Page 25 - 1957-01

ŞecJinJa Comisiei Eiecforale Centrale IN ATENŢIA CITITORILOR j
MANIFESTUL
CONSILIULUI CENTRAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE
Cetăţeni şi cetăţene,
La 3 februarie 1957 sînteţi chemaţi să alegeţi pe noii deputaţi
ai Marii Adunări Naţionale dintre cei mai buni, mai destoinici şi
mai reprezentativi fii ai poporului nostru. Marea Adunare Naţio-:
nală, organul suprem al puterii de stat, trebuie să întruchipeze
creşcînda unitate politico-morală a poporului muncitor din Republi­
ca Populară Romînă,
Partidul Muncitoresc Romîn, Uniunea Tineretului Muncitor, sin­
dicatele, Comitetul Femeilor Democrate, organizaţiile obşteşti, coo­
peratiste, culturale şi ştiinţifice se prezintă şi la aceste alegeri în muncii au fost trimişi la odihnă în staţiuni balneo-climaterice pe
cadrul Frontului Democraţiei Populare, baza cea mai largă pen­
tru afirmarea cetăţenească a tuturor oamenilor muncii din patria
noastră.
$' ’
Cetăţeni şi cetăţene,
Pe răbojul celor 4 ani care au trecut de la ultimele alegeri, po­
porul romîn a înscris un şir de izţiînzi pe care nimeni —• nici
chiar duşmanii — nu îndrăzneşte a le tăgădui. Am făcut în acest
timp încă un pas însemnat pe calea construirii' socialismului, lă-
sînd şi mai mult în urmă trecutul negru, greu de apăsare şi de
umilinţă — trecutul robiei moşiereşti şi al exploatării capitaliste.
Burghezia şi moşierimea sortiseră Romîniei să rămînă o ţară
,¿eminamente agricolă“ — o simplă anexă agrară şi o piaţă de
desfacere pentru marile state capitaliste.
Regimul democrat-popular a reuşit in scurt timp să transforme
Romînia Intr-o ţară industrial-agrară. An după an, industrializarea
a schimbat faţa ţării. Regiuni întregi, odinioară în amorţire, au
ajuns astăzi centre clocotitoare de viaţă. A sporit numărul celor
ocupaţi în industrie. Pe harta ţării au apărut oraşe noi. Peste 100
fabrici şi uzine au fost ridicate in ultimii 4 ani şi sute de între­
prinderi au fost înzestrate cu utilaje moderne.
Prin munca însufleţită a clasei noastre muncitoare au fost înde­
plinite în industrie sarcinile primului plan cincinal, trecîndu-se
cu avînt sporit la înfăptuirea celui de-al doilea plan cincinal. In­
dustria grea, temelia propăşirii tuturor ramurilor economiei naţio­
nale, a continuat să se dezvolte. Faţă de 1938, producem astăzi de
peste două ori mai mult cărbune, de patru ori şi jumătate mai
multă fontă şl aproape de trei ori mai mult oţel şl laminate. Fa­
bricăm tot mai multe maşini şi unelte, iar produsele industriei ro-
mîneşti îşi află căutare pînă în ţâri depărtate.
Politica de exploatare nemiloasă a bogăţiilor ţării, dusă de bur­
ghezia romînă în cîrdăşie cu trusturile imperialiste, a făcut ca la
sfîrşitul. războiului producţia de petrol sa scadă catastrofal pînă
Ia 4 milioane tone. Astăzi, industria noastră petroliferă produce
aproape 11 milioane tone.
Electrificarea a înscris noi progrese. Mărturie stau cele peste
20 hidro şi termocentrale ridicate în ultimii ani: Ia Sîngeorgiude
Pădure şi la Paroşeni, Ia Moroieni şi la Doiceşti, la Ovidiu II şi
pe alte meleaguri ale ţării. Lucrările marii hidrocentrale „V. I. Le­
mn“ de la Bicaz înaintează — chezăşie că foarte curînd faţa
Moldovei se va schimba şi mai mult.
