Page 26 - 1957-01

'■'g , —S V fJF.... . '■
? a o . :30
Ai
i.f m: MANIFESTUL
Consiliului Centrai al Frontului Democraţiei Populare
. . n i .......
(Urmare din pag. l-a)
* _____ ¿ -fl \ I M»
Statul democrat-popular va continua să sprţjine pe ţă­
ranii ¡muncitori cu gospodării individuale, apărîndu-i de
exploatare şl ajutîndu-i să obţină recolte sporite.
Toate aceste măsuri* Împreună <cu noua aşezare a re­
laţiilor de schimb între oraş şl sat, vor da imbold ţă­
rănimii muncitoare pentru realizarea de recolte cit mal
bogate.~~'i~~ | * ----- ...... , , ,
O atenţie deosebită se va acorda creşterii numărului de
animale de toate speciile, asigurîndu-se tn acest chip o
mai bună aprovizionare a populaţiei cu carne, lapte, ouă,
brînzeturi şi alte produse animale.
In cursul cincinalului venitul naţional va spori simţitor,
fiind folosit pentru dezvoltarea mai departe a economiei
naţionale, pentru, satisfacerea îpţr-o tpăŞură .mat, (jţnare
a cerinţelor materiale :şî culturale ale poporului munci­
tor. *- ¥ T r *
Prin îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi normare,
cîştigurile medii ale salariaţilor vor spori numai în 11)57
cu 15 la sută. Măsurile luate pentru îmbunătăţirea sala­
rizării vor face ca încă anul acesta salariaţii să primească
cu 2 miliarde şi Jumătate lei mai mult decît în anul tre­
cut.
Peste un miliard lei se va cheltui pentru construcţii şi
reparaţii de locuinţe.
Volumul mărfurilor ce se vor distribui populaţiei prin
comerţul de stat şi cooperatist va creşte în 1957 cu 4 mi­
liarde lei faţă de 1958.
In cursul celui de-al doilea cincinal se va lărgi reţeaua
de electrificare a ţării şl se va mări de două ori can­
titatea de gaze naturale pentru nevoile populaţiei. Se vor
extinde măsurile pentru ocrotirea sănătăţii, mărlndu-se
capacitatea de spitalizare. Pentru continua ridicare a ni­
velului cultural al poporului se va extinde învăţămîntul
de 7 ani.
Statul democrat-popular va sprijini şi pe viitor propă­
şirea ştiinţei, artei şl literaturii. Vor fi construite noi a-
şezămlnte de cultură, printre care Teatrul Naţional din
Bucureşti.
Cetăţeni şi cetăţene,
Perspective îndrăzneţe dar realizabile se des­
chid poporului pentru următorii patru ani. Pen­
tru un asemenea program de înfăptuiri vă chea­
mă Consiliul Central al Frontului Democraţiei
Populare să vă daţi votul in alegerile din 3 fe­
bruarie.
Orice cetăţean cu adevărat patriot va socoti
acest program ca pe al său propriu şi cu aţii
mai conştient îşi va da.contribuţia la înfăptuirea
lui, convins fiind că numai astfel putem asigura
un viitor fericit nouă şi copiilor noştri.
Alegerile pentru Marea Adunare Naţională
trebuie să constituie o nouă şi puternică mani­
festare a patriotismului socialist, a unităţii po­
porului în jurul partidului ■şi guvernului. Votul
d.e la 3 februarie trebuie să constituie recunoaş­
terea strădaniilor noastre de pînă astăzi şi apro­
barea programului pe viitor, a programului pe
care vi-l înfăţişează Frontul Democraţiei Popu­
lare. ■■■—
Muncitori şi muncitoare,
Regimul de democraţie-popularâ înfăptuieşte-
visul pentru care ăâ luptat şi s-au jertfit cei
mai buni fii ai clasei muncitoare. Votaţi în
aceste alegeri pentru întărirea continuă a regi­
mului democrat-popular, pentru dezvoltarea In­
dustriei noastre, pentru un trai mai bun, pentru
socialism! Luptaţi necontenit pentru ridicarea-
O casă de ajutor reciproc
cuactivitate rodnica
Pe lingă Comitetul de direc?
ţie al Combinatului siderurgic,
Hunedoara, funcţionează o casă
de aj.ptor reciproc ăl cărei fond
se ridică la suma de 325.000
lei. ■'
Rularea acestei sume în con-
diţluriile normale — tovarăşii
care au .fqlosit împrumuturi
Zilele trecute, lă gospodăria
agricoia colectivă „21 “Decem­
brie“ din Pricaz a avut loc adu­
narea dfţ .sfîrşit de an a colec­
tiviştilor şi alegerea consiliului
de conducere.
Cu acest prilej, tov. loan
Popa. preşedintele gospodăriei, a
prezentat darea de seamă asu­
pra activităţii pe anul 1956.
După ce a scos în relief im­
portanţa Rezoluţiei plenarei C.C.
al P.M.R. din 27-29 decembrie
1956, darea de seamă a scos în
evidenţă realizările obţinute' de
colectivişti de la inaugurare şi
pînă în.prezent. In cei 6 ani de
activitate comună, colectiviştii
au construit, cu ajutorul perma­
nent al statului democrat-popu­
lar, un saivan pentru 700 oi,
o maternitate pestru 26 scroafe,
au amenajat 2 grajduri pentru
50 bovine, au construit 2 şo-
proane. pentru fin cu o capaci­
tate de 24 vagoane, 1 siloz de
4 vagoane, 8 fîritîni, o clădire
pentru moară cu ciocane; o ma­
gazie pentru cereale cu o ca­
pacitate de 20 vagoane, un şo­
pron de 3 vagoane, 1 pătul pen­
tru porumb de 9 vagoane, o plat­
formă de bălegar şi 1 atelier de
fierărie-rotărie. Aceste construc­
ţii au fost de un real folos în
îngrijirea animalelor şi păstra­
rea produselor. Ca urmare a
bunei' îngrijiri a animalelor, în
anul trecut ei au realizat nu­
mai de la fermele de animale
— un venit de 215.480 lei. Din
darea de seamă a reieşit şi fap­
tul că, învingînd .greutăţile
create de seceta din vara tre­
cută, prin aplicarea pe scară
g^BSSSSESS^jgBÉÍB «'•n*i WJ C7
■_wagg^^gjBgggiMto^ggggg
A v r - O ' V n ■: Z 'cn c Tineri, îmbrăţişaţi
frumoasa meserie de miner!
—chemarea Comitetului regional TJ.T.M. —
producţiei şi a productivităţii muncii, pentru re­ In anii puterii populare, minele din Valea Jiului au fost
ducerea preţului de cost, pentru mărfuri tot mai
multe, mai bune şi mai ieftine l
.•'/.¿li*,c înzestrate cu maşini şi utilaje moderne. Pentru minerii de aici
Ţărani muncitori, s-au construit locuinţe conforta bile, magazine alimentare şi in­
dustriale şi multe unităţi social-culturale.
Mulţi tineri utemişti şi neutemişti, veniţi din toate colţu­
Regimul democrat-popular v-a făcut stăpînl pe rile ţării, îmbrăţişînd frumoasa meserie de miner se situează
pămîntul pe 'care-l munciţi şi vă ajută să vă fău­
riţi o. viaţă mai Joună. şi mai îmbelşugată. 'astăzi în primele rînduri ale luptei pentru sporirea continuă ia
Pentru viaţa nouă a satelor noastre, pentru re­
colte bogate, jşentţu bună stare, votaţi condida- producţiei de cărbune.
ţii poporului, Candidaţii F.D.P. I jp.â
In prezent, în faţa minerilor din Valea Jiului stă sarcina
de a da patriei cărbune mai mult, mai bun şi mai ieftin.
Pentru îndeplinirea acestei sarcini sînt necesare cadre de m |
neri califioaţi, capabili să extragă cantităţi tot mai sporite de I
itelectuali, 1cărbune.
Ştiinţa şi cultura au 'devenit in ţara noastră In acest scop, comitetul regional U.T.M. cheamă toate or­ A' apărut Manifestul Frontului Democraţiei Populare l Agitatorul Ioan
: un bun al întregului popor. Muntiţ'i şi luptaţi ganizaţiile de bază U.T.M. din regiune să desfăşoare o in­ Bota de la fabrica de teracotă din Deva, profiţînd de o scurtă pauză,
'• pentru ipflovirea ştiinţei, artei şi literaturii, pen­ tensă muncă de îndrumare a tinerilor pentru a îmbrăţişa fru­ a strins în jurul ■său un grup de m uncitori şi le-a citit ¿ragifiente din
moasa meserie, de miner.
tru rldibarea culturală a poporuluil Votaţi în Manifest. Fotografvi nostru a surprins tocmai acest moment.
Organizaţiile de bază U.T.M. sînt chemate să urmeze e-
aceste alegeri candidaţii F.D.P. I xemplul organizaţiilor comsomoliste care, la chemarea Parti­ Pentru îmbunătăţirea mttneii
dului Comunist al Uniunii Sovietice şi a guvernului sovietic,
Femei, au trimis peste 30.000 tineri să lucreze în minele de cărbuni de agitaţie în campania electorala
din Donbias. Organizaţiile de bază U.T.M. au datoria să m o-(
•II
Sînteţi astăzi egale în drepturi cu bărbaţii. bilizeze pe cei mai buni tineri din regiunea noastră, pentru a, In ziua de 21 ianuarie a.c. Agitatorul Dorin Josan, de pil­
lucra în minele de cărbuni din Valea Jiului. a avut loc o consfătuire cu agi­ dă, a fost repartizat să desfă­
Spuneţi-vă cu hotârîre cuvîntul în aceste alegeri! tatorii din întreprinderile şi in­ şoare muncă de agitaţie -pe stra­
Votînd candidaţii F.D.P., votaţi pentru pace, Comitetul regional U.T.M. îşi exprimă convingerea că or­ stituţiile oraşului Deva. Cu a- da Tăbăcarilor nr. 1— 16, unde
ganizaţiile de bază U.T.M. vor reuşi să se achite cu cinste de cest prilej s-a analizat activi­ nu există decît o singufă casă,
pentru bună stare, pentru viitorul luminos al co­ sarcina ce i se încredinţează şi vor trimite să lucreze în mi­ tatea desfăşurată de aceştia în restul fiind în construcţie. ■
nele de cărbuni tineri care să le facă cinste. campania electorală şi felul _ Din discuţii au reieşit şi alte
piilor .voştri I cum sînt îndrumaţi de organi­ lipsuri ce au făcut ca munca de
Comitetele raionale şi orăşeneşti U. T. M., sînt chemate să' zaţiile de bază pentru a desfă­ agitaţie din oraşul Deva să se
Tineri şi tinere, sprijine organizaţiile de bază în această acţiune patriotică. şura o muncă de agitaţie vie, desfăşoare sub posibilităţi. A-
legată de sarcinile documente­ reieşit, de pildă, că mulţi se­
Tineri! lor plenarei C.C. al P.M.R. din cretari ai organizaţiilor de ba­
In ţara noastră liberă aveţi perspectiva reali­ 27-29 decembrie 1956. ză n-au mers pe teren împreună
zării celor mai îndrăzneţe visuri. Votaţi în a- îmbrăţişaţi frumoasa meserie de miner, înrolati-vă în rîn- cu agitatorii pentru a-i ajută în
ceste alegeri pentru înfăptuirea idealurilor voas­ dul bravilor mineri din Valea Jiului şi împreună luptaţi pen­ Un număr de 6 agitatori au mod practic în legătură cu fe­
tre de progres, votaţi pentru construirea socia­ tru sporirea producţiei de cărbune! făcut scurte expuneri asupra fe­ lul cum trebuie să muncească,
lismului în patria noastră, pentru pace între po lului cum au muncit ei în a-
poarei Comitetul regional U.T.M. Hunedoara ceastă perioadă. De pildă, agi­ Luînd cuvîntul, tov. Nicolae
tatorul Olaru, de la întreprin­ Triteanu, prim-seoretar al comi­
derea de electricitate Deva, a tetului orăşenesc de partid, a
arătat că după ce au fost in­ arătat felul defectuos în care
Cetăţeni din rîndurile struiţi de către biroul organi­ se ocupă birourile organizaţii­
zaţiei de bază, agitatorii au lor de bază de conducerea mun­
naţionalităţilor conlocuitoare, fost repartizaţi pe grupuri de cii politice de masă, preocupa­
case. EI. de pildă, a fost re­ rea slabă a instructorilor comi­
partizat pe strada .Călugărerii, tetului orăşenesc de partid, care
Regimul democrat-popular înfăptuieşte egali­ unde a explicat alegătorilor cine nu ajută în mod concret birou­
este candidatul F.D.P. şi a popu­ rile organizaţiilor de bază. pen­
tatea în drepturi a tuturor cetăţenilor ţării, fără larizat măreţele realizări ale re­ tru ca acestea să acorde o mai
deosebire de naţionalitate. Pentru întărirea prie­ gimului nostru democrat-popu­ mare atenţie muncii de agitaţie
lar. îndrumîndu-i pe cetăţeni să în această perioadă.
teniei şi convieţuirii frăţeşti dintre oamenii Produse emaiiafe peste plan
muncii romîni şi cei din rîndurile naţionalităţi­
lor conlocuitoare, pentru înflorirea patriei noas­ Colectivul de muncitori de la menea produse. De remarcat
tre comune, Republica Populară Romînă, daţi-vă. secţia emailaj a uzinei „Vic­ este faptul că rebuturile au fost
cu încredere votul vostru candidaţilor F.D.P.! toria“ — Călian, este aceia reduse cu 2% faţă de procen
oare dă ultima formă a nu­ tul admis. In fruntea întrece­
Meşteşugari, mici meseriaşi, meroaselor sortimente de bu­ rii s-au situat muncitorii An­ controleze dacă sînt sau nu în­ Faptul că există mult mate­
nuri de larg consum, tur­ ton Tuza, Ianis Dilas şi Arca-
Statul vă fereşte de exploatarea capitalistă, nate în cadrul secţiei tur­ die Lazăr, care au obţinut de­ scrişi în listele de alegători. rial electoral nedifuzat şi că
vă ajută să sporiţi ’producţia bunurilor de larg^ nătorie. In primele două de­ păşiri de normă cuprinse între
consum şi să vă ridicaţi nivelul de trai. Votaţi cade ale lunii ianuarie el s-a 150 şi 200%. De aici, produsele Consfătuirea a scos în evi­ afişajul lasă încă de dorit con­
cu toţii candidaţii F.D.P. I Veţi vota astfel pentru achitat cu cinste de această sar­ emailate vor pleca în toate col
ocrotirea muncii voastre, pentru o viaţă tot mai cină, emailînd peste sarcinile ţurile ţării. denţă şi unele lipsuri de care bi­ stituie lipsuri ale biroului comi­
bună, pentru propăşirea ţării. de plan cu 30%, mai multe ase­
I. CRAŞCA
rourile organizaţiilor de bază tetului orăşenesc de partid, lip­
Cetăţeni şi cetăţene, I trebuie să ţină neapărat seama. suri care vor trebui 'lichidate în
Toţi cei care vă iubiţi patria şi doriţi în­ De cind sînt colectivist am Învăţat carte A reieşit, de pildă, că mai sînt timpul cel mai sciirt. 1
florirea ei, care vreţi să asiguraţi ridicarea con­ organizaţii de bază care nu a-
tinuă a nivelului vostru de trai şi sînteţi hotărîţi Cînd. am auzit că sînt trecut de cărţi. Am citit de atunci cordă atenţia cuvenită muncii Despre felul cum trebuie să-şi
să apăraţi pacea, cuceririle voastre şi viitorui fe­ pe lista celor care trebuie să multe • cărţi printre oare : „Pă- de agitaţie în etapa actuală. desfăşoare munca agitatorii a
ricit al copiilor voştri, votaţi candidaţii Frontului meargă la cursul de alfabetiza­ mînt desţelenit“, „Desculţ“, Organizaţia de bază cartier I vorbit tov. Rudolf Balazs, şeful
Democraţiei Populare! re, spun drept, nu mi-a părul „Mitrea Cocor“, „Povestea unui nu a întreprins nimic în vede­ secţiei de propagandă şi agitaţie
bine. Om de 53 de ani să mai om adevărat“, „Moromeţii“ şi rea desfăşurării în bune condi- a comitetului regional de partid.
Pentru socialism, pentru o viaţă îmbelşugată, merg la şcoală; nu fac altceva altele. Din cărţile care ne o- ţiuni a campaniei electorale. Tov. El a subliniat cu această ocazie
pentru pace, pentru fericirea scumpei noastre pa­ decît dau de furcă tovarăşilor rientează pe noi colectiviştii Eugeniia 'Radu, secretara iaces-' sarcinile care revin agitatori­
trii, cu toţii la v o t! învăţători — minam zis. asupra felului cum trebuie să tei organizaţii de bază, nu a lor în campania electorală*
meargă treburile în colectivă, putut să justifice slaba preocu­
Trăiască Frontul Democraţiei Populare! Mai de voie, dar mai ales pare a biroului organizaţiei de dînd totodată Indicaţii asupra
împins de la spate de nevastă nici nu mai ţin minte cîte am bază faţă de sarcinile ce-i re­ felului cum trebuie să munceas­
Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn în frunte şl de colectiviştii care ştiau car­ vin în cadrul campaniei elec­ că aceştia pentru a asigura vic­
cu Comitetul său Central 1 te, pînă la urmă m-am dus la citit. Şi nu numai că le-am citit, torale. Or, a lipsi într-un cartier
curs. La început a fost greu. întreg activitatea politică, a toria în alegeri a Frontului De­
Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Dar pînă la urmă am îhvăţat dar ce am învăţat din ele aplic lipsi pe cetăţeni de cunoaşte­
Populară Romiaşl . carte. Şi acum mă bucur. De rea celor mai importante pro­ mocraţiei Populare.
cînd ştiu să citesc, adică din şi în practică. bleme ce sînt la ordinea zilei,
Consiliul Central al Frontului anul, 1951, nu mă pot despărţi constituie o abatere gravă în In încheierea consfătuirii a
OCTAVIAN BOLDOR legătură cu care comitelui oră­ luat cuvîntul tov. David Lazăr,
Democraţiei Populare membru al gospodăriei şenesc de partid va trebui să la
secretar al comitetului regional
colective din Vinerea
de partid, care a subliniat ne­
Cărţi noi apărute în editura de stat
cesitatea îmbunătăţirii muncii
politice de masă în această
pentru literatură politică neapărat măsuri. campanie, şi a indicat măsu­
De subaprecierea muncii ’de rile ce tretjuie să Je ia birou­
restituind sumele la timp — a 'tre- Popa şi-a cumpărat mobilă * * * Productivitatea muncii şi căi­ lective. 64 pag. — 85 bani. ‘ rile organizaţiilor de bază in
le sporirii ei necontenite. 48 agitaţie a dat dovadă şi biroul vederea ridicării agitaţiei poli­
făcut'/cb' . f o n d u r i l e casei do 'nouă;"' ''h"L pag. — 80 bani. JIANU — Productivitatea mun­ organizaţiei de bază de la tice de masă la nivelul sarci­
cii în agricultură şl căile creş­ D.C.A.; care a făcut repartiza­ nilor ce ne stau 'în faţă.
ajutor 'reciproc să beneficieze Pe lîngă făptui că muncitorii, * * * Preţul de cost şi căile redu­ terii ei. 80 pag. — 1,05 lei. rea agitatorilor pe grupuri de
cerii lui. 48 pag. — 80 bani. case în necunoştinţă de "cauză.
mulţi muncitori membri ai a membri ai' C.A.R., beneficiază
cesteia. Pe baza împrumuturi­ de împrumuturi convenabile, ei L. CREŢU — Despre îm bunătăţirea
lor făcute, tov. Alexandru Pop fac serioase economii. Tov. Pe­
şi-a cumpărat o maşină aragaz, tre Papiu a economisit la C.A.R organizării şi a conducerii în­
pînă. în prezent 1905 lei, iar
treprinderilor. 40 pag. — 65 Fermele de animale — o mare bogăţie
bani.
fumalistul ' Gheorghe Tufiş o tov. Cornel Nerqeth 891 lei. I. BIANU — Despre căile întăririi a gospodăriilor colective
şi dezvoltării gospodăriilor co-
maşina de 'cusut, iăf tov. Pe GH. MARINOVIC1
Adunarëà generală de sfîrşit de m că membrii consiliului de con­
a coleefsrâtilor die Pricaz ducere, dovedind pasivitate în
muncă, au lăsat ca toate proble­
largă a agrotehnicii înaintate, In darea de seamă s-a mn mele să fie rezolvate numai de
preşedinte şi nu s-au ocupat
s-au obţinut la hectar 2.176 kg. arătat şi faptul că veniturile în suficientă măsură de atrage­
rea de noi familii în gospodărie.
grîu, 2.780 kg: porumb boiabe, mari împărţite în fiecare an co­ De asemenea, au fost criticaţi
membrii comisiei de revizie care
1.985' kg. orz şi peste 15.000 lectiviştilor, au permis'ca din nu au urmărit îndeaproape ca
deficienţele semnalate cu ocazia
kg. cartofi. Venitul bănesc în cele 56 familii care lucrează în reviziilor anterioare să fie lichi­
date.
sumă totală d'6 520.993 lei, pre­ gospodărie, 9 să-şi construiască
Trecîndu-se la alegerea nou­
cum şi"recoltele bogate* au fă­ case, 4 să-şi cumpere case, iar lui consiliu de conducere şi a
comisiei de revizie, numeroşi
cut posibil să se repartizeze la alte 7 să-şi procure toate ma­ colectivişti au arătat necesita­
tea alegerii unor oameni de is­
zi-muncă 12,400 kg. cereale boa­ terialele necesare pentru aceasta. pravă, gospodari buni şi u tra­ In clişeu: Cîteva din vacile de producţie ale G.A.C. din Cîlnic.
gere de inimă, capabili <ă con­
be, 3,700 kg. cartofi, însemnate Rezulţqţele puteau fi şi mai ducă1' treburile gospodăriei în
aşa fel îneît aceasta să se întă­
cantităţi de furaje, floarea-soa-, ■bune dacă toţi colectiviştii res- rească şi să se dezvolte şi mai Natura a fost darnică cu regiunea noastră. din gospodăriile colective se ridică la peste
i uit. ’ i consiliul de conducere In afară de bogăţiile subsolului, ea mai are 4.000.000 lei.
relui, zarzavaturi, lînă, brînză, .pectqu statutul gospodăriei co­ iau fost aleşi tov. Ion Popa, Tomia munţi acoperiţi cu păduri, iar pe colinele dealu­
Crăciun, loan Şerban, Ana rilor şi de-a lungul numeroaselor rîuri ce o brăz­ Multe din gospodăriile colective şi-au dezvol­
miere de albine, precum şi 17 lective şi regulamentul de or­ Hanciu şi loan Nistor, toţi co­ dează se întind ogoarele mănoase pe care.se cul­ tat ferme de vaci care le aduc însemnate venituri
lectivişti fruntaşi şi buni gos­ tivă felurite plante, viţă de vie şi pomi roditori. băneşti. G.A.C. din Miercurea a realizat în anul
lei. Evaluînd în bani toate pro­ dine interioară. Unii.colectivişti, podari, ca preşedinte a fost ales Vestitele păşuni alpine, cit şi cele de pe dealuri trecut peste 20.000 lei numai din vînzarea lap­
tovarăşul loan Popa. şi lunci, care totalizează o suprafaţă de peste telui de vacă. Venitul total realizat de la fermele
dusele repartizate, valoarea unei printre oare Maria Igreţ şi Ro- 130.000 ha., cît şi fîneţele naturale cu o întin­ de animale ale acestei gospodării în anul 1956j
Dezbaterea planului de pro­ dere de peste 100.000 ha., constituie o altă mare se ridică la 112.887 lei. G.A.C. din Sebeş a vîn-
zile-muncă se ridică lia 73 mulus Buba, n-aij efectuat mi­ ducţie pe anul 1957, a consti­ bogăţie a regiunii. Ele creează condiţii minunate dut în anul trecut aproape 10.000 litri lapte (pe
tuit un prilej de manifestare a pentru creşterea vitelor. Tocmai de aceea multe bază de contract) de la ferma de vaci. De la
lei. Familia colectivistului Aron nimum de zile-muncă' stabilite ataşamentului colectiviştilor din ferma de oi a vîndut 1.850 kg. brînză, 650 kg.
Pricaz faţă de stătu] nostru de­ din tinerele noastre gospQdării colective — lînă şi miei în greutate vie de peste 100 kg. In
Crişan a primit pentru cele 507 de adunarea ^enerală. Echipele mocrat-popular. Acest lucru a viitorul agriculturii noastre socialiste — s-au o- urma acestor vinzări a realizat însemnate ve­
reieşit din faptul că ei au ho- rientat, chiar din primii ani ai existenţei lor, nituri băneşti care i-au permis să împartă, în a-
zile-muncă efectuate, 6.281 kg. conduse de Ana Hanciu, Viorel târît să vîndă statului 5.790 kg. înspre dezvoltarea zootehniei. ţară de produse, cîte 6 lei la zi-muncă. Colecti­
grîu, 8.000 kg. porumb, 2.500 viştii din Pricaz au realizat în anul 1956 pesta
cereale boabe, 1.854 kg. cartofi, Junie şi Vasile Costea nu au kg. orz, 500 kg. floarea-soare- Mărturie a acestui lucru este faptul că aproa- 200.000 lei de la fermele de animale, iar cei din
lui, 12.500 kg. cartofi, 10 boi. oe toate gospodăriile colective au turme cu sute Cîlnic aproape 250.000 lei.. Asemenea venituri
2.532 kg. furaje, 2.206 'kg. sfe­ participat în mod regulat la lu­ 25 porci, 180 oi, precum şi le­ de oi. Gospodăria colectivă din Dobîrca are o băneşti au realizat şi alte gospodării colective,■
gumele şi' zarzavaturile ce V»' turmă cu 430 oi, care va creşte în acest an la care şi-au dezvoltat ferme de animale. O parte
clă furajeră, 91 kg. floarea-soa- cru (în special la tăiatul coce­ rezulta de pe cele 10 ha. care veste 600 oi. Turma colectiviştilor din Pricaz din aceste venituri a fost împărţită colectivişti­
se vor cultiva în acest an. numără în prezent peste 600 oi, iar cea a colecti­ lor la zi-muncă ( colectiviştii din Pricaz au îm­
relui» 50 kg. -ceapă, 3.480 kg. nilor), iar.'brigadierul Ioan Dă viştilor din Beriu peste 500 oi. In total, gospo­ părţit cîte 17 lei la zi-muncă în anul 1956), iar
dăriile colective din regiune au peste 12.000 oi restul banilor au fost folosiţi pentru executarea
paie, 1.917 kg. cocen-j, 8,700 kg. nilaş nu a trecut la timp zilele- din care cea mai mare parte sînt oi cu Tină fină de construcţii sau pentru mărirea producţiei în
ş t semifină. O largă dezvoltare a luat în ultimii celelalte sectoare de activitate ale G.A.C.
lînă. 34,800 kg. brînză, 8 kg. muncă-în carnetele colectiviştilor. ani creşterea bovinelor. Numărul bovinelor a
fost în anul 1956 mai mare cu peste 300 capete Toate aceste cifre ilustrează trăinicia gospo­
miere de albine şi suma de Discuţiile purtate pe marginea
¡aţă de anul 1954. Valoarea totaM d animalelor. dăriilor colective, înflorirea lor, necontenită.-
8.615 lei. Cu colectivişti 'ca Aron dării de seamă prezentată ce
Crişan, Ioan Şerbăn, Ioan consiliu' de conducere şi ccmi-
Adam. Ştefan Oşan, Nicolae- . sia de revizie au scos în evi-
Oprea, Nicolae D-ănilaş şi mulţi Untă Unsurile consiliului de
alţii, care -au primit cantităţi ia-, conducere şi ale comisiei d-,
semănătoare de produse, gospo­ revizie. S-a arătat că consiliul
dăria se poate mîndri. de conducere nu a luat măsuri
Din cele arătate mai sus se împotriva acelora care-nu îngri­
poate vedea limpede că gospo­ jeau atelajele şi nu a sancţio­
dăria a asigurat colectiviştilor nat pe colectiviştii cu zile-m un­
o viaţă îndestulată. Acest lucru că fixe cînd au lipsit nemotivat
a determinat, pe încă 16 familii de !a lucru. AAai mulţi -olecti-
de ţărani muncitori să intre în vişti, printre care* Verijan, Gh.
rînduT colectiviştