Page 22 - 1957-01

Pag; 2
Pentru îndeplinirea planului anual
de transport pe C. F. R.
(Urmare din pag. I-a)
' Incepînd cu prima lună a anului
1957, vor trebui să se ia măsuri eficace
pentru asigurarea îndeplinirii şi de­
păşirii planului de transport pe acest
an. Măsurile ce se cer luate, în spe­
cial în ceea ce priveşte întreprinderile
mari din regiune, trebuie să aibă în
vedere coordonarea activităţii între
Ministerul Metalurgiei şi Ministerul
Căilor Ferate pentru ca materiile prime
şi materialele destinate Combinatului
siderurgic Hunedoara să sosească rit­
mic, în raport cu consumul zilnic, cu
capacitatea fronturilor de descărcare şi
depozitare pentru a nu se mai imo­
biliza vagoanele în jurul Hunedoarei
şi al nodului feroviar Simeria,
La combinat este necesară construirea
unei staţii de dezgheţare a minereu­
rilor, care să evite distrugerile şi imo­ sporturilor prevăzute în planuri, şi în
bilizările de vagoane cu materii pri­
me îngheţate. E necesar să se stabi­
lească un proces tehnologic unic între
combinatul siderurgic şi C.F.R,, cît şi
între serviciul de transporturi al Com­
binatului cărbunelui Petroşani. De ase­
menea .trebuie să se încheie un con­
tract economic, cu relaţii concrete, în­
tre combinatul cărbunelui şi combina­
tul siderurgic, pe de o parte, şi O.F.R., căii din cauza distanţelor mari din­
pe de altă parte, privind aproviziona­
rea cu cărbune cocxificabil a Uzinei
cocso-chimice Hunedoara şi transportul
acestuia de la Lupeni, care în prezent
merge foarte greoi, provocînd uneori
situaţii dificile.
Va fi necesar să se definitiveze lu­ Pe urmele materialelor publicate
crările din staţia Simeria-Triaj în ve­
derea utilizării liniilor duble şi a
buclei la capacitatea lor.
Pentru ca viteza comercială să spo­
rească e nevoie ca organele compe­
tente să ia măsuri de 'consolidare a
noilor linii date în exploatare în ve­
derea realizării unei viteze de cir­
culaţie de 50-60 km. pe oră. Este ne­
cesar să se ia măsuri din timp pen-
100 kg, lînă
confracfate cu sfaful
La întîlnlrlle care au loc între
candidaţi şi alegători, cetăţenii îşi
afirmă hotărîrea de a traduce în
viaţă sarcinile trasate de plenara
C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie
1956.
Astfel, chiar în ziua întîlnlrii din­
tre tovarăşa Angela Jiţeanu, can­
didată pentru circumscripţia electo­
rală nr. 10 Sebeş şi alegătorii din
comuna Loman, cetăţeanul llie Stă-
nuş s-a prezentat la cooperativă şi
c. încheiat cu aceasta un contract
în vederea livrării unei cantităţi de
100 kg. lînă.
Exemplul lui a fost urmat ş i de
alţi cetăţeni din comună.
■—O—
In sprijinul poliiehnizării
Cu ocazia consfătuirilor 0 0 0 < 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOOOOO
cadrelor didactice din ra­
ionul Orăştie, secţia de
învăţămînt a repartizat la
,15 şcoli de 7 ani şi la al­
te cîteva şcoli ciclu I, u-
nelte agricole în valoare
de 19.700 lei. Astfel, au
fost repartizate: 150 de ❖ In anii puterii populare s-ău cre'af condiţii optime pentru ca oamenii muncii să participe activ la viaţa culturala. In acest scop, la dispoziţia celor ce muncesc se află clubu-
grape, 200 hîrleţe, 200
greble, 120 aape mici, o rild muncitoreşti, căminele culturale, bibliotecile, colţurile roşii şi alte mijloace de culturalizare a lor. Şi numărul celor ce iau parte Ia viaţa culturală creşte necontenit.
peste 100 de fierăstraie
pentru pomi, bricege de S In clişeu — (stînga) La clubul „Cooperatorul" din Deva se dispută 2 partide de şah. (M ijloc): Cercul de citit de pe lîngă biblioteca regională în plină activitate. (Dreapta) : Audiţie colectivă la radio.