Industria producătoare de bunuri de larg consum a crescut ne­
întrerupt în ultimii ani. Faţă de 1938, se fabrică în ţară de trei
ori mai multe ţesături, se produc de cinci ori mai multe preparate
şi conserve de carne, de trei ori mai multe uleiuri, de aproape
două ori mai mult zahăr şi grăsimi. Toate acestea reprezintă un
progres însemnat, dar încă neîndestulător, fiindcă necontenit cresc
cerinţele celor ce muncesc la oraşe şi sate.
Este ştiut, că un trai îmbelşugat, o viaţă mai bună nu
se pot făuri decît pe temelia unei industrii puternice.
Tocmai de aceea, industrializarea ţării a devenit cauza
întregului nostru popor muncitor.
i.
Cetăţeni şi cetăţene,
Prin lupta dusă în alianţă cu clasa muncitoare şi sub condu­
cerea ei, ţărănimea a scăpat de biciul moşierului şi arendaşului,
de robia la ciocoi şi cămătari. Urmaşii cetor 11.000 de ţărani ucişi
în 1907 şi ai tuturor celor care, de-a lungul vremii, au cerut pă-
mînt şi dreptate socială, au ajuns astăzi stăpîni pe pămîntul pe
care-1 muncesc.
Statul democrat-popular sprijină necontenit ţărănimea munci­
toare, ajutînd-o să sporească producţia agricolă şi să-şi îmbu­
nătăţească traiul. Agricultura noastră, odinioară atît de înapoiată,
este astăzi tot mai mult înzestrată cu mijloace mecanizate. Numai
în ultimii 4 ani au fost puse Ia îndemîna ţărănimii muncitoare
cca. 10.000 tractoare, 6.000 semănători, 5.000 secerători, 5.000
batoze şl combine şi alte unelte agricole.
In aceşti 4 ani cîţi au trecut de la ultimele alegeri, din ce în
ce mai mulţi ţărani muncitori s-au încredinţat că drumul cel
ma< bun spre belşug şi bună stare este cel arătat de partidul
clasei muncitoare: drumul unirii liber consimţite în întovărăşiri,
cooperative agricole de producţie şi gospodării colective, drumul
socialismului. Intre 1952 şi 1956 s-a dublat numărul întovărăşirilor
şl al gospodăriilor agricole colective şl avem astăzi raioane com­
plect cooperativizale.
Recentele hotărîri ale Plenarei Comitetului Central al Partidu­
lui Muncitoresc Romîn, împreună cu celelalte măsuri luate de
partid şi guvern, vor întări şl mai mult frăţia între muncitorii
de pe ogoare şi cei din fabrici şi uzine.
•v Desfiinţarea cotelor obligatorii şi noua aşezare
a relaţiilor de schimb între oraş şi sat vor aduce mari
foloase ţărănimii; totodată va îmbunătăţi aprovizona-
rea industriei cu materii prime şi a populaţiei oraşelor
cu produse alimentare. Cu perspectiva de a-şi spori,
simţitor veniturile, ţărănimea va lucra ogoarele cu şi
mai mare tragere de inimă, în folosul ei şi al întregii
ţări.
Cetăţeni şi cetăţene,
Grija de căpetenie a regimului democrat-popular este omul cu
nevoile sale. Cu toate marile greutăţi întîmpinate şi fără a ocoli
lipsurile ce mai dăinuie încă, e limpede că în aceşti 4 ani s-au
făcut paşi înainte pe drumul unei continui îmbunătăţiri a traiului
oamenilor muncii. A fost desfiinţat sistemul de aprovizionare cu
cartele, rămăşiţă a anilor de război; s-a îmbunătăţit aproviziona­
rea cu pîine, carne şi alte alimente de primă trebuinţă, cu încăl­
ţăminte şi îmbrăcăminte. A crescut simţitor consumul populaţiei.
Valoarea mărfurilor vîndute populaţiei în 1956, prin comerţul so­
cialist, a întrecut de peste două’ ori valoarea mărfurilor vlndute
în 1950.
. In anul 1956 s-au îmbunătăţit salariile mai multor categorii de
muncitori: ale inginerilor, tehnicienilor Şi funcţionarilor din în­
treprinderile industriale, de construcţii şi transporturi; ale învă­
ţătorilor şi ale medicilor; ale lucrătorilor din comerţul de stat.
