Page 23 - 1957-01
P. 23
Nr. 658 DRUMUL SOCIALISMULUI Paer V
ORGANIZAŢIILE U.T.M. trebuie să acorde PLENARA FEM EILE au drepturi egale cy BĂRBAŢII Din activitatea
o atenţie mai mare campaniei electorale agitatorilor
COMITETULUI REGIONAL In timpurile regimului burghezo- luptă cot Ia cot cu bărbaţii pentru
moşieresc, în ţara noastră femeile sporirea continuă a producţiei, pen din raionul Alba
Sîntem în plină campanie elec CONSTANTIN DUMITRESCU ducerea în viaţă a Rezoluţiei plena U. T. M. erau lipsite de cele mal elementare tru reducerea preţului de cost, pentru
torală. Tinerii muncitori, ţărani mun secretar al Comitetului regional rei C.C. al P.M.R. din 27-29 decem drepturi, erau ţinute departe de via introducerea tehnicii noi în economie, ** *
citori, elevi, studenţi şi intelectuali, ; it rf • , 5 ţa politică şl economică a ţării'. Ele sau pentru extinderea celor mai bu
încadraţi în Uniunea Tineretului U. T. M. erau folosite doar pentru a depune o ne metode de lucru. In agricultură, 908 agitatori
Muncitor, simt deopotrivă răspunde brie 1956. Joi după-amiază, în sala festivă a muncă Istovitoare în schimbul că femeile constituie o forţă puternică
rea pentru asigurarea succesului în ** * InvăţămîntuJ politic U.T-.M. trebuie reia primeau un salariu de mizerie. pentru transformarea socialistă a a- e
alegeri a Frontului Democraţiei Comitetului regional U.T.M., a avut griculturii. In regiunea noastră, în încă de la începutul campaniei e-
Populare. răşi mai vîrstnfcî. Acest lucru se da- să trateze problemele cam paniei;elec loc plenara Comitetului regional Regimul democrat-popular, acor- cadrul gospodăriilor agricole colec lectorale, în raionul Alba s-a trecut
toreşte tov. Roşea Anton, secretar al dînd femeilor cele mal largi drepturi tive sînt înscrise un număr de 3.086 la organizarea de colective de agita
In cadrul campaniei electorale, comitetului orăşenesc U. T. M., care torale, popularizînd realizările regi U.T.M Plenara a analizat activitatea democratice, a descătuşat pentru tot femei, care participă în mod activ tori pe circumscripţii. Instruirea lor
partidul a dat organizaţiei U. T. M. manifestă comoditate în munca de mului d,e democraţie populară, pentru deauna energia şi capacităţile crea la obţinerea de recolte bogate şi la a fost făcută de către comitetele de
sarcini de răspundere. Agitatorii ute propagandă. care să se folosească în deosebi ma organizaţiilor U.T.M. din regiunea toare ale acestora. Bucurîndu-se de aplicarea cu perseverenţă a metode
mişti, muncind sub conducerea or nifestul F.D.P. Cei mai buni utemişti noastră şi a indicat sarcinile ce Ie drepturi egale cu ale bărbaţilor, fe lor agrotehnice avansate. Ca exem partid şi organizaţiile de bază. In
ganizaţiilor de partid, obţin rezultate La sate, ca urmare a lipsurilor din trebuie să fie recomandaţi .organiza ple pozitive în această privinţă pol multe locuri, ca de pildă. în oraşul
bune în popularizarea realizărilor re munca comitetelor raionale U.T.M., ţiilor de partid pentru a munci ca revin în lupta pentru îndeplinirea ho- meile din patria noastră participă fi date tovarăşele Anuţa Popa de la Alba-Iulia şi în Teiuş, agitatorii au
gimului democrat-popular şi a alege sînt organizaţii de bază U.T.M. ca tărîrilor luate de C.C. al P.M.R. In astăzi în mod activ la conducerea G.A.C. Pricaz, Maria Molnar şi Pa- fost instruiţi de ctte două ori. .
rilor de deputaţi în Marea Adunare Geoagiu sat, Apoldu de Sus, Miercu statului, la viaţa economică, politi raschlva Simiteanu de ia G. A. C.