altoit, rindele etc. De a-
şemenea, unor şcoli care ®0c 0000<x><xxxxxxxxx>0000000000000000000000000000000000<xx> OOOOOOOOOOO4OOOOOOOOOOOOOOO' 00<0000000000000000000000000000000000000000000000000000<y>0 #
au obţinut rezultate fru­
moase în domeniul poli-
tehnizării învăţămîntului
li s-au dat aparate de
radio.
hmP ia n u ! p iro d iJOţiiei dle e ir i ie în V a le a iliu lu i e r e a liz a b il
El trebuie îndep•linii lună cle 1ună, zi de zi!
Minerii din Valea Jiului au înce­
put munca în acest nou an hotărîţi
să aducă o contribuţie cît mai mare
la înfăptuirea măsurilor luate de re­
centa plenară a C.C. al P.M.R. în ve­
derea dezvoltării pe mai departe a
economiei naţionale şi a ridicării ni­
velului de trai al poporului.
Prevederile plenarei, în care se a-
rată că dezvoltarea Industriei carbo­
nifere —• una din ramurile conducă­
toare ale economiei naţionale se nu­
mără printre acele ramuri care se vor
bucura pe mai departe de atenţie
deosebită, îi însufleţesc pe mineri
spre noi fapte măreţe, spre not vic­
torii în producţie. Pentru a propăşi
pe calea socialistă patria are nevoie
de cantităţi tot mai mari de cărbune
care înseamnă mai multă energie,
căldură şi lumină.
Să ţinem cont de lipsurile şi
greşelile din anul trecut
In aceste zile de început de an;
la exploatările carbonifere din Va­
lea Jiului a avut loc dezbaterea lar­
gă a sarcinilor de plan pe anul cu­
rent — dezbatere extrem de utilă şi
instructivă pentru că a ajutat la sta­
bilirea justă, bazată pe realităţile e-
xlstente în fiecare mină, a sarcinilor
de plan aducînd în acelaşi timp o
contribuţie la valorificarea experien­
ţei din anul trecut prin punerea în
HS»!
tru coordonarea activităţii staţiei Coş- salariaţi ai Combinatului siderurgic din
lariu între regionalele C.F.R. Cluj-Ora-
şul Stalin şi Timişoara, pentru a nu
se mai creea greutăţi, prin reţinerea şi
dezmembrarea brutului, întreprinderilor
industriale mari din regiune şi să
se repartizeze just secţiile de remor-
care şi parcul de locomotive în raport
cu caracteristicile secţiilor în vederea
obţinerii unor indici de exploatare su­
periori.
De asemenea, e necesar ca în viitor
să se mărească fronturile de încăr­
care şi descărcare ale staţiilor şi să
se accelereze ritmul acestor munci de
către întreprinderi şi expeditori. în ­
treprinderile deservite de C.F.R. sînt
datoare să lichideze lipsa de indisclr
plină în planificarea operativă pentru
a nu se mai ajunge la anularea tran­
special atunci cînd vagoanele au fost
puse la dispoziţie, cît şi efectuarea a-
numitor repredări, schimbarea desti­
naţiei vagoanelor, încrucişarea măr­
furilor de acelaşi fel, precum şi expe­
dierea lor neritmic.
Trebuie să se definitiveze treptat lo­
curile înguste care reduc capacitatea
tre staţii şi din cauza nesistematiză-
rii intrărilor şi ieşirilor unor staţii
centralizate. In acelaşi timp vor trebui
lichidate atitudinea formală şi aba­
terile care le săvţrşeşc încă o serie de
Cantina din Ghelar nu satisface cerinţele minerilor
Sub acest titlu a fost publicat în
„Drumul socialismului" nr. 649 din
20 decembrie 1956 un articol în care
era criticată lipsa de preocupare a
conducerii minei Ghelar faţă de func­
ţionarea cantinei minerilor.
