bani din care să repartizăm lunar sau 450.000 viţe altoite. Prin vînzarea viţei de vie G.A.C. din
- fi ' ' - i" ■■■-> trimestrial pentru zilele-muncă efectuate. Ţelna a realizat un venit net de peste 120.000 iei, G.A.C. văţăm cum să exploa G.A.C., dar nu m -a
din Benic a realizat un venit de peste 60 000 lei, iar G.A.C.
ION POPA din Geoagiu a realizat un venit de pe ste 53.000 lei. tăm pămîntul mai ra înţeles pînă acum.
preşedintele gospodăriei colective
clişeu : Casa colectivistului Vasile Mărgineanu din Data • Pe ogoarele gospodăriilor colective din regiune lu ţional şi a v e m . to Sper însă că mă va '
din Pricaz ‘ crează peste 100 tractoare şi cca. 500 diferite maşini agri
— ................ •mmmmmB m m S a n m S Bm m cole moderne ale S.M.T. todată posibilităţi să facem acest l înţelege şi nu. peste mult timp,
• Gospodăriile colective au primit de la stat în cam lucru. Aici prim im o educaţie a tît el cît şi alţi ţărani munci
pania însămînţărilor din toamna trecută peste 40 tone
fermele de animale - izvoare de venituri îngrăşăminte chimice. nouă. însăşi munca este de aşa tori individuali vor veni alături
—1 Practica ‘a dovedit că nici o natură încit ne educă pe toţi co de hol în G.A.C.
gospodărie agricolă nu poate pro
gresa fără ca să crească animale In anii 1955 şi 1956, gospodăria a lectiviştii, indiferent de naţiona Pot spune că duc o viaţă îm
de .producţie sau de muncă. De
aceea noi avem grijă deosebită îngrăşat şi vîndut statului pe bază litate, in spiritul frăţiei, al cola belşugată, datorită veniturilor ce
faţă de creşterea animalelor. Ele sînt
de contract, 46 boi. Numai tn anul borării şi al ajutorului reciproc. le realizez în G.A.C. pot să ţin
o bogăţie a gospodăriei colective.
Aceste cuvinte le poate auzi oricine 1956 ea a realizat un venit de 115.596 In gospodăria colectivă toţi co vacă cu lapte, porci, un mare
vizitează ferma de animale a G.A.C. lei în urma vînzării către stat a ani lectiviştii avem "posibilitatea să număr de păsări şi să-m i îm
din, Cîlnic. Această gospodărie nu
are suprafaţă, prea mare de teren malelor contractate. Peste 100.000 ne smulgem din întunericul tre brac bine familia. In iarna aceas
(cca. 30? ha.), dar îri raport cu su
prafaţa ce o are creşte un număr lei a realizat, prin vînzarea către cutului, ridieîndu-ne continuu ta am tăiat doi-porci de cîte 170
însemnat de animale. In prezent
are 10 vaci de producţie, 9 tăuraşi stat pe bază de contract a produse nivelul politic, cultural şi profe kg. fiecare. Am convingerea că în
de rasă simental, 3 viţei, 24 boi,
12 cai şi 253 oi. lor animale.: lapte, brînză telemea,
<&■-«O- <â> -*iS>O •<£>■<J> O - carne de miei, lină etc. Venitul to sional. Tot aici avem cele mai anii ce urmează veniturile noas
tal realizat de gospodări-a colectivă bune condiţii pentru a ne ridi tre ale colectiviştilor vor creşte
de la fermele de animale în anul ca nivelul material. Iată, de e- pe măsură ce va creşte şi pute
1956 se ridică lâ aproape 250.000 lei. xemplu, ce ven it am realizat eu rea economică a G.A.C.
Acest venit a dat posibilitatea co în. anul trecut. A m prim it 1.500 MIHAIL STOLZ
lectiviştilor să împartă anul trecut, kg. grîu, 1.533 kg. porumb, 287 m em bru în G.A.C. din Reciu,
în afară de produse, cîte 6 lei la zi- kg. ovăz, 15 kg. lînă, 4.310 kg. raionul Sebeş
muncă.
■< &' < 3 *<$► <
H0
’C). , s e .1 iro u r Q, % C . A . C . n2tR E C E M B M rr G.A.C
•y/ ajt
a â id t w -ucuc ■fe, ^ j-jte -WfcM de, nw g s t f j d t â d fcecvfy. ' ip4o.Kq.ca)t
¿¿/yitobte - zfc,.
lâ. de CCotcL, fVi
'fyfCJl&Gv ^.■■C'tcodb dy ţffa d d u d cuui&d,
Jk> o k ti&u/uJd MMC,
K. C /fccycC 5 0 t ^ / * * b * f * . jse W {ffii X\ „ f k u /ofi
r u fo a iiU e & a-frA 1956 cG& ctitiştli cuo «y'
/e i 2 /MAi L a tâ rn i ieejiM e 6-zC.
- m u c c c o ■3,7o o j s /¿¿ce*
6 j 6 0 ^ UM/^ 5 ° ' SîZk9.
¿’XjBSsxsriviMi.