Naţională. plenara din 27-29 decembrie 1056. In că şl culturală, precum şl la activi Miercurea, precum şi Rozalia Se- Pentru a întări munca de agitaţie
rea şi altele, care nu se consideră tatea de stat şl obştească. Datorită beştein, Rozalia Peter şi Aneta Szabo la sate, au fost instruiţi şi trimişi
Tinerelul este convins de justeţea răspunzătoare pentru asigurarea agi agitatori. raportul prezentat de tov. Ioan Rac- grijii partidului şi guvernului, fe şefe de echipă la gospodăria agricolă agitatori din oraşe. Nymai din Te
politicii partidului. El simte zi de zi taţiei vizuale în campania electorală. Cu tinerii care votează pentru pri colectivă din Deva. De asemenea, iuş şi Zlatna au fost trimişi în satele
grija acestuia. In regiunea noastră, zek, prim-şecretar al comitetului re meile primesc astăzi o educaţie să din cele 4.073 femei înscrise în în din împrejurimi ca să vorbească ce
în anii regimului' de democraţie Comitetele raionale U.T.M., Haţeg, ma dată, trebuie muncit în mod se? nătoasă, îşi ridică continuu nivelul tăţenilor despre alegerile ce vor avea
populară, s-a construit un teatru, un Ilia şi Hunedoara, acordă prea pu rios. Să se organizeze întîlniri ale gional U.T.M.,. s-a arătat că tinere cultural, politic şl tehnic şl sînt ri tovărăşirile agricole, un număr de 76 loc la 3 februarie şi să facă popu
acestora cu vechi membri de partid, dicate în munci de răspundere. au fost alese în consiliile de condu larizarea candidaţilor, 32 de agita
institut, şcoli noi, case de cultură, ţină atenţie muncii cu tinerii care care să le vorbească despre alegerile tul regiunii noastre a primit cu bu cere ale acestora. tori.
cluburi, unde tinerelul poate să în votează pentru prima dată, prea pu din trecut şi de asţăz|. curie hotărîrile C.C. al P.M.R., dtn- Ca directori de întreprinderi şi In
veţe şi să-şi petreacă în mod plăcut ţin li s-a explicat tinerilor legea elec stituţii, şefi de şantiere sau şefi de Educate de către partid în condi In întregul raion Alba, din colec
timpul liber. Mii de tineri din regiu torală, tehnica votului şî trecutul de Comitetele raionale şi orăşeneşti du-se exemple de brigăzi de tineret şl brigăzi în mine sau în alte sectoare tivele de agitatori fac parte 908 a-
ne îşi petrec an de an 'concediul în luptă al poporului nostru muncitor. aie economler noastre, femeile se a- ţiile deplinei egalităţi în drepturi cu
cele mai1 plăcute staţiuni balneare şi Participarea tinerilor la echipele cul- tineri care la locurile lor de muncă chită cu cinste de sarcinile ce le re- bărbaţii, femeile din ţara noastră par gitatorf, dintre care 207 sînt femei.
climaterice din ţară. tural-artistice cu program adecvat tfaduc în fapte sarcinile ce reies din vîn. Mentalitatea burgheză de neîn Fiecare agitator îşi desfăşoară acti
campaniei electorale, este sub nivelul credere în capacitatea şl puterea de ticipă astăzi la activitatea social-po-
Ca răspuns grijii partidului şi gu cerinţelor îndeosebi în raioanele Al- U.T.M., trebuie să lichideze cu lip plenară. De asemenea s-au arătat mă muncă a femeilor a fost astăzi spul litică a ţării. Astfel, avem un număr vitatea pe grupuri de cîte zece case.
vernului, tineretul participă cu en ba-Iulia şi Brad. berată, femeile desfăşurîndu-şl în de 66 femei care sînt deputate în Activitate frumoasă desfăşoară agi
tuziasm la construirea uzinelor şi surile ce se manifestă în participarea reţele realţzări înfăptuite în regiunea mod fructuos activitatea acolo unde tatorii din Hăpria. Astfel, agitatorul
întreprinderilor. La Hunedoara, sute Pentru lichidarea acestor lipsuri, lucrează. In acest fel, ele aduc o Marea Adunare Naţională, iar în re Jancu Cepu, găsind momentul potri
de tineri brigadieri muncesc pentru organizaţiile U.T.M., trebuie să fie utemiştilor la agitaţia vizuală din poastră în anii de democraţie popu contribuţie vădită Ia realizările regi giunea Hunedoara peste 2.700 de fe vit — Ia o serbare care s-a ţinut la
construirea laminorului „Blum ing"; pălrunse de importanţa- campaniei lară. .... mului nostru democrat popular. căminul cultural — a vorbit cetăţe
la Uriqani, brigadierii sînt hotărîţî electorale, aceasta constituind un cadrul campaniei electorale. mei au fost alese deputate în sfa nilor despre felul cum se desfăşoară
şă termine cît mai curînd construi timp în care pot fi organizate cele Numai în cadrul regiunii noastre, turile populare. De asemenea, în mo alegerile şi a făcut o scurtă biogra
rea noului oraş. Cuptoarele de oţel mai .multe şi mai frumoase acţiuni Organizaţiile de bază U.T.M., e ne In discuţiile lor, activiştii U.T.M. lucrează în diferite întreprinderi mentul de faţă, un număr de 1.189 fie a candidatului pe care îl vor vota
au nevoie de metal şi tineretul ştie cu tinerii. Organizaţiile U.T.M. tre care au luat cuvîntul, şi-au exprimat 14.468 femei muncitoare şl există 215 ei. Asemenea agitatori care folosesc
aceasta. Numai în ultimele şase luni buie să dea o mai mare atenţie mobi cesar să fie îndrumate pentru a or brigăzi formate din femei. Dintre a- tinere fete sînt alese în organele de ori ce prilej ca să discute cu alegă
lizării tineretului în procesul de pro ctstea 1.578 de femei sînt fruntaşe torii sînt mulţi în satele şi oraşele
ale anului 1956, peste 15.000 de tineri ducţie, creşterii numărului brigăzilor ganiza cît mai multe echipe de afî- bucuria faţă dc măsurile luate de par la locurile de muncă, Iar un număr conducere ale organizaţiilor de bază raionului Alba.