Colectivul de conducere al Trustu­
lui minier Teliuc ne informează că pen­
tru îmbunătăţirea activităţii cantinei a
luat următoarele măsuri:
Cercurile de economie concretă — în sprijinul
activităţii întreprinderilor
Acesta a fost titlul articolului apă­
rut în nr. 651 al ziarului nostru, în
care se arăta că cercul de economie
concretă de la T.R.C.L.H. Deva nu
desfăşoară o activitate corespunzătoa­
re ; în referate şi discuţii nu se. dezbă- nomie concretă să-şi întocmească pro­
teau problemele în lumina teoriei mar-
xist-leniniste şi a hotărîrilor parti­
dului şi guvernului.
In răspunsul trimis redacţiei Comi­
tetul orăşenesc de partid Deva ne co­
munică că, în scopul îmbunătăţirii ac­
tivităţii cercurilor de economie con­
cretă din oraş, a organizat în ziua de mie concretă să-
9 ianuarie a.c. o consfătuire cu toţi şi îmbunătăţeas­
propagandiştii cercurilor de economie că activitatea
concretă, în care s-a analizat activi­ necontenit.
S$
lumină atît a ceea ce e rău şî tre­
buie înlăturat, cît şi ceea ce e bun
şi trebuie îmbrăţişai.
După cum se ştie bazinul carboni­
fer al Văii Jiului a încheiat anul ca­
re a trecut cu planul neîndeplinit. Nu­
mai două exploatări — Lonea şi Lu­
peni — şi-au îndeplinit sarcinile a-
nuale de plan. Minerii Văii Jiului au
rămas datori patriei în 1956 circa
70.000 tone de cărbune. La aceasta a
contribuit faptul că productivitatea
planificată a fost realizată în pro­
porţie de numai 88,7 la sută.
Fără îndoială că eforturile depu­
se, entuziasmul patriotic cu care a
muncit majoritatea minerilor din Va­
lea Jiului le-ar fi dat dreptul să în­
cheie anul 1956 cu altfel de rezul­
tate care să le facă cinste. Nereali-
zarea planului, productivitatea scă­
zută, preţul de cost ridicat se dato-
resc în primul rînd unor deficienţe
cum ar fl aprovizionarea defectuoasă
cu diferite materiale, piese de schimb
şi utilaje, de care nu sînt vinovaţi
minerii.
Unde trebuie căutate izvoarele a-
cestor deficienţe ?
Ele trebuie căutate în primul rînd
înlr-o serie de lipsuri care au exis­
tat în activitatea Ministerului Mi­
nelor ŞÎ a Combinatului carbonifer
din Petroşani.
Aceste organe n-au reuşit să asi­
gure aprovizionarea exploatărilor car­
Hunedoara şi Combinatului cărbunelui
Petroşani, cu care sînt încadrate ser­
viciile de transporturi .precum şi per­
sonalul C.F.R. care nu-şi face con­
ştiincios datoria.
Alte deficienţe constau în aceea că
au fost create corelaţii nejuste între
volumul producţiei şi fondurile sala­
riilor, între productivitatea muncii şi
salariul mediu, că nu s-au luat măsuri
şi nici nu s-au creat condiţii pentru
aplicarea şi extinderea metodelor îna­
intate, ceea ce a dus la menţinerea
unui preţ de cost încă ridicat.
Pentru traducerea în viaţă a pre­
vederilor Rezoluţiei plenarei C.O. al
P.M.R. din 27-29 decembrie 1956, vor
trebui studiate posibilităţile de redu­
cere a cheltuielilor neproductive şi de
ieftinire continuă a aparatului admi­
nistrativ, de creare a unor condiţii
mai bune de viaţă pentru muncitori,
prin eliminarea mutărilor .transferă­
rilor, fluctuaţiei, cît şi prin educarea
ceferiştilor în spiritul atitudinii so­
cialiste faţă de muncă şi faţă de bu­
nurile poporului.
Să luptăm pentru ridicarea transpor­
turilor pe C.F.R. la nivelul cerinţelor
actuale pentru realizarea măreţelor
sarcini ce ne stau în faţă, pentru în­
făptuirea planului anual de transport
pe C.F.R. la toţi indicii — cantitativi
şi calitativi. A. CAZACU
Bucătăreasa Radu Cosana a fost
înlocuită, s-a complectat postul de ma­
gazioner prevăzut în schemă şi s-a
redus costul mesei cu 2 lei. De ase­
menea, s-au luat unele măsuri pri­
vind controlarea personalului de la
cantină.