S-au sporit salariile şi pensiile mici; s-a acordat alocaţii de
stat pentru copii. Hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din decem­
brie 1956 prevăd noi măsuri pentru a spori cîştigurile tuturor ca­
tegoriilor de muncitori.
Asistenţa medicală e gratuită. Fabricăm în ţară penicilină şi
alte medicamente. In anii dinainte de război ne bucuram de o
tristă faimă ; eram ţara cu cea mai mare mortalitate infantilă
din Europa. Astăzi ne numărăm printre ţările cu o mortalitate
infantilă scăzută. In oraşele şi satele noastre există numeroase
spitale, policlinici, dispensare, case de naştere, creşe, cămine.
In anii primului plan cincinal, peste 2 milioane de oameni ai
socoteala asigurărilor sociale.
Cît de mult se deosebeşte viaţa de astăzi a muncitorimii noas­
tre de silnicia vremurilor trecute 1 De la şomaj şi curbe de sa­
crificiu, de la carcerele trecutului fascist şi pînă la asigurarea
dreptului la muncă şi la odihnă, la concediile plătite şi l^a sta­
ţiunile balneo-climaterice în care sute de mii de muncitori îşi
refac anual sănătatea — iată numai clteva din roadele revoluţiei
populare socialiste petrecute în ţara noastră în ultimii 12 ani.
Viaţa ţărănimii s-a schimbat şi ea. Ţăranul se hrăneşte mai
bine şi e îmbrăcat mai omeneşte. Sănătatea lui e ocrotită; au
fost stlrpite acele boli care, la noi, secerau anual mil şi mii de
vieţi. Acolo unde odinioară pîlpîia doar opaiţul, a pătruns lu­
mina electrică. Intre 1952-1956 au fost electrificate aproape 1.000
de sate.
O cucerire de seamă a poporului nostru este lichidarea în a-
ceşti 4 ani a uneia din cele mai ruşinoase moşteniri ale trecutului:
analfabetismul. Au fost deschise numeroase şcoli de toate gradele
şi institute de învăţămînt superior. Dacă în 1938 erau numai
26.000 studenţi, astăzi în universităţile noastre învaţă peste 60.000
studenţi, din care mai bine de jumătate primesc burse din partea
statului. In ultimul an, bursele au fost mărite şi s-a îmbunătă­
ţit situaţia căminelor şi a cantinelor studenţeşti.
Intelectualitatea noastră, dispreţuită de regimul burghezo-mo-
şieresc, se bucură astăzi de încrederea şi de sprijinul regimului
democrat-popular, avînd toate condiţiile spre a-şi pune întreaga
ei capacitate de creaţie în slujba poporului şi a marilor idealuri
ale socialismului. Lucrările oamenilor noştri de Ştiinţă şi operele
marilor noştri scriitori sînt astăzi cunoscute şl preţuite în zeci
de ţări, mărturie a contribuţiei noastre la patrimoniu! culturii
universale.
Numeroase instituţii de cultură au luat fiinţă în aceşti patru
ani, printre care „Casa Scîn'teii", Teatrul de Operă şi Balet, Stu­
diourile cinematografice de la Buftea ş. a. A fost construit com­
plexul sportiv „23 August“ din Bucureşti. A intrat de curînd în
funcţiune prima staţie de televiziune.
In momentul de faţă ţara noastră numără 62 teatre, 18 filar­
monici, 4 teatre de operă, 12.000 cămine culturale, peste 40.000
de biblioteci şi aproape 30.000 formaţii artistice de, amatori. Ci­
nematografia şi radioficarea au cuprins tot mai numeroase sate.
Tirajul cărţilor tipărite în 1956 a depăşit cifra de 35 milioane
exemplare. Cultura a devenit într-adevăr un bun al maselor.
Lumina ei pătrunde în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, sfî-
şiind vălul de beznă şi înapoiere sub care a fost ţinut poporul
veacuri de-a rîndul. Revoluţia culturală este ea însăşi o mărturie
a vieţii noi ce înfloreşte astăzi pretutindeni în patria noastră.