de tineret, a posturilor utemiste de de 20 sînt Inovatoare. Apreciindu-se U.T.M.
au colectat 450.000 kg, fier vechi. In control, cît şi aplicării în întreprin şaj, pentru a confecţiona panouri, tid, ară-înd fiecare atît aspecte pozi felul de a munci şi capacitatea de
Valea Jiului, în cinstea alegerilor, derile industriale a iniţiativei tineri tive cît şi negative din activitatea muncă a femeilor, peste 1000 de fe Din cele arătate rezultă că femeile,
tinerii mineri depun eforturi sporite lor de la „Progresul“ Brăila şi „Tu- fotomontaje, prin care să fie popu organizaţiilor U,T.M. Ei s-au anga mei au fost decorate, ¡ar peste 800 fără deosebire de naţionalitate, au
pentru îndeplinirea şi depăşirea sar dor Vlaaimirescu“ Bucureşti. au fost alese în organele conducătoa astăzi drepturi egale cu ale bărbaţi
cinilor de plan. Brigăzile de tineret larizate realizările regimului demo re din cooperaţie. lor, muncesc cu entuziasm în toate
conduse de Gheorghe Neagu, Cornel In agricultură, organizaţiile U.T.M.
Cenuşe, loan Compody şi alţii, şi-au trebuie să mobilizeze tineretul, ca sub crat-popular. V jat ca de acum înainte să desfăşoare Dar nu numai în Industrie femeile domeniile de activitate, participă în
luat angajamentul ca pînă la 3 fe conducerea organizaţiilor de. partid, o activitate mult mal rodnică. Astfel,
bruarie 1957 să dea peste plan între să muncească pentru cooperativizarea Tinerii intelectuali trebuie antre mod activ ia viaţa politică şl so
300-500 tone de cărbune. cială a ţării, aducînd în felul acesta
agriculturii, pentru a contribui la tra* naţi la aotivitatea cultural-artistlcă, tov. Ioan Farcaş, prim-secretar al co
•„ Participînd la munca pentru trans mitetului ţmlonal U.T.M. Haţeg, s-a un aport considerabil la construirea
formarea socialistă a agriculturii, să ţină conferinţe în faţa cetăţenilor
sub conducerea organizaţiilor de socialismului în scumpa noastră pa
partid, organizaţiile U.T.M. din satele şî tineretului. angajat să îndrume activitatea orga trie.
Lunca, Crişcior şi Birtin din raionul Nu trebuie neglijată nici munca
nizaţiilor U.T.M. înspre întărirea sec dr. NICULINA WEBER
Brad, Ardeu, raionul Orăştie, Filf- politică în rîndul pionierilor şi şco
larilor. In mijlocul acestora e nece torului socialist din agricultură şl
mon Sîrbu, raionul Ilia şi altele, des sar să fie invitaţi tovarăşi din con
mărirea producţiei agricole Ia ha.