Conducerea Trustului minier Teliuc
este hotărîtă să înlăture toate deficien­
ţele existente la această cantină.
tatea acestora şi s-au dat Indicaţii în
legătură cu îmbinarea studiului pro­
blemelor economice cu teoria marxist-
leninistă. De asemenea, s-a format un
colectiv care să ajute cercurile de eco­
gramul de studiu pe timp de 0 luni, şi
să indice bibliografia necesară.
Comitetul orăşenesc P.M.R. Deva
îşi exprimă hotărîrea să i-a măsuri
pentru ca cercu­
rile de econo­ Z < > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < OOOOOOOOOOO 00<X XX >000<X X>00 dicale se vor
Vie activitate culturală
••• s X
bonifere cu materialele şi piesele
de schimb strict necesare. In 1956,
dintr-o greşală de planificare mina
Lupeni a dus cîteva luni de zile o
lipsă acută de lopeţl — utilaj cît
se poate de simplu, uşor de procu­
rat, de care minerii noştri încă nu
se pot dispensa. In altă perioadă, la
această mină au stagnat lucrările de
pregătiri din lipsă de ciment (cu
toate că acesta se produce în canti­
tăţi suficiente în ţară); în alta din
lipsă de balast (cu toate că nici a-
cesta nu trebuia adus de peste
m ării); în altă perioadă dinr lipsă
de lanţ de crater, în alta de lemn,
etc., etc. Aceste stagnări au avut
loc nu numai Ia Lupeni. Cu toate
acestea, minerii din Lupeni au reali­
zat planul, trlmiţînd slderurgiştilor
hunedorenl cantităţile necesare de
cărbune cocsificabil. Harnicii mineri
din Lupeni au extras în 1956 cu
70.000 tone de căi bune mai mult
decît în 1955. Lipsuri din acelaşi do­
meniu — neaprovizionarea la timp
cu material lemnos — au cauzat
exploatării Aninoasa în luna martie
anul trecut o pierdere de 10.000 to­
ne de cărbune.
Activitatea Direcţiei comerciale din
cadrul Combinatului carbonifer Pe­
troşani nu se deosebeşte prea mult
de activitatea recunoscută de toată
lumea ca defectuoasă a fostei I.A.V.J.,
ale cărei funcţii le-a preluat direc­
VkUMUl SOCIALISMULUI'
Cuvintul cititorilor Probleme actuale ale intelectualităţii Toată atenţia grijilor de
Cadre didactice
fruntaşe
Cu ocazia consfătuirilor care
au avut loc recent, comite­
tul raional al sindicatului munci­
torilor din învăţămînt şi secţia
raională de învăţămînt Haţeg au
prem iat 14 cadre didactice frun­
taşe în activitatea instructiv-e-
ducativă, cît şi pentru cea extra-
şcolară.
Printre cadrele didactice pre­
miate se află tovarăşii: Ţraian
Popa (Toteşti), Isaia Barna (Lun­
ca Cernii), Iile Florica (Petros),
Ioan Rădulescu, Solomon Pocan-
schi, Elisabeta Guigu şi Mlron
Anghel, cărora li s-au acordat
premii în bard in valoare de cite
500—700 lei.
Premierea cadrelor didactice
fruntaşe a constituit un imbold
în muncă pentru toţi învăţătorii
şl profesorii şcolilor din raionul
Haţeg.
VASILE COCHECI
Punct farmaceutic
P înă nu de mult locuitorii co­
munei Roşia de Secaş tre­
buiau să străbată distanţe lungi, la
Blaj, la Sebeş sau în alte locali­
tăţi, pentru a-şl procura medica­
mentele de care aveau nevoie.
De curînd însă, in comună a
fost deschis un punct farmaceu­
tic, deservit in condiţiuni bune
de către tovarăşa Ana Pătruţ.
Aici, locuitorii comunei găsesc
medicamentele de care au ne­
voie fără a se mal deplasa in
alte localităţi.
Pînă in prezent s-au distribuit
medicamente în valoare de 31.000
iei.
IONAŞ IULIAN
Concursul artiştilor
amatori
1 a casa de cultură din oraşul,
Sebeş a început cel de-al
IV-lea concurs ol formaţiunilor
artistice da teatru ale cămine­
lor culturale,faza intercomune.
Echipele de teatru din Miercurea,
Sibişel, Cut şi Jina au fost pri­
mele care s-au întrecut.
S-au remarcat prin interpre­
tarea corectă a rolurilor artiştii
amatori din Miercurea, care au
prezentat piesa „Gardul" de Ti-
beriu Vornic.
I. RAGHIERU
ţia comercială. Cu toate acestea, con­
ducerea Combinatului n-a analizat
pînă în prezent lipsurile Direcţiei
comerciale.
Exploatările carbonifere au întîm-
pinat de asemenea multe dificultăţi
în îndeplinirea planului din cauza
neexecutăril la timp a unei şerif de
obiective de către O.C.M.M. — orga­
nizaţie ce aparţine de Combinat.
Staţia de rambleu de la Aninoasa,
staţia de descărcare a vagoanelor de
12 tone de la preparaţia Petrila, lu­
crările de lărgire a preparaţiel Lu­
peni, şi multe alte obiective n-au
fost executate în ritmul cerut de
producţie.
Noile sarcini pot fi îndeplinite
şi depăşite
Anul acesta, sarcinile de plan cer
ca minerii din Valea Jiului să ex­
tragă o cantitate mai mare de căr­
bune cocsificabil pentru a se asi­
gura necesităţile crescînde ale uzi­
nei cocso-chimice de la Hunedoara.
Această sarcină revine în primul rînd
minerilor din Lupeni care extrag cea
mai mare cantitate de cărbune coc-
sificabil. In vederea satisfacerii ne­
voilor de cărbune cocsificabil înce-
pînd din anul acesta livrează căr­
bune cocsificabil şi harnicul colec­
tiv al'm in ei Vulcan.
Nu încape îndoială că cele două
colective — care şi în anul trecut au
obţinut rezultate bune — s§ vor stră­
dui să se achite cu cinste' de acea­
stă şarcină importantă-
Planul pe 1957 pune în faţa mi­
nerilor din Valea Jiului sarcina de a
realiza o prpductivltate m ai. ridicată
şi de a reduce preţul de cost al căr­
bunelui,
M r. 658
«SH*
înflorirea economico-culturală a zi cu zi ale oamenilor
regiunii în atenţia intelectualilor muncii
In „Drumul socialismului" nr. 652 lectualii din raionul Brad şi-au ana­ [în depozitul „Combusfcibi-T
din 30 decembrie 1956 a fost publicată lizat activitatea depusă pînă în prezent ( Iul“ din Haţeg trebuie ]
chemarea «dresată intelectualilor din şi s-au angajat să nu precupeţească ^să existe lemne de foc! l
regiunea Hunedoara de către intelec­ nici un efort pentru înfăptuirea sarci­
tualii din raionul Haţeg. nilor ce le revin în lupta pentru cul­ t Subredacţia noastră voluntară 1
întruniţi într-o consfătuire ce a avut turalizarea oamenilor muncii, pentru [■ din Haţeg ne sezisează că, în de- 1
transformarea socialistă a agriculturii.
