Page 21 - 1957-01

PROLETARI DIN TOATE
.'.Vs •
Anul IX. Nr. 658
LA. 3 FEBRUARIE
A LE GER!
PENTRU
MAREA ADUNARE
NAŢIONALĂ
CANDIDAŢI
__ ai F.D.P. _
■ candidatul lor, tovarăşul Ioan Barna.
.... w « ® r i f c d
«**■■'■¿mi
IOAN BARNA
membru al C.C. al P.M.R., prim-
secretar al Comitetului raional
P.M.R. Petroşani, propus candidat1
Discuţii despre treburi gospodăreştial F.D.P. în circumscripţia electo­
rală nr, 7 — Lupeni.
ADALBERT LAPŞANSCHI
miner din Lonea, propus candidat
al F.D.P. in circumscripţia electc
, rală nr. 8 — Petroşani.
; V \ • • ,'v l r f bine să facem treaba asta cit mai cu­
Cifre şi fapte
din raionul Sebeş
In anii de democraţie-popiflară,
raionul Sebeş a cunoscut înflorirea în
toate domeniile de activitate.
« In numeroase comune şi sate,
printre care şi Lancrăm, Sibişel, Daia,
Ludoş, Cut, Deal şi altele, s-a intro­
dus lumină electrică.
• Numărul gospodăriilor colective a
crescut la 19 ,iar al întovărăşirilor a-
gricole la 15. In gospodăriile agricole
colective au intrat 1.800 de familii cu
8.276 ha. teren, iar în întovărăşiri 482
familii cu 367 ha. teren arabil.
• Reţeaua comercială cooperatistă a
crescut an de an. Numai în anul 1956
s-au deschis magazine universale la
Petreşti, Apoldu de Sus şi Roşia de
Secaş.
• In comunele Săsciori, Sibişe), Cut
şi în altele, s-au construit prin apto-
impunere cămine culturale, pe aseme­
nea, în Daia Romînă s-a cpnstruit p
şcoală de 7 ani ,în Purcăreţi o şcoală
de 4 ani ,iar în curînd vor fj termi­
nate clădirile şcolilor din Poştpţ, Bpz
şl' Şpnng.
ANA SUCIU
I învăţătoare
—■— ’V -
CETĂŢENI!
Verificaţi dacă sînteţi în­
scrişi în listele de alegă­
tori ! / Maşinile tricotează sute de cio­
Unul
fi. ( « / / / 1/ 4 /
Duminică 20 ianuarie 1957
1NT1LNIRI Intre CANDIDAŢI şi ALEGATORI
In orăşelul minerilor din Uricani
Pe locul unde se ridică acum cine­
matograful din Uricani şi în a cărui
sală au stat de vorbă cu candidatul
1 lor cei peste 400 de mineri şi cons­
tructori, cu ani în urmă erau pajişti
pe care păşteau liniştit oile^şi colibe
ale păstorilor. Acum colibele păsto­
rilor nu se mai zăresc. In locul lor,
s-au durat case trainice din cărămidă
şi piatră. Iar pentru muncitorii noii
mine s-au ridicat blocuri de locuinţe.
Cele 400 apartamente, căminul cultu­ public pe distanţa. Uricani-Lupeni,
ral cu 260 locuri, cantina la care ser­ Minerii din Uricani s-au angajat
vesc masa 600 de abonaţi, clădirile
minei şi ale şantierului de construc­
ţii, alcătuiesc un minunat orăşel —
orăşelul minerilor din Uricani.
Despre transformările care au avut
loc în anii regimului nostru, în care
vechea aşezare a ciobanilor din Uri­
cani a devenit un adevărat orăşel, s-a
In seara aceea, la căminul cultural
din Apoldu de Sus au venit munci­
tori de la gospodăria de stat, colec­
tivişti, ţărani muncitori romîni şi ger­
mani, intelectuali. Au venit să se în-
tîlnească cu candidatul lor, tav. Gh.
Prodan.
— Ne-am adunat ca să ne cunoaş­ seţa comuna noastră şi mai mult.
tem şi să vedem ce puteam face pen­
tru înflorirea comunei, pentru a ne face
viaţa mai bună, mai frumoasă. Vă rog
să faceţi propuneri.
Inginerul Gheorghe Prodan, candidat rativei cu mărfuri şi în special cu
în alegeri pentru circumscripţia elec­ sare, petrol şi săpun.
torală nr. 11 Miercurea, şi-a scos car­
netul şi a început să noteze.
— In comuna noastră, a spus tov.
Ion Olteanu, avem un teren de fotbal.
Dar acest teren nu este împrejmuit.
Cfteva scîniluri se pot procuTâ: Ar fi
rînd.
S-a ridicat apoi cetăţeanul Dionisie
Iridon:
Intîlnire cu muncitorii constructori
Tovarăşul Adalbert Laszlo, mai­
stru principal la uzina cocso-chimică
din Hunedoara, este candidatul F.D.P.
în circumscripţia electorală nr. 4 Hu­
nedoara. Vestea că va merge să se
întîlnească cu muncitorii de la Trus­
tul 4 construcţii, a stîrnit multă bucu­
rie în rîndurile acestora.
— Am venit în mijlocul dvs. — a
spus tov. Laszlo — să ne cunoaştem
şi să vedem ce am făcut şi care rie
sînt sarcinile de viitor.
Cu această ocazie, mai mulţi alegă­
tori. au vorbit despre recentele hotărîri
ale partidului, despre uriaşele con­
strucţii din oraşul Hunedoara, despre
succesele muncitorilor hunedoreni şi
altele.
In mijlocul alegătorilor
Marţi după-amiază, sala şcolii ele­
mentare din comuna Cîlnic, deve­
nise neîncăpătoare pentru cetăţenii
care s-au adunat să se sfătuiască cu
tovarăşa Angela Jiteanu, candidata
lor în alegerile de deputaţi în Ma­
rea Adunare Naţională-
Alegătorii au scos în evidenţă în­
făptuirile din ultimii ani pe plan lo­
cal, amintind despre electrificarea co­
munei, despre deschiderea unui ma­
gazin mixt şi a unei case de naştere
cu 10 locuri, a unui dispensar medi­
cal, despre punerea în funcţiune a
unui cămin cultural şi a unei săli de
cinematograf, precum şi despre alte
realizări din circumscripţia electorală
nr. 10.
dinfruntaşii
vorbit mult la întîlnirea minerilor cu
Cei care au luat cuvîntul au făcut
şi unele propuneri menite să îmbună­
tăţească condiţiile de trai ale locui­
torilor Uricaniului. Ei au propus, prin­
tre altele, să se deschidă clubul mun­
citoresc, să se amenajeze un teren
de sport şi să se extindă reţeaua de
radioficare. De asemenea, ei au mai
propus să fie îmbunătăţit transportul
cu acest prilej ca în cinstea alegerilor
de la 3 februarie să depăşească pla­
nul lunar de extracţie a cărbunelui cu
5 la sută, în timp ce constructorii care
lucrează la ridicarea noilor blocuri
de locuinţe s-au angajat, să depăşeas­
că planul cu 10 la sută.
— O vorbă din bătrîni sp un e: „Să
nu te întinzi mai mult decît ţi-e stra­
iul". De aceea, eu m-am gîndit Ia o
propunere pe care o putem realiza
fără prea mari greutăţi. E vorba de
îndiguirea văii care curge prin faţa
căminului cultural. Asta ar înfrumu­
Cetăţenii Nicoale Jutaru, Ilie Ciociu,
Nicolae Toader, Ioan D. Ivan, Gheor­
ghe Savu şi alţii, au făcut propuneri
în legătură cu ( aprovizionarea coope­
— Am şi eu o propunere, a sărit
Roman Cionca. In Apoldu de Sus sînt
mulţi salariaţi care-s nevoiţi să mear­
gă pînă în Miercurea după pline. Pro­
pun să se facă aici o brutărie.
In încheiere, tov. Prodan i-a asi­
gurat pe cetăţeni că va ţine seama de
toate propunerile făcute şi că le va
da tot sprijinul pentru înfăptuirea; lor.
— Avem un necaz, tovarăşe Laszlo i
te rugăm să ne sprijini — a spus to­
varăşul I. Boca. Este vorba de con­
struirea unei băi publice de care lo­
cuitorii Hunedoarei duc lipsă.
— Şi drumul spre Teliuc şi strada
Vasile Roaită trebuie reparate — a
intervenit tovarăşul V. Giortea.
Alegătorii au mai propus să se des­
chidă un hotel în oraşul Hunedoara,
să se acorde mai multe împrumuturi
pentru construirea de locuinţe indivi­
duale etc.
■ir
Iri aceeaşi zi tov. Adalbert Laszlo s-a
întîlnit şi cu .alegătorii din Oraşul Ti­
neretului.
Tovarăşul Simion Ţîrdea a vorbit
despre necesitatea refacerii băii
populare şi despre obligaţia ce o are
fiecare cetăţean cinstit de a traduce în
viaţă sarcinile pe care plenara C.O.
al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956 le
pune în faţa oamenilor muncii.
— Eu vreau să-mi exprim bucuria
pentru electrificarea satului Deal —
a spus cetăţeanul Toma Worner.. Dar
totodată propun să se ia măsuri dP
lărgirea văii Clinicului pentru a se
evita inundaţiile care sînt cam dese
în comuna noastră.
Propuneri gospodăreşti au făcut şi
cetăţenii Ştefan Enciu, Gheorghe Dan
şi alţii.
Sudorul Constantin Nlcu este unul
dintre muncitorii fruntaşi al Uzinei
de utilaj minier din Petroşani. Des*
pre hărnicia lui vorbesc toţi munci­
torii uzinei.
Faptul că sudorul Nicu îşi depă­
şeşte zi de zi sarcinile de plan nu e
singurul succes pe care îl înregistrea­
ză în producţie. Alături de el s-au
calificat mulţi tineri.
In clişeu : sudorul Constantin Nicu,
în timpul lucrului.
4 pagini 2D bani
Cetăţenii propun... Colectivul fabricii de
hîrtie „1 Mai"din Pe­
In cele 36 de întîlniri dintre a- Iniţiativa Jurnaliştilor hunedoreni treşti raionul Sebeş,
legăţori şi candidaţi care au avut lucrează cu multă sîrguinţă pentra
Ioc pînă în 18 ianuarie, s-au fă­ în su fleţiţi de hotărîrile recen tei plenare a C.C. al P.M.R. — mărirea producţieide hîrtie, îmbu­
cut 120 propuneri ce se referă la dornici de a da patriei mai m ultă fontă, mai bună şi la un preţ de nătăţirea calităţii acesteia şl redu­
înfrumuseţarea comunelor, Ia cons­ , cost m ai redus, — fruntaşii în pro ăucţie de la furnalul nr. 1 al Com­ cerea preţului de cost, obţinînd rea­
truirea de şcoli, cămine culturale, binatului siderurgic Hunedoara, Remus Hrişcu, topitor, Ioan Bîldea lizări importante in această direc­
şi electrificări de sate. şi Ioan Chiroşca, prim-topitori, Gheorghe Luţai, Nicolae Timofte, doza­ ţie.
tori, împreună cu maistrul Ioan Păpuşoi au studiat posibilităţile de In clişeu : maşina de fabricaţie
Iată cîteva din aceste propuneri: creştere şl îmbunătăţire a producţiei de fontă pe baza îmbunătăţirii nr. 3. Lucrînd la această maşină,
• La Întîlnirea alegătorilor din indicelui de utilizare a volumului util al furnalului. tovarăşii Simion Bota, Ioan Dicu
satul Răcăştie cu candidatul lor, şi Vasile Dican, depun eforturi deo­
tovarăşul Nicolae Cătană, alegă­ După ce au studiat aceste posibilităţi, ei au_ pus în discuţia ce­ sebite pentru a asigura buna func­
torul Ladislau Covaci a propus să lorlalţi fruntaşi în producţie, m aiştri, ingineri şi tehnicieni, iniţiativa ţionare a maşinii, pentru ca hîrtia
construiască prin autolmpunere un lor de a îmbunătăţi zilnic indicele de utilizare a volumului util dl produsă de ei să fie de calitate cît
cămin cultural în satul lor. furnalului cu cel puţin 10 la sută, (pe fiecare brigadă), 'faţă de media mai bună.
• Este necesar ca în comuna realizată în anul 1956.
noastră să se înfiinţeze un punct O nouă cooperativă
sanitar şi să se construiască un Iniţiativa are la bază luarea unor măsuri care să asigure condu­
cămin cultural — a spus Ia întîl­ cerea furnalului şi întregul proces tehnologic în aşa fel încit toţi pa­ de credit
nirea alegătorilor cu candidatul lor. rametrii — debit, presiune, temperatură, număr de şarje pe oră —
cetăţeanul Alexandru Străuţ din să fie constanţi. In acest fel se elimină deranjamentele în mersul fur­ In ziua de 13 ianuarie a. c., s-a
comuna Buceş, raionul Brad. nalului, se asigură respectarea graficului de descărcare a fontei şi se inaugurat o cooperativă de credit
• Colectiviştii din G.A.C. Tur- poate obţine o fontă de bună calitate. In aceiaşi timp se asigură şi economii in comuna Vaţa de Jos,
daş, raionul Orăştie, au propus să stabilitatea nivelului optim de încărcare a furnalului şi utilizarea cît raionul Brad, în care au intrat 234
se electrifice satul şi au cerut ca mai bună a energiei chimice şi fizice a gazelor, asigurîndu-se astfel membrii cu 264 părţi sociale. Prin­
sfatul popular regional să rezolve o coborîre uniformă o coloanei de materiale spre creuzetul furnalului. tre membrii care şi-au achitat in
problema păşunii. Coborîrea uniformă a coloanei de materiale dă posibilitate să se re­ întregime taxele de înscriere se
• Alegătorii din satul Spini, au ducă consumul de cocs pe tona de fontă. află tovarăşii Miron Mîţ, Aron Bo-
propus să se facă canalizarea pi- los şi alţii.
rîuluî care inundă holdele, în spe­ Iniţiativa pornită de fruntaşii în producţie de la furnalul nr. 1,
cial perimetrul gospodăriei colec­ ridică pe o treaptă mai înaltă între cerea socialistă şi cointeresează în­
tive. tregul colectiv de m uncă: topitorii, dozatorii, încărcătorii, maiştrii, in­
ginerii în obţinerea unor indici cît mai înalţi de utilizare a volumu­
• La Almaşu Mare, raionul Alba, lui util al furnalului.
alegătorii au propus să se înfiin­
ţeze un dispensar medical.
° Alegătorii din cartierul Viile
noi, oraşul Deva, au propus să se
deschidă un magazin alimentar şi
in cartierul lor.
Pentru îndeplinirea planului anual
de transport pe C. F. R.
Sucesele obţinute în anul 1956 în ce Deşi cantitativ planul a fost depăşit De asemenea, s-a dat în exploatare
la toţi indicii, totuşi, la unii indici ca­ Triajul din Petroşani, care uşurează
ACTIVITATEA priveşte dezvoltarea industriei şi agri­ litativi planul nu a fost îndeplinit de mult munca complexului prin mărirea
către toate unităţile,. Prilitre aceşti in- capacităţii de primire şi expediere de
casei alegătorului din Haţeg culturii au dus la creşterea produc­ dici s în t: rulajul vagonului, viteza co­ trenuri, cît şi a compunerii şi des­
ai buna mercială etc. Aceasta din cauza res­ compunerii lor.
• ţri,ei • induvs.triale . şi agricole a regiunii, tricţiilor de viteză de pe anumite sec­
... .• . ,7 . ţii de circulaţie între Vinţul de Jos Cu toate aceste realizări, în secto­
precum şi la intensificarea circulaţiei şi Simeria, a trenurilor de lucru, a rul de transporturi pe cale ferată s-au
blocărilor de brutto în staţii cu capa­ înregistrat şi unele lipsuri care au in­
mărfurilor ceea ce a determinat dez­ citate mică de primire a staţionării fluenţat negativ realizarea şi depă-'
mari a trenurilor prin depăşirea ca­ . şirea planurilor de transport. Astfel, nu
Colectivul casei alegătorului din voltarea transporturilor — tariful fe­ pacităţii staţiilor de tranzitare, • cum s-a pus un accent deosebit pe dez­
oraşul Haţeg şi-a întocmit un pro­ sînt Coşlariu, Simeria, Petroşani şi voltarea capacităţii staţiilor, mărirea
gram bogat şi variat. Printre al­ roviar crescînd mult faţă de anii tre­ Simeria-Ţriaj. numărului de linii, care, în majorita­
tele, acest program cuprinde au­ tea cazurilor au rămas aceleaşi, iar
diţii colepţive la radio, prelucra­ cuţi. * Trebuie arătat că în anul ce s-a traficul de mărfuri şi planurile opera­
rea legii eleQtqrale, programe date scurs, planul pe R.C.M. Simeria a fost tive s-au mărit foarte mult, în special
Datorită muncii disciplinate şi plină depăşit cu mult în comparaţie cu 1955, la sfîrşitul trimestrelor în perioada
ceea ce înseamnă că a existat o mai vîrfului de trafic.
de abnegaţie a muncitorilor feroviari, bună utilizare a vagoanelor şi trenu­
rilor, Unele lipsuri s-au ivit din cauza
unităţile G.F.R. din regiunea noastră unor întreprinderi din regiune. Pla­
In anul 1956 s-a construit o buclă în­ nurile de transport trimestriale şi lu­
de brigada artistică de agitaţie a şi-au îndeplinit planul global de pres­ tre Simeria-Triaj şi Simeria pentru a se nare ale acestora fiu au fost în con­
asigura circulaţia locomotivelor izolate, cordanţă cu capacitatea de transport
cooperativei „16 decembrie", con­ taţii pe anul 1956, încă de la data de în special între depoul Simeria şi Si­ a C.F.R.-ului. In primul trimestru ele
cursuri de şah, întilniri cu fruntaşi meria-Triaj.
în producţie, întîlfiiri cu muncitori 4 decembrie, înregistrîndu-se pe re­ au corespuns mai bine faţă de-al doi­
vîrstnici etc. Mare parte din acest
program a şi fost realizat. gulatorul de circulaţie Simeria, pînă lea trimestru, pe cînd în trimestrele III
la finele anului 1956, o depăşire de şi IV au fost mult mai mari faţă de
10,80 la sută. capacităţile de transport normale. In
Negativ în activitatea acestei Unităţile G.F.R. mai importante din
case a alegătorului este fatpul că regiune au înregistrat realizări fru­
programul întocmit a fost slab moase. Aşa, de pildă, complexul C.F.R.
popularizat. Mulţi cetăţeni necunos- Teiuş-Coşlariu a cucerit steagul roşu
de fruntaş pe ramură şi diplome de
cînd acţiunile programate, nu au onoare, atît la mişcare cît şi la trac­
participat întotdeauna la ele. Este ţiune; Realizări frumoase au obţinut ce­
necesar ca consiliul orăşenesc F.D.P. feriştii de la complexul Simeria şi cel
să ia măsuri pentru lichidarea a-
cestei situaţii. din Petroşani, care şi-au îndeplinit sar- -
t i *• NICU SBVCHEA 1 cinile anuale de plan înainte de ter-
men.
, ?• . •; '
. corespondent
acelaşi timp, din cauza întocmirii unor
planuri lunare operative nereale de
0 după - amiază ia fabrica da tricotaje din Sebeş către unele direcţii şi servicii de tran­
sporturi din cadrul întreprinderilor, au
rea bobinelor de florn maro. Re­ lor. Zilnic, brigada noastră dă pes­ fost anulate vagoanele puse la dispo­
Hotărîrile plenarei partidului zultatele sînt cele prevăzute de te plan 6—7 pulovere şi 12—13 ziţie, ceea ce a dus la staţionări inu­
tile de vagoane, dirijări defectuoase,
din 27—29 decembrie 1956 au gă­ mine : rebuturile sau redus cu 70 perechi de şosete. aşa cum a fost cazul la Combinatul
cărbunelui la Petroşani, Trusturile 4 şi
sit Iffrg răşunet în rîndurile mun- la sută. Dar aici mai sîr\t şi alte fruntaşe. 7 construcţii etc.
ciţqrilor d.e Ia fabrica de trico­ Bineînţeles, în secţie m ai sînt De pildă, Elena Matei, deşi ara La aceste lipsuri au contribuit în
bună măsură şi organele C.F.R., care
taje din Sebeş. Colectivul fabricii, şi alţi fruntaşi de talia lui Cătăli­ numai 17 ani, se numără ‘printre nu au pus la dispoziţia expeditorilor
vagoane la timp, conform programului
şţ-g început munca în noul an cu fruntaşele secţfpf, Pînă la 12 ia­ întocmit între cele două părţi, iar în
alte perioade le-a repartizat vagoane
hotărîrea de a produce mai multe nuarie a tricoţat cu 60 de fulare peste capacitatea de încărcare a ram­
pei, obligînd pe predători să le încar­
bunuri de larg consum, de mai mai mult decît prevedeau sarci­ ce în timpul prevăzut, şi supunîndu-i la
penalizări în mod cu totul nejust.
bună calitate, şi mai ieftine. nă. Amintim dintre ei pe Valen- nile de plan. Rezultat? frumoase
Alarşrutizarea trenurilor nu s-a fă­
■ tin Timaru şi Cornel Scrinjeanu obţine şi Maria Romap, care trico­ cut întotdeauna în colaborare strînsă
cu expeditorii, ceea ce a dus la anu­
I_4 secţia de tricotat de la maşinile automate, Petru tează ciorapi pentru scjiiori. larea a o serie de trenuri marşrute,
Opincaru şi Ioan Brînză de la se­ care ar fi putut duce la îmbunătăţirea
ciorapi miautomate. De altfel, secţia Cot­ Cei ce lucrează indicilor calitativi ai planului de tran­
ton (cum i se mai spune) şi-a de­ la mai pui)te maşini sport.
păşit, în prim ele 12 zile ale anului,
rapi lungi pentru femei. Tricoterii, planul cu 20 la sută. Ciorapii exe­ Să lucrezi la mai multe maşini S-au semnalat de asemenea lipsuri
serioase şi în ceea ce priveşte sigu­
in maieuri albe, le supraveghează cutaţi aici sînt duşi apoi la vopsit deodată nu4 deloc uşor. ranţa circulaţiei trenurilor: multe va­
goane intrate în C.S.H. au ieşit ava­
cu multă atenţie. Printre cei mai unde lucrează brigada lui Vasile Totuşi, la secţia Irţţprloc sînt riate. iar altele au fost complect dis­
truse. O parte din personalul execu­
buni se numără tov. Aurel Cătă­ Argentoîanu. m ulţi care lucrează la 2 sau 3 ma­ tiv şi cel auxiliar care concură la si­
guranţa circulaţiei a avut multe aba­
Unde se fabrică diferitelină de la Cotton II şi maşini au­ şini. De pildă, utemistul Gligor teri şi delăşări în muncă, nu a urmă­
Voinea lucrează la trei maşini, rit realizarea sarcinilor de plan şi nu
tomate. a contribuit suficient la buna desfăşu­
— Anul acesta, spune Aurel tricotaje înainte de începerea lucrului el se rAarle---a---tr--a-n-s-p-o--r-t-u-r-i-lo--r-.-- - ...
Cătălină, a început pentru mine aprovizionează cu bobinele de (Continuare in pag. 2-a)
cu o victorie. Aici ne întîmpină şefa secţiei, bumbac necesare tricotării mate­
— Aţi dat mulţi ciorapi peste tovarăşa Elisabeia Albu. rialului pentru maieuri. Apoi con­
plan ? — Noi — spune ea — producem trolează fiecare maşină şi le por­
—■ Da, am dat, numai că victo­ ciorapi, şosete, fulare, mănuşi de neşte. Cînd m erg în plin, urmă­
ria mea se referă la lupta împo­ lină şi pulovere de bumbac. reşte cu m ultă atenţie tricotatul
triva rebuturilor. De aproape doi ...Şefa brigăzii, tricota de zor materialului. Intre tim p curăţă
ani de zile, am propus rebobina- pulovere de bumbac. Ne-am apro­ maşinile de scamele ce ar putea
rea bobinelor de florn maro, nece­ piat de ea şi am intrat în v o rb ă : dăuna mersului maşinii.
sare talonului colorat al ciorapi­ — Brigada noastră — a început La sortimentul de materiale
lor, întrucît cu o singură bobinare, ea, — s-a specializat la anumite pentru lingerie de mătase, toţi tri­
se dă naştre la multe rebuturi. De sortimente ceea ce face ca pro­ coterii din brigada lui Herat Wil-
pildă; la 100 ciorapi, 18 erau rebut. dusele să fie mai multe şi mai cek, lucrează la cîte două maşini.
Dar toate insistenţele s-au lovit de bune. Bunăoară, la pulovere lu­ Nu-i de mirare că această secţie,
rezistenţa conducerii şi a cabine­ crez eu, Anisia Vasiu şi Elena An- în prim ele 12 zile ale lunii ianua­
tului tehnic. Abia la începutul a- ghel, Ioana Eremie şi Margareta rie şi-a depăşit sarcinile de plan
cestui an ne-au dat dreptate şi, Paff, lucrează la şosete, iar Ra- cu 70 la sută.
în consecinţă, s-a dispus rebobina- fila Cîndea la întăritul pulovere­ GH. TĂUTAN
na^ /v w w /v v v v \ w \ W vVv .v ^ ‘vN/w w a / v A \ v y v w v v y \ y \ \ v v w v \ y v N V v \ w v w w v v w v '