făşoară o intensă muncă politică pen
tru a atrage în forme de cooperare ducerea organelor de partid şl de Plenara a pus un accent deosebit
agricolă cît mai mulţi tineri ţărani sfat, muncitori vîrstnici, care să le
muncitori şi pe părinţii acestora. vorbească, despre grija statului nostru ape întărirea muncii de educaţie ti
In mare parte, organizaţiile U.T.M. neretului — cale ce duce la realiza
din regiunea noastră au reuşit să îm-
hinş celelalte sarcini ale muncii de rea sarclpilor ce stau în faţa orga In ajutorul agitatorilor
organizaţie cu sarcinile campaniei e-
lectorale. Ele au reuşit să mobilizeze faţă’ de copii. nizaţiilor U.T.M. In acest scop, ple
un însemnat număr de. tineri la a- Lichidînd cu lipsurile dfn munca
dunăriie pentru susţinerea candida nara, a lansat o chemare către toate Pe lîngă instructajele făcute, agi
ţilor F.D.P. In întreaga regiune,.au organizaţiilor U.T.M. din regiunea
fost organizate peste 300 echipe de noastră, îndeplinind consecvent sar organizaţiile U.T.M. din regiune. tatorilor din raionul Alba li s-au dat
afişaj. 32 de „Case ale alegătoru cinile trasate de partid, vom contri
lui" sînt luate sub patronaj de că bui din plin la asigurarea victoriei broşuri şi conferinţe. Unele dintre a-
tre tineret. Astfel, la „Casa alegăto în alegeri a Frontului Democraţiei
rului" nr. 2 Petroşani s-a organizat Centru! de radioficare cestea au fost făcute chiar de consi
o întîlnire a tinerilor care votează sprijină
pentru prima dată cu un vechi mem liul raional F.D.P. Aşa sîn t: „Despre
bru de partid, care le-a vorbit despre campania electorală
caracterul democratic al alegerilor de Populare. declaraţia cu privire la rezultatele
astăzi şî felul cum se făceau alege Centru de radioficare din oraşul tratativelor dintre delegaţiile guverna
rile în regimul burghezo-moşieresc. Alba-Iulia desfăşoară o activitate
La LupenI, comunistul Avram Doţlu bogată, axată pe problemele cam mentale ale R.P.R. şi U.R.S.S.“,
le-a vorbit de asemenea tinerilor mi paniei electorale. încă din luna de
neri. cembrie, programele difuzate au „Republica Populară Romînă pa
conţinut ştiri şl reportaje despre ac
In acelaşi timp însă, în partici tivitatea agitatorilor, despre adu tria noastră scumpă“ etc. Un bun
parea organizaţiilor U.T.M. din regi nările populare, despre acţiunile de
une la activitatea politică din cadrul la casele alegătorului. In ultimul material care ajută pe agitatori In
campaniei electorale, mai sînt şi se timp, emisiunile centrului de radio
rioase lipsuri. Primele rezultate ■ ficare sînt zilnice şi sau îmbogăţit activitatea lor, făcut de consiliul ra
m ale muncii în comun cu trasmiterea de ştiri despre agi
In cadrul comitetului orăşenesc taţia vizuală, despre succesele in ional F.D.P., este acela în care se
U.T.M. Deva, comitetelor raionale producţie ale muncitorilor din oraş, vorbeşte despre realizările din raion.
U.T.M. Orăştie şi Alba-Iulia, zecile despre realizările locale ale regimu
de echipe de afişaj sînt organizate In primăvara anului trecut, cînd că vom realiza în medie cel puţin lui democrat-popular, popularizarea Rolul şi atribuţiile comisiilor electorale
formal, nefiind urmărită munca a- 1.900 kg. Ia ha., deoarece l-am Sn- candidatului şi altele.
cestora. Ca urmare a muncii nesatis s-a inaugurat gospodăria agricolă sămînţat în condiţii mult inai bune ale secţiilor de votare
făcătoare a comitetului orăşenesc şi nu mai este resfirat pe parcele De pildă, în zilele de 10, 11 şl 12
U.T.M- Deva, agitaţia vizuală (li colectivă din Turdaş, unii dintre cei mici. ianuarie-a. c.p programele transmise
pirea afişelor), nu este făcută de că au cuprins dări de seamă de la
tre tinerii utemişti ci de către tova- care rămăseseră in afara gospodă Ca să ilustrez munca rodnică a co adunările populare de la atelierele
lectiviştilor trebuie să arăt că Ia de reparaţii din AlbaTIulia, între
riei spuneau că în scurt timp colec cultura ovăzului am obţinut o pro prinderea „Horia“ etc. De asemenea Ceea ce caracterizează adtncul de să se poată efectua într-o singură
ducţie medie de 1.900 kg. la ha., Ia în emisiunile din aceste zile, s-au mocratism al sistemului nostru elec zi. în cît mai bune condiţii, pe teri
tiviştii vor ajunge să cumpere cereale porumb 2.320 kg. boabe şi la cartofi citit capitolele 6,7 şi 8 din legea elec toral este faptul că atît pregătirea toriul fiecărui oraş şi al fiecărei co Numărul membrilor comisiilor elec
peste 19.000 kg. Cu credite acordate torală, s-au transmis programe ar cît şî desfăşurarea alegerilor se rea mune se delimitează secţii de votare. torale ale fiecărei secţii de votare es
de pe piaţă. Acest lucru l-au ,ai|at şl de stat, am cumpărat 200 oi, care tistice, materiale despre alegerile de lizează cu participarea şi sub con Stabilind înfiinţarea de secţii de vo te între 6-7 membri.
rte-au asigurat sumele necesare pen altă dată şi cultele. tare pentru un număr relativ mic
colectiviştii, dar nu s-au lăsat impre tru repartizarea celor 3 avansuri bă trolul permanent şi direct al maselor de locuitori şi cît mai aproape de do Cunoscînd că în întreaga ţară au
neşti, In prezent, centrul de radioficare largi de oameni ai muncii. miciliul alegătorilor, legea creează fost delimitate peste 8.600 secţii de vo
sionaţi. Dimpotrivă, chicotelile guri transmite reportaje de la întîlnlrlle toate condiţiile ca fiecare alegător tare, rezultă că numai în cadrul comi
Recoltele mari obţinute de colecti dintre candidaţi şi alegători, ştiri Zecile de mii de oameni al muncii să-şi poată exercita dreptul de vot. siilor secţiilor de votare participă ne
lor rele, le-au întărit şl mai mult vişti au dat posibilitate să se repar despre propunerile cetăţenilor pen care participă nemijlocit la organiza mijlocit la organizarea şi controlul
tizeze Ia zi-m uncă: 15 kg. cereale tru o mai bună gospodărire a ora rea alegerilor ca membri aî comisii In acest scop, legea prevede că în desfăşurării alegerilor circa 60.000 ce
hotărirea de a munci pentru a-şi boabe, 8,300 kg. cartofi, 7 kg. sfeclă şului, scurte note despre activitatea lor eiectorale, adunările populare în oraşele şi comunele cu o populaţie tăţeni.
furajeră, diferite zarzavaturi, lînă, caselor alegătorului. care se fac propunerile de candidaţi, de peste 2.000 locuitori se formează
crea o viaţă fericită. ....... brînză, furaje şl suma de 8 lei. Va controlul exercitat de reprezentanţii cîte o secţie de votare la 1.500-3.000 Comisiile electorale ale secţiilor de
loarea produselor primite de colecti ELENA MOISESCU oamenilor muncii asupra operaţiilor de locuitori. In comunele cu o popu votare au următoarele atribuţii deo
— Sîntem puţini la număr — spu corespondent de votare — toate acestea arată în laţie sub 2.000 locuitori se formează sebit de importante: conduc opera
vişti pentru .o zi-muncă se ridică k mod grăitor că în ţara noastră ale o singură secţie de votare. Ca ur ţiunile de votare luînd toate măsurile
neau colectiviştii — dar sîntem stă- gerile sînt organizate de însăşi ma mare, fiecare comuţiă — chiar şi cele de ordine în cuprinsul secţiei de vo
pîni pe forţele noastre. Nimeni şi ni 68 lei. Dacă ne gîndim la faptul că sele şi exprimă în mod just voinţa maî mici — vor avea cel puţin o tare, fac numărătoarea voturilor pen
mic nu ne va putea împiedica să :l maselor. secţie de votare. tru fiecare candidat şi anunţă rezulta
mergem pe drumul arătat de partid. tul votării, înaintează dosarul alegerii
Vom face tot ceea ce ne stă In pu acestea sînt primele rezultate ale Un roi deosebit de Important în Pentru a se uşura participarea la comisiei electorale de circumscripţie.
tinţă pentru a dovedi superioritatea buna desfăşurare a alegerilor şi în vot a alegătorilor, legea prevede po
muncii în comun. muncii în comun, ele sînt cît se poa- sibilitatea înfiinţării de secţii de vo Comisiile electorale ale secţiilor de
deosebi în conducerea operaţiilor de tare şi în satele sau grupele de sate votare asigură condiţiile ca operaţiile
Cu aceste gînduri au pornit Ia • r ' v i. votare revine comisiilor electorale ale cu o populaţie între 300 şl 500 locui de votare să se desfăşoare sub con
muncă, în primul an de activitate, soţiilor de votare.. tori, dacă distanţa dintre aceste sate trolul şi supravegherea nemijlocită a
te de bune. Acum, colectiviştii din şi localul secţiei de votare este mat oamenilor muncii. Legea prevede că,
colectiviştii din Turdaş. Lucrările de Organizarea secţiilor mare de 5 km. încă în ajunul zilei- alegerilor, preşe
Turdaş pot spune că şi-au asigurat de votare dinţii comisiilor electorale ale secţiilor
însămînţare a culturilor de primăva De asemenea se vor putea înfiinţa de votare au datoria să ia toate mă
o viaţă îmbelşugată. Este suficient Legea pentru alegerea deputaţilor secţii de votare pe lîngă unităţi mi surile necesare pentru ca alegerile să
ră le-au făcut la timp şi în bune în Marea Adunare Naţională nu nu litare, întreprinderi, instituţii, şan decurgă în cît mai bune condiţii.
să dăm un singur exemplu pentru a mai că proclamă, dar şi asigură în tiere, spitale, maternităţi, sanatorii,
condiţiuni. La fel şi lucrările de în mod real condiţiile materiale pentru case de odihnă, case de Invalizi, sta in ziua alegerilor, la ora 6 dimi
confirma acest lucru. Colectivistul Ip- ca toţi cetăţenii să-şi poată exercita ţii de cale ferată, porturi sau pe va neaţa, preşedintele comisiei electorale
treţinere a culturilor. La treieriş au nestingherit dreptul de vot. poare, astfel ca nici un alegător să a secţiei de votare, în prezenţa celor
sif Bartok, care a efectuat împreuţiă nu lipsească de la exercitarea acestei lalţi membri ai comisiei, verifici ur
realizat o producţie medie de 1.750 Pentru a asigura şi înlesni parti importante datorii cetăţeneşti. nele şi existenţa listelor de alegători,
cu sofia 419 zile-muncă, a primit ciparea la vot a tuturor alegătorilor precum şi a buletinelor de vot, după
kg. griu la ha. Nu era o producţie şi pentru ca desfăşurarea alegerilor Cită deosebire între grija arătată care închide şi sigilează urnele cu
peste 6.000 kg. cereale, 3.566 kg. car de regimul nostru democrat-popular ştampila de control şi invită pe ale
slabă; dar colectiviştii n-au fost ret, în faţa conducerilor exploatări pentru crearea celor maî bune con gători să treacă la vot.
tofi, 42 kg. fasole, 2.936 kg. sfeclă lor, a tuturor minerilor şi tehnicie diţii pentru participarea Ia vot a fie
destul de mulţumiţi. CONFERINŢĂ nilor stă sarcina de a lupta pentru Fiecare alegător este identificat pe
furajeră şi alte produse în cantitate folosirea cît mai deplină a acestor cărui alegător şi odioasele procedee baza buletinului de identitate sau a
— Faptul că am avut griul însă- Duminică 20 ianuarie a. c., orele rezerve, şi de a lupta ca munca să ale fostului regim burghezo-moşie oricărei alte dovezi şi după verificarea
de peste 6.000 kg., precum şl suma 17, va avea loc în sala festivă a fie organizată în aşa fel îneît în resc destinate să împiedice în fel şi listei de alegător i se înmînează, de
minjat în mai multe parcele ne-a în Şcolii medii nr. 2 din Deva, confe toate abatajele să crească viteza de către secretar sau alt membr-u al co
de 3.356 lei. rinţa: „POLITICA EXTERNA A înaintare, să crească productivitatea, chip participarea la vot a maselor misiei buletinul de vot care va purta
greunat munca şi ne-a împiedicat să R.P.R.". • Va conferenţia tovarăşul să scadă preţul de cost al cărbune de alegători. ştampila de control pe ultima pagină.
prof. univ. Tudor Bugnariu. lui.
obţinem o recoltă mai mare — spune Cine nu-şî aminteşte de sistemul Una din atribuţiile cele mai impor
Conferinţa va fi urmată de un film. încă din primele zile ale anului „satelor contaminate", de „cordoane tante ale comisiilor electorale ale sec-:
tovarăşul Dimitriu, preşedintele co minerii din Valea Jiului şi-au arătat le sanitare", de secţii de votare aşe ţiilor de votare o constituie număra
hotărîrea de a da viaţă noilor sar zate la distanţe de 30 şi chiar 40 km. rea voturilor. După ce preşedintele co
lectivei. In anul acesta, de pe cele cini. Sub imboldul măsurilor luate misiei electorale a secţiei de votare
de partid în vederea ridicării bună de domiciliul alegătorilor ? declară votarea închisă, comisia anu
30 ha. cultivate cu grîu sîntem siguri stării poporului, vrednicul colectiv al Legea noastră electorală prevede lează buletinele de vot rămase neîn
minei Lonea — fruntaşul anului 1956 trebuinţate şi procedează la deschide
nu cumpărăm altele fără a fî nevoie, lor cămine, cu întreţinerea în şcolile sufletul lor pentru a-i înţelege, să aceasta nu mal înseamnă muncă sin în Valea. Jiului — a chemat la între că secţiile de votare se stabilesc de rea urnelor şi numărătoarea voturilor.
ridicînd preţul de cost. La unele ex de calificare etc. O bună pante din găsească metodele juste pentru a-i cere' colectivele celorlalte mine din către comitetele executive ale sfaturi
ploatări zac în momentul de faţă aceşti bani devin însă cheltuiţi în atrage pe drumul sănătos. dicală ci bătaie de joc faţă de acea Valea Jiului angajîndu-se să extra Comisia electorală a secţiei de vo
nefolosite multe utilaje scumpe, cu gă peste plan pînă la sfîrşitul anu lor populare regionale, respectiv al tare întocmeşte —• după modelul stabi
mici defecţiuni sau cărora le lip zadar atîta timp cît în unele cămine stă muncă. lui 12.000 tone de cărbune, să ridice Capitalei, în termen de şapte zile de lit de către comisia electorală centrală
sesc unele piese de schimb. Rezol există o asemenea stare de murdă Este necesar să se dea viaţă con productivitatea simţitor, să realizeze la apariţia decretului pentru 'stabili — un proces verbal în dublu exemplar
varea situaţiei acestor utilaje, pune rie îneît ţi-e silă să locuieşti în ele, economii de circa o jumătate rea datei alegerilor şi se aduc la cu asupra desfăşurării şi rezultatului ale
rea la punct a acelora care se poate, atîta timp cît se manifestă un slab Mai puţin formalism, mal sfătuirilor de producţie, întrecerii. gerilor, semnat de către membrii co
se impune ca o necesitate urgentă. interes faţă de şcolile de calificare, aproape de oameni Aceasta înseamnă să se ia în consi milion lei. Această chemare are un noştinţa alegătorilor prin publicaţii, misiei electorale a secţiei de votare sau
Nu este permis ca atîta timp cît atîta timp cît acestor tineri nu li se derare şl să fie rezolvate operativ puternic e<;ou în celelalte exploatări indi'cîndu-se totodată adresa exactă a cel puţin de către preşedinte şi se
avem utilaje care, puse la punct şi creiază condiţii pentru a se perma carbonifere. localului în care va avea loc votarea. cretar.
îngrijite pot face faţă nevoilor pro nentiza Ia mină. îndeplinirea cu succes a sarcinilor propunerile juste făcute, înseamnă să In felul acesta toţi alegătorii pot cu
ducţiei, să cerem mereu şi mereu La Vulcan, minerii şi-au exprimat Procesul verbal încheiat de către
altele noi 1 Trebuie să îngrijim şi ia Faţă de tinerii noi veniţi în Va izvorîte din noul plan necesită o se îa în mod operativ măsuri pen hotărîrea de a da lunar 650 lone de noaşte din timp secţia de care apar comisia electorală a secţiei de votare
răşi să îngrijim şi să folosim judi lea Jiului trebuie să se manifeste o cărbune cocsificabil peste plan. Zeci ţin şi locul unde vor vota. trebuie să cuprindă următoarele da
cios ceea ce avem 1 Fără o bună în grijă părintească pentru a li se a- îmbunătăţire serioasă a muncii sin tru îndreptarea deficienţelor semna de brigăzi şi-au luat pînă acum an te : ora începerii şi terminării opera
grijire a instalaţiilor existente, a uti sigura condiţii bune de cazare şi gajamentul de a extrage cantităţi Cum se alcătuiesc şi ce ţiilor de votare, numărul votanţilor,
lajelor, fără o folosire economicoasă masă, de muncă şi cîştig. In> regi dicale. Intr-o anumită măsură acti late de muncitori în consfătuiri, în sporite de cărbune peste plan. Mi atribuţii au comisiile
a materialelor, nu putem vorbi de murile trecute muncitorii erau îm nerii din LupenI, Aninoasa, Petrila electorale ale secţiilor numărul voturilor anulate, numărul bu
îmbunătăţirea procesului de produc pinşi şpre mină de foame. Acest fe vitatea sindicatelor miniere din Va seamnă ‘să facem ca în consfătuiri se pregătesc în aceste zile să răs
ţie. Lucrul acesta trebuie înţeles bi nomen a dipărut în regimul nostru. pundă chemării la întrecere. de votare? letinelor în care au fost şterşi toţi can
ţie de t o ţ i: şi de conducătorii de ex Dacă vor să-şi asigure forţe de lea Jiului s-a îmbunătăţit, a crescut să se audă puternic glasul fruntaşi
ploatări, şi de ingineri şî tehnicieni, muncă necesară, exploatările trebuie Comitetul raional, organizaţiile de La fiecare secţie de votare funcţio didaţii, numărul voturilor valabil ex
şi de mineri I să atragă pe muncitori creindu-le preocuparea lor faţă de problemele lor despre metodele lor de muncă. partid din exploatările carbonifere nează o comisie a secţie! de votare,
condiţii de viaţă, de trai mai bune, de producţie dar cu toate acestea ea Preocuparea sindicatelor de mobi din Valea Jiului au datoria de a formată din reprezentanţi ai organiza primate pentru fiecare candidat, o
Grijă părintească pentru viitorii corespunzătoare eforturilor pe care ei sprijini cu căldură întrecerea mine ţiilor oamenilor m uncii: sindicate, co
mineri sînt chemaţi să le depună în subte mai poartă pecetea formalismului şi lizarea muncitorilor în producţie con rilor, îmbunătăţindu-şî munca poli- scurtă expunere a cererilor şi întîm-
ran. Posibilităţile pentru aceasta e- tico-organizatorică în rîndul lor, spri operative, organizaţiile Partidului
Una din problemele actuale încă xistă, căminele, care s-au construit a şablonlsmului. Preocuparea unor stituie numai una din laturile prin jinind toate eforturile şi iniţiativele Muncitoresc Romîn, organizaţiile de pinărilor primite de comisia electora
tierezolvate în bazinul Văii Jiului şi se vor mai construi (cu puţine comitete de întreprindere de proble cipale ale activităţii lor. Cealaltă creatoare, luptînd pentru generaliza tineret şl alte organizaţii de masă
este asigurarea exploatărilor cu for cheltuieli şi eforturi şcestea pot fi latură principală este aceea de a se rea celei mai bune experienţe. şl asociaţii culturale, precum şi din lă şi a secţiei de votare, cum şi hotă-
ţa de muncă necesară. Se ştie că făcute mai frumoase şi comode) ; mele de producţie se reduce la urmă reprezentanţi desemnaţi în adunări
exploatările carbonifere din Valea cluburile şi cantinele care s-au con ale oamenilor muncii pe întreprin rlrile luate.
Jiului duc lipsă de mineri calificaţi. struit şî se vor mai construi, şco toarea form ulă: se ţine o consfătu ocupa de traiul material şi cultural deri, instituţii, unităţi militare, gos
Cauzele acestei lipse sînt cunoscute: lile de calificare, sistemul de sala ire de producţie în care se cere mun al angajaţilor întreprinderii, de ne podării agricole colective, gospodărit
slaba preocupare a organelor locale rizare care dă minerului posibilita citorilor să-şi spună părerile, să fa agricole de stat §1 pe sat.
faţă de acei care sînt chemaţi să tea să realizeze un cîştig corespun voile lor, de a veghea la respecta
joace mîine rolul hotărîtor în pro zător cu munca sa ş.â. Principalul
ducţie — slaba preocupare pentru ca este să folosim din plin aceste posi că propuneri, apoi se trag concluzii rea drepturilor ce If se cuvin.
lificarea tinerilor mineri şi pentru bilităţi pentru a face ca noii veniţi Organizaţiile de partid din Valea
creierea de condiţii ca aceştia să de să se simtă bine în Valea Jiului, să în care se promite că propunerile
vină stabili în Valea Jiului. Pentru se lege temeinic de mină. Pentru a- juste se vor lua în considerare, a- Jiului trebuie să îndrume şl să ajute
formarea şi permanentizarea noilor ceast.a se mai cere un lu cru : orga
mineri în Valea Jiului statul a chel nizaţiile U-T.M. să se ocupe mai în poi... propunerile se înmormîntează sindicatele miniere ca acestea să se
tuit bani m u lţi; cu construcţia noi- deaproape de educarea acestor tineri,- într-un sertar ca după b lună să se ocupe cu mal multă competenţă şl
să-i ajute să se orienteze just în cu eficacitate atît de mobilizarea
viaţă şi în muncă, să pătrundă în ţină din nou o consfătuire de pro
ducţie în care se repetă propunerile muncitorilor în ’ producţie cît şi de
făcute în şedinţa anterioară. Aces îmbunătăţirea condiţiilor de locuit
tui sistem de muncă formal trebuie ale muncitorilor, a asistenţei sanita
să î se pună capăt pentru că e dău
re, a mesei Ia cantine, a măsurilor
nător. 'j de protecţie a muncii, a activităţii
Consfătuirile de producţie au un culturale etc. i
mare rol în atragerea muncitorilor Să punem în valoare toate re
zervele interne ale exploatărilor
la conducerea treburilor întreprinde
rii, la stabilirea unei mai -strînse le La fiecare exploatare carhoniferă
din Valea Jiului există mari rezerve
gături între colectivul de conducere Interne a căror folosire poate să du
că Ia îmbunătăţirea considerabilă a
şi restul lucrătorilor din întreprin procesului de producţie, la îmbună
tăţirea condiţiilor de muncă şi de
dere, dar ţinerea lor nu trebuie con trai ale minerilor. In faţa organiza
siderată ca un scop în sine 1 A ţine ţiilor de partid, sindicale şi de tine-
consfătuiri numai de dragul consfă
tuirilor, a organiza întrecerea numai
de dragul de a avea pe hîrtie un
număr cît mai mare de muncitori,