loc în ziua de 13 ianuarie a.c., inte­ pozitul întreprinderii „Combus- i
r tlbilul" din Haţeg nu se găsesc J
Răspunsul intelectualilor din raionul Brad ( lemne de mai bine de o lună de }
Luîndf;cunoştinţă de chemarea intelectualilor din raionul Haţeg, adre­ l zile. Cetăţenilor care se prezintă■1
sată inteleptualilor din întreaga regiu ne Hunedoara, pentru traducerea în ^ cu tichetul de combustibil li se ^
viaţă a hotărîrilor celui de-al II-lea Congres al P.M.R., precum şi ale ple­ [■ recomandă să ardă... cărbuni. ^
narei '0,0. al P.M.R.rdin 27-29 decembrie 1956, noi, intelectualii din raionul [ Sîntem în plină iarnă, cînd asi- ]
Brad, întruniţi în ziua de 13 ianuarie a.c. în cadrul unei consfătuiri, ne an­ (. gurarea populaţiei cu combusti- 1
gajăm să mobilizăm toate forţele noastre în lupta pentru îndeplinirea obiec­ t bil — lemne şi cărbuni — este ^
tivelor .cuprinse în chemarea intelectualilor din Haţeg, Deosebit de aceasta j- o sarcină de prim ordin. Intre- ^
i noi ne fixăm următoarele obiective specifice raionului nostru: [ prinderile „Combustibilul" din ]
; [■/ |-( ; l Haţeg şi Combustibilul regional 1
1. Pentru lărgirea orizontului de cunoştinţe ale muncitorilor mineri se
ţ sînt obligate să satisfacă această T
vor organiza colective de Intelectuali, care să elaboreze conferinţe cu carac­
cerinţă a cetăţenilor.
ter tehnlco-profesional şl oultural-edu cativ. 1
Cititorii să primească ^
2. In scopul cunoaşterii tţecutulul istoric al raionului, se vor organiza
colective de profesori şi învăţători care, pe baza unul studiu documentar, sfi ■ ziarele -J
elaboreze un ciclu d e, conferinţe care să fie expuse în cluburi, colţuri roşii [ Intre direcţia regională P.T.T.R. ^1
şl cămine culturale. f .
3. Pentru ridicarea nivelului cultu ral-educatlv al tineretului se vor for­ [. şl direcţia I.R.T.A. a fost în- -
ma colective de Intelectuali care să-I iniţieze în cunoaşterea frumuseţilor şi [ cheiată cu doi ani in urmă o con-
C venţie, în care direcţia I.R.T.A.
bogăţiilor naturale ale raionului. se obligă să transporte pe bază 1
[ de borderouri şi conform taxe- 1
[ lor MP.T. ziarele şi corespon- ^
CONSFĂTUIREA INTELECTUALILOR DIN RAIONUL BRAD
l denţa. J
j: Practica de zi cu zi a dovedit ^
[ insă că această convenţie nu e ^
[ respectată de către I.R.T.A. Ta- ~)
Sfatul ştîinfific medical
al regiunii Hunedoara ( xatoril de pe autobusele ce fac 1
î cursa Deva—Abrud, Brad—Bala ]
In luna decembrie 1956, s-a consti­ instituţiile medicale, munca de ( de Criş şi retur refuză să rt- }
tuit Sfatul ştiinţific medical al regiunii asistentă, dar mai ales vor îndru­
Hunedoara, formîndu-se colectivul de ma cadrele medicale şi medii pentru o
îndrumare pe specialităţi medicale. mai bună deservire a populaţiei. Sar­
Acest fapt nu este numai o formali­ cina ce-i revine acestui sfat ştiinţific [ şoferii care au fost făcuţi aten ţi .j
tate de împlinit, ci este o cotitură se­ medical este să dea ajutor cadrelor
rioasă în îndrumarea profesională şi de medicale şi medii pentru continua ri­ (. asupra obligaţiilor ce le au, au ~]
organizare sanitară, în vederea îmbu­ dicare profesională, prin organizarea
nătăţirii asistenţei medicale şi preven­ şi dotarea bibliotecilor de la diferite l adus injurii la adresa persona- )
tive în folosul oamenilor muncii din unităţi, de a veghea ca instrumenta­
regiunea noastră. Indicii de morbidita­ rul necesar să fie distribuit în mod ^ lului P.T.T.R. din Deva. 1
te, de mortalitate, nu au fost scoborîţi just după necesităţile şi importanţa