Cetăţeni şi cetăţene,
La temelia statului democrat-popular stă alianţa frăţească din­
tre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, stau marile drep­
turi şl libertăţi cucerite de popor, ca urmare a eliberării patriei
de sub Jugul fascist şl a înlăturării monarhiei care atlta amar de
ani ne-a jefuit şl ne-a sărăcit. In republica noastră liberă şî
independentă oamenii muncii se bucură de drepturi egale ne­
cunoscute în trecut şi, însufleţiţi de acelaşi ideal, îşi făuresc prin
munca lor viitorul.
In Republica Populară Romînă toţi cetăţenii au drep­
tul de a alege şl de a fi aleşi. Exercitarea dreptului de
vot este o onoare şi o datorie.
Democraţia socialistă asigură maselor celor mai largi ale po­
porului participarea activă la conducerea treburilor obşteşti. Ea
se deosebeşte profund de falsa democraţie a lumii burgheze. In
multe ţări capitaliste, drepturile şi libertăţile a numeroase cate­
gorii de oameni aî muncii sînt încălcate şi batjocorite. Legiuirile
rasiste şi abuzurile administrative împiedică de la practica vo­
tului milioane de oameni, iar cei care pot totuşi vota nu au de
ales decît între unul sau altul dintre reprezentanţii claselor ex­
ploatatoare. In Republica noastră populară candidaţii F.D.P. sînt
fii ai poporului, activitatea lor e bine cunoscută de cei chemaţi
să-î voteze, candidaturile lor au fost larg dezbătute de către ale­
gători. Ei se bucură de încrederea alegătorilor; cauza lor cea
mai scumpă e cauza poporului.
Democraţia burgheză, sub demagogica frazeologie despre li­
bertate, ascunde drepturile nelimitate ale capitaliştilor şi moşie­
rilor de a exploata şi jefui muncitorii şi ţăranii. Democraţia so­
cialistă înseamnă democraţie pentru cei mulţi, înseamnă libertate
şî drepturi egale pentru întregul popor.
Democraţia socialistă apără cuceririle poporului, apără liber­
tatea şi independenţa ţării împotriva duşmanilor ei dinăuntru şi
de peste graniţe. Statul democrat-popular va veghea cu grijă
sporită la respeotarea strictă a constituţiei şî a legilor ţării. întă­
rind legalitatea socialistă şi justiţia populară, statul nostru apără
drepturile şi interesele oamenilor muncii.
Politica regimului democrat-popular a înlăturat pentru totdea­
una sălbatica asuprire naţională. Naţionalităţile conlocuitoare se
bucură astăzi de aceleaşi drepturi ca şi poporul romîn. Pe te­
ritoriul locuit de populaţia compactă maghiară-secuiască a fost
creată Regiunea Autonomă Maghiară, care are o conducere au­
tonomă, aleasă de populaţia localnică. Aceasta regiune, exploa­
tată în trecut de către capitaliştii unguri şi romîni, cunoaşte
astăzi o adevărată înflorire economică şi culturală. Politica de
egalitate în drepturi între poporul romîn şi minorităţile naţionale
a devenit o politică de stat. Oricine ar încerca să încalce acest
principiu de bază al regimului nostru se va lovi de legile statului
democrat-popular, care condamnă cu asprime orice manifestare de
şovinism. Oamenii muncii maghiari, germani, sîrbi şi de altă na­
ţionalitate lucrează ţcot la cot cu oamenii muncii romîni pentru
construirea socialismului în patria noastră comună, Republica
Populară Romînă. Ei luptă pentru continua întărire a frăţiei între
poporul romîn şi naţionalităţile conlocuitoare.
Femeile, ţinute în trecut intr-o ruşinoasă înapoiere socială, au
astăzi aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii şi participă cu tot mai
multă însufleţire la viaţa politică, economică şi culturală a Ro­
mîniei. .Peste 35.000 de femei sînt astăzi deputate în sfaturile
La 21 ianuarie Comisia Electorală Centrală s-a întrunit la
Prezidiul Marii Adunări Naţionale în şedinţă de lucru sub pre­
şedinţia tovarăşului Constantin Pîrvulescu, preşedintele co­
misiei.