încă la nivelul la care au ajuns alte unităţii sanitare. [• Un astfel de caz s-a întîm plat Jj
regiuni. Regiunea Hunedoara are spe­ Sfatul ştiinţific va continua să edi­ [ recent cînd cele 7 colete ce con- -j
cificul ei. Regiunea a cu mari şan­ teze caietul medical, ce a apărut spo­
radic în regiune şi care va trebui să ( ţineau ziarul „Drumul socialis- j
j- mulul" au fost lăsate (în ziua de 1
j- 17 ianuarie), în cabina impiega- ^
[ tului de mişcare din Deva. -j
L Pentru curmarea acestei situa- ]
t ţii este nevoie ca atît conduce- ]
tiere şi cu o intensă industrie, cere fie un îndrumător metodologic al ca­ rea I.R.T.A. cit şi a P.T.T.R. să 1
măsuri speciale tocmai din cauza tran­ drelor,
sformărilor sociale şi a unor aglome­ [ controleze mai des personalul de ^
rări de muncitori cărora li se crează Tot în sarcina acestui sfat cade or­
treptat condiţii mai bune de viaţă. Dar ganizarea muncii spitalelor raionale (. deservire şt să le facă educaţia ^
nu se poate face totul deodată. De car« vor trebui la rîndul lor să con­
aceea, mai sînt încă lipsuri inerente ducă, să îndrume şi să controleze uni­ L cuvenită ca aceştia să înţeleagă -j
transformării sociale şi aceste trans­ tăţile din raioane, formînd din întrea­
formări necesită şi măsuri speciale. ga reţea sanitară, un tot unitar, bazat ^ importanţa ce o are deservirea ~j
pe largul schimb de experienţă şi aju­
Brigăzile formate din cele mai ridi- tor dat cadrelor mai tinere şi neexpe­ [ promtă a cetăţenilor cu ziare şi 1
rimentate.
[ scrisori. j
Sperăm că anul 1957 va aduce —
prin acest fapt — un salt calitativ în 11— I >— >v—/ wJ t—/ I—/ i I \ J y 1\ / > 1 1 /, r v ! , /
munca de deservire a populaţiei, tn
prevenirea bolilor şi reducerea morbi­ „Economul“
dităţii.
cate cadre me- Taxatorul Ţăndău Aran de pe au­
Dr. EMIL CABA tobusul dare circulă pe ruta Deva-
Ballşai încasează banii călătorilor,
fără să le elibereze bilete.
deplasa la uni­
tăţile mai mici Nuţi dă bilet, căci ştie
Să facă economie
unde vor contro­ La hlrtie i
Dar, cu excrocheriile
la şi îndruma Adună „hîrtiile"
Cu miile I
^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 9 Cu... cînfec
Tovarăşul Ioan Oeoli-
o şan, direotoruil căm inu­
o lui cultural din comuna
Dineu Mare, paionul
Orăşitde, a dus aparatul
de radio al căminului la
el adasă.
o
A dus acasă aparatul
$ Şi-a văduvit de cîntec
satul.
îm i pun acum între­
barea :
N-o fi cu cîntec in-
ttmplarea ?
După corespondenţele
tovarăşilor
ARON TODOR şi
ION MOGA
Cu ocazia V o conducere şi îndrumare tehnică Valea Jiului — de care depinde în
noului plan, dezbaterii sarcinilor mai bună a procesului de producţie, foarte mare măsură utilizarea raţio­
eoldctivele întreprinde­ o mai bună funcţionare a utilajelor, nală, mai deplină şi mai cu folos
o bună aprovizionare cu lemn, va- a utilajelor precum şl îm bunătăţirea
rilor carbonifere şi-au exprimat con­ gonete goale, piese de schimb ş. a. aprovizionării cu vagonete goale, mă-
vingerea unanimă că aceste sarcini — există posibilităţi cu mult mai ■teriale şi en ergie pneum atică. Im pli­
6ş pot realiza şi depăşi. Intr-adevăr, mari decît în trecut.
planul producţiei de cărbune pe Com­ că de asem enea un sprijin direct şi
binatul carbonifer Valea Jiului, în­ Combinatul carbonifer dispune de permanent pe care Combinatul car­
tocmit pe baza necesităţilor şi a po­ un corp de ingineri şi tehnicieni des­ bonifer prin corpul său tehnic tre­
sibilităţilor reale, cu consultarea lar­ tul de numeros ş! destul de bine buie să-l dea exploatărilor în subor­
gă a muncitorilor şî tehnicienilor pregătit, în stare să acorde exploa­ dine.
poate şi trebuie să fie îndeplinit îft tărilor o asistenţă calificată. Nu se
mod ritmic şî la toţi Indicii în toate poate spune însă că în prezent acest O mai bună aprovizionare, dar
corp acordă suficient sprijin exploa­ şi o mal bună folosire a utila­
exploatările, respectîndp-se zilele de tărilor. Majoritatea cadrelor tehnice jului şi materialelor existente
repaus şi planurile de revizuire a din Combinat îşi desfăşoară activita­
utilajelor. Noile sarcini de plan per­ tea maî mult în birouri, printre hîr- In vederea asigurării îndeplinirii
mit în acelaşi timp conducerilor ex­ ţoage, fiind rupte de teren. Corpul planului producţiei de cărbune pen­
tehnic al Combinatului ar putea să tru anul acesta s-au prevăzut în
ploatărilor să îmbunătăţească condL aducă un mare aport la îmbunătă­ planul de aprovizionare can tităţile
ţlile de muncă ale minerilor punfnd ţirea procesului de producţie, Ia pre­ strict necesare de m ateriale şi piese
în ordine sectoarele de transport, H- venirea deficienţelor şi greşelilor, a- de schimb. Anul acesta există pre­
chidînd denivelările, folosind maî jutînd astfel concret la îndeplinirea mize pentru o mai bună aprovizio­
raţional utilajele existente... . sarcinilor de plan dacă el va sta nare a exploatărilor dacă avem în
maî mult timp la exploatări, acolo vedere stabilirea mai judiciosă şi
Dispunem de tot ce este necesar unde sa hotărăşte soarta planului. din vrem e a necesarului, m ăsurile
pentru a îndeplini lună de lună, zi luate în vederea lichidării birocra»
de zi sarcinile prevăzute de plan. El ar putea — dacă şi-ar desfăşura ţieî şi creşterea producţiei în toate
maî mult activitatea în teren — să ram urile econom iei noastre. T oate a?
Ce trebuie făcut pentru aceasta ? aducă o însemnată contribuţie la cestea nu vor fî însă de prea mult
— „Noi minerii — spunea la una generalizarea metodelor bune, a ex­ folos dacă conducerile exploatărilor
din. consfătuirile în care s-au dezbă­ perienţei fruntaşilor noştri şi a ex­ noastre vor continua pe de o parte
tut sarcinile de plan- minerul Gb. perienţei minerilor sovietici, la gene­ să se plîngă de lipsa m aterialelor
Croltoru din Petrila — dacă vom ralizara inovaţiilor şi raţionalizări­ şl pieselor de schimb iar pe de altă
avea materialele necesare şi utilajul lor. Pe baza cunoaşterii mai temei­ parte vor m anifesta un slab interes
pus Ia punct vom depăşi, planul". nice a problemelor concrete ale ex­ pentru gospodărirea acestora. Pen-'
Aceasta nu e părerea unui singur tru că, este un adevăr recunoscut că
miner ci a tuturor minerilor din Va­ ploatărilor, cadrele tehnice ale Com­
lea Jiului. Ş£ nu există • motive de binatului ar putea de asemenea să din cauza proastei gospodăriri foar­
îndoială că hotărîrea minerilor de contribuie mult la reducerea formu- te m ulte m ateriale se pierd ori se
a depăşi planiil va fi tradusă în laristicli, uşurtnd exploatările de un distrug şl m ulte m ateriale se uzea­
fapt dacă lf se vor creia condiţii de balast birocratic care răpeşte o mare ză, se degradează înainte de vre­
lucru ca ei să . poată " produce din parte din timpul de lucru ’al cadre­ me 1 Este necesar un sim ţ mai g o s­
lor tehnice din producţie. podăresc la exploatări ca utilajele şi
plin I ' m aterialele pe care le avem deja, a-
Rezolvarea problemei concentrării celea care nu ne mai costă să fie bi­
Ce se cere pentru. aceasta ? ne păstrate, judicios folosite, ca să
producţiei, — una din principalele
Mai multă îndrumare concretă
şi maî puţină birocraţie probleme tehnice la ordinea zilei în
In privinţa, aceasta, a creierii con­
diţiilor da lucru corespunzătoare —