Comisia Electorală Centrală a constatat că în toată ţara
operaţiile electorale în curs se desfăşoară potrivit dispoziţiilor organ al Comitetului regio­
legii nr. 9/1952, pentru alegerea deputaţilor in Marea Adunare
Naţională.
Comisia Electorală Centrală a stabilit o serie de măsuri
'pentru desfăşurarea în continuare a pregătirii alegerilor in con­
formitate cu prevederile legii.
populare, peste 1.800 femei fac parte din consiliile de conducere
ale gospodăriilor colective, zeci de femei conduc întreprinderi şi
instituţii sau desfăşoară o activitatea ştiinţifică şi culturală. In
fabrici ca şi pe ogoare, în aparatul de stat, ca şi în învăţămînt,
în domeniul ocrotirii sănătăţii poporului, în laboratoare, ca şi în
instituţii, pretutindeni femeile au astăzi condiţii prielnice pentru
ca marea lor forţă creatoare şi talentul lor gospodăresc să fie va­
lorificate în construirea vieţii noi socialiste.
Cele mal largi şi mai luminoase perspective stau în faţa ti­
neretului nostru. Schimbul de mîine e înconjurat de grija pă­
rintească a întregului popor. Soarta tineretului nostru se deose­
beşte profund de soarta tineretului din ţările capitaliste. In Re­
publica Populară Romînă tineretul nu mai este o masă de ma­
nevră a partidelor reacţionare, nu mai este carne de tun pentru
realizarea planurilor războinice ale burgheziei; el munceşte as­
tăzi pentru propriile sale interese, pentru binele patriei şi al în­
tregului popor. Ca niciodată în trecut, tineretul din ţara noastră
are astăzi mijloace să înveţe, să se pregătească temeinic pentru
viaţă, să-şi Însuşească ştiinţa şl cultura. Tineretului nostru ti
slnt deschise toate porţile spre a consacra întreaga energie crea­
toare înfloririi patriei.
In anii care au trecut de la ultimele alegeri pînă astăzi, s-a
consolidat şi mai mult stalul nostru de democraţie populară. Sfa­
turile populare, organe ale puterii de stat, au căpătat în ultimii
ani o experienţă bogată în rezolvarea treburilor obşteşti. Cei a-
proape 140.000 deputaţi în sfaturile populare şi activul larg de
sute de mii de oameni, creat în jurul sfaturilor populare, sînt I far® înapoiată şi vlăguită de exploatare, am devenit o ţară îna­
o expresie vie a participării nemijlocite la conducerea statului
a maselor largi — izvorul puterii de neînvins a statului de­
mocrat-popular.
Măsurile luate in vederea lărgirii atribuţiilor şi posibilităţilor
economice ale sfaturilor populare vor duce la o întărire a răs­
punderii acestora, la propăşirea economică a regiunii, oraşului sau
comunei, precum şi la o mai bună aprovizionare a oamenilor
muncii. Prin creşterea iniţiativei şi a spiritului gospodăresc, sfa­
turile populare vor putea acţiona tot mai rodnic pentru a so­
luţiona cu forţe locale problemele economice, gospodăreşti, edi­
litare şi social-culturale. Simplificarea aparatului de stat, iefti­
nirea şi continua lui adaptare la cerinţele cetăţenilor vor con­
tribui tot mai mult ia lichidarea birocratismului, la ■ rezolvarea
mai operativă şi mai competentă a feluritelor treburi obşteşti.
Marea Adunare Naţională, care are un rol însemnat în viaţa
statului nostru, îşi va îmbunătăţi activitatea ei legislativă. In
sesiunile Marii Adunări Naţionale vor fi dezbătute problemele
fundamentale ale politicii interne şi externe: conducătorii dife­
ritelor departamente vor face dări de seamă şi vor răspunde la
interpelările ce le vor îi adresate de către deputaţi.
Poporul romîn, înfrăţit cu toate naţionalităţile conlocuitoare,
luptă cu vigilenţă şi hotărîre împotriva oricăror încercări ale duş­
manului de clasă şi ale sprijinitorilor lui de peste hotare de a sub­
mina puterea muncitorilor şi ţăranilor. Toţi cetăţenii patriei noas­
tre, devotaţi cauzei construirii socialismului şi apărării păcii, sînt
pe deplin conştienţi de datoria lor sfîntâ de a întări prin toate mij­
loacele statul democrat-popular.
Cetăţeni şi cetăţene,
In aceşti patru ani a crescut mult prestigiul ţării noastre peste
hotare. Guvernul Republicii Populare Romine duce o credincioasă
şi neabătută politică de pace, expresie a celor mai profunde
năzuinţe ale poporului.
La baza politicii externe a Romîniei stă prietenia tot mai pu­
ternică cu marea Uniune Sovietică, cu China populară şi cu ce­
lelalte ţări socialiste. Relaţiile de tip nou dintre aceste ţări, re­
laţii de neînchipuit între ţări capitaliste, se întemeiază pe prin­
cipiul deplinei egalităţi în drepturi, a! respectării inviolabilităţii
teritoriale, al independenţei şi suveranităţii de stat şi al neameste­
cului în treburile interne. Aceste principii au fost afirmate din
nou cu ocazia recentelor tratative dintre Romînia şi Uniunea So­
vietică, prietenă încercată şi de nădejde a poporului nostru.
Unitatea de nezdruncinat dintre ţările lagărului socialist în frunte
cu U.R.S.S. constituie o garanţie a securităţii şi independenţei a-
cestor ţări, o forţă în stare să dea o ripostă nimicitoare oricărui
agresor.
In anul 1956 au fost restabilite relaţiile de prietenie şi colabo­
rare cu R.P.F. Iugoslavia — expresie a dorinţei celor două po­
poare ale noastre de a trăi în bună vecinătate, de a întări ne­
contenit prietenia şi colaborarea dintre ele în interesul păcii şi
al socialismului.
Relaţiile dintre ţările socialiste dau acestor ţări posibilitatea să
facă schimb de experienţă şi să colaboreze frăţeşte în scopul dez­
voltării şi întăririi lor economice şi culturale, în scopul ridicării
nivelului de trai al popoarelor respective.
Statul romîn întreţine legături comerciale şi culturale cu 70
de ţări şi dorim să lărgim aceste schimburi tot mai mult.
In anul care a trecut, ţara noastră a fost primită în Organizaţia
Naţiunilor Unite, la ale cărei lucrări participă activ.
In politica sa externă, R. P. Romînă se pronunţă cu hotărîre
pentru prietenie şi colaborare cu ¡toate popoarele lumii, pentru
coexistenţă paşnică. Nu rîvnim la bunul nimănui, dar nici nu vom
îngădui cuiva să se amestece în treburile noastre. Sîntem încre­
dinţaţi că orice neînţelegere internaţională ,îşi poate găsi o solu­
ţie paşnică pe calea tratativelor.
Poporul romîn, popor paşnic a condamnat şl va condamna în­
totdeauna orice agresiune imperialistă, oriunde s-ar produce, şi
va fi totdeauna alături de toate popoarele care luptă pentru li­
bertate şi independenţă naţională, pentru coexistenţă paşnică, pen­
tru pace. t< : •'
Poporul nostru consideră ca jfeducerca armamentelor şi for­
ţelor armate ale statelor şi interzicerea unor genuri de arme ni­
micitoare constituie măsuri care ar contribui la crearea unui sis­
tem de securitate colectivă în Europa şi ar corespunde intere­
selor tuturor popoarelor lumii. In acest spirit ţara noastră a sus­
ţinut propunerile Uniunii Sovietice privitoare la slăbirea încor­
dării internaţionale, la dezarmare şi la inter/¡cerea armelor de
exterminare în masă. Credincioşi acestei politici, am redus forţele
noastre armate cu 60.000 de oameni.
Cercurile imperialiste războinice n-au renunţat însă la activi­
tatea lor subversivă îndrepjată împotriva ţărilor socialiste şi căută
să aducă din nou lumea la „războiul rece". Aceasta o dovedesc
atît agresiunea imperialistă împotriva Egiptului, cît şi acţiunile
cercurilor imperialiste în Ungaria. Atîta vreme cît cercurile răz­
boinice ale puterilor imperialiste refuză să meargă pe drumul de­
zarmării şi al soluţionării paşnice a neînţelegerilor dintre state
şi caută să se amestece în treburile interne ale a’tor ţări, nu IW
Incepînd cu data dc
astăzi, 2 4 ianuarie 1957
ziarul D R U M U L
SOCIALISMULUI,
nal de partid şi al Sfatului
popular regional Hunedoara,
va apare zilnic.
poate fi îngăduită nici o slăbire a vigilenţei. Poporul romîn vede
în Tratatul de la Varşovia o chezăşie a păcii şi securităţii în Eu­
ropa şi o garanţie împotriva oricărei uneltiri îndreptate contra in-
dependenţei noastre naţionale şi a regimului nostru democrat-
popular.
Partidul şi guvernul acordă o atenţie permanentă întăririi ca­
pacităţii de apărare a ţării. Armata noastră populară, bine instruită
şi înzestrata cu armament modern, este devotată trup şi suflet
intereselor poporului muncitor, este pavăza de nădejde a cuceri-
nlor noastre socialiste, a libertăţii şi independenţei Republicii
Populare Romîne.
Cetăţeni şi cetăţene,
Să ne amintim care era înfăţişarea ţării noastre acum 12 ani.
Ne aflam la capătul unui război pustiitor de pe urma căruia Ro­
mînia, înjugată la carul fascismului, rămăsese sărăcită şi ruinată.
Era punctul culminant al u nei, politici antinaţionale şi antipopu­
lare, care- ne transformase ţara într-o semicolonie înfeudată im-
perialismului.
Moştenirea era cumplită. Grele erau sarcinile care stăteau în
faţa clasei muncitoare, a întregului popor. Nu puţine erau glasu­
rile celor care nu credeau că vom putea birui greutăţile.
Şi iată că astăzi, poporul a devenit stăpîn în ţara sa, stăpîn
pe bogăţiile ei şi pe rodul muncii sale. Faţa ţării e a lta : dlntr-o
intată cu uriaşe perspective de progres.
Milioane de oameni din ţara noastră văd astăzi altfel lumea şi
înţeleg altfel viaţa decît în trecut. Din Ţara Moţilor său din Delta
Dunării, de pe Valea Jiului, din Secuime sau din Lunca Şiretu­
lui, multora li s-a schimbat rînduiala de toate zilele: au rupt cu
trecutul de silnicie şi obidă şi au început să cunoască o viaţă
nouă.
Partidul clasei muncitoare, în fruntea tuturor forţelor democra­
tice şi patriotice, a condus poporul nostru în bătălia cu moşteni­
rea grea a trecutului. Partidul Muncitoresc Romîn este forţa în­
drumătoare şi mobilizatoare în lupta pentru făurirea unei vieţi
noi, înfloritoare, pentru socialism. Victoriile noas’tre sînt cheză-
şuite de unitatea întregului popor în jurul partidului şl guvernu­
lui. Tot mai mult se întăreşte legătura, ţesută prin mii de fire,
dintre partid şi masele oamenilor m uncii; ei s-au încredinţat
prin propria lor experienţă că ceea ce spune Partidul Muncitoresc
Romîn este just şi devine faptă prin munca şl lupta milioanelor de
oameni ai muncii care urmează cuvîntul partidului.
Partidul a arătat întotdeauna, în mod deschis, greutăţile şi
lipsurile, ehemînd oamenii muncii la luptă pentru înlăturarea lor.
Recenta plenară a C.0. al P.M.R. a arătat că nivelul de trai a
crescut într-o măsură mai mică decît era prevăzut, că s-au făcut
greşeli în ce priveşte stabilirea unor juste proporţii între diferitele
ramuri .economice, că producţia agricolă şi a bunurilor de larg
consum a rămas în urmă faţă de dezvoltarea generală a econo­
miei. Partidul ne arată calea pentru înlăturarea acestor lipsuri.
Partidul şi forţele progresiste grupate în jurul său cheamă în­
tregul popor la luptă şi muncă pentru ridicarea nivelului de trai —
ţelul întregii politici a partidului şi guvernului. Pentru realizarea
acestor sarcini, pentru înlăturarea greutăţilor şi lipsurilor e nevoie
de eforturile unite ale tuturor celor ce muncesc. Sîntem încre­
dinţaţi că, aşa cum a învins atîtea mari şi numeroase greutăţi
în ultimii 12 ani, poporul nostru va izbuti, sub înţeleaptă conducere
a partidului, să-şi făurească o viaţă tot atît de bogată şi frumoasă
cum este însăşi patria sa, Republica Populară Romînă .
Cetăţeni şi cetăţene,
In fata noastră se deschid largi perspective de muncă
şi de creaţie. Cel de-al Il-lea Congres al Partidului
Muncitoresc Romîn a întocmit un însemnat program de
înfăptuiri. Toate au ca ţel principal ridicarea continuă
a nivelului de trai al poporului. Continuînd politica de
industrializare a tării, de dezvoltare a industriei grele,
partidul şi guvernul pun ca sarcină centrală ridicarea
sistematică a agriculturii, creşterea producţiei industriei
uşoare şi alimentare, construirea de locuinţe. In urma
reexaminării pianului de investiţii, se vor repartiza pe
viitor sume mai mari industriei bunurilor de larg con­
sum şi agriculturii.
Vor fi dezvoltate în primul rînd acele ramuri ale industriei
pentru care avem în ţară condiţii favorabile şi resurse de materii
prime. Un avînt deosebit va lua industria chimică, industria gazului
metan şi industria producătoare de maşini necesare industriei u-
şoare şi agriculturii.
Vor fi construite şl date în exploatare în al doilea plan cincinat
noi întreprinderi industriale, printre care marele laminor de ta
Roman, un mare combinai de prelucrare a stufului în Delta Du­
nării, patru mari întreprinderi de îngrăşăminte chimice, o uzină de
cauciuc sintetic ş.a.
Mari perspective va deschide economiei naţionale folosirea paş­
nică a energiei atomice. Cu ajutorul Uniunii Sovietice se va cons­
trui primul reactor atomic în ţara noastră.
In anii noului plan cincinal se va dezvolta producţia de textile,
încălţăminte, zahăr, produse lactate ş.a., pentru a da populaţiei
tot mai multe bunuri de larg consum.
îmbunătăţirea vieţii poporului depinde în mare măsură de ob­
ţinerea unei bogate producţii agricole. Ridicarea grabnică a agri­
culturii, rămasă în urmă este o sarcină economică centrală a
partidului, a statului democrat-popular, a întregului popor. Pentru
a uşura munca ţărănimii şi pentru obţinerea unor recolte bogate,
producţia de maşini agricole va creşte de 3 ori faţă de 1956. A-
grlcultura noastră va fi înzestrată cu nai tractoare, maşini şi unelte
agricole: seminţe selecţionate de calitate superioară şi cantităţi
sporite de îngrăşăminte chimice vor fi puse la dispoziţia plugă-
r¡mii noastre.
Un rol important în ridicarea producţiei agricole şi în transfor­
marea socialistă a agriculturii revine G.A.S.-urilor şi S.M.T.-urilor.
Gospodăriile agricole de stat trebuie să devină mari producătoare
de cereale-marfă, să contribuie din plin la formarea fondului cen­
tral al statului, la îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor muncii.
Staţiunile de maşini şi tractoare au marea sarcină de a ajuta ţă­
rănimea muncitoare să-şi lucreze pămîntul cu mijloacele cele mai
înaintate, pentru obţinerea unor recolte bogate. Vor fi sprijinite şi
mai mult gospodăriile agricole colective, coppţV.uiivele agricole de
producţie şi întovărăşirile, astfel ca ele să devină adevărate cen­
tre de atracţie pentfu muncitorii ogoarelor,
(Continuare în pag. 2-aţ
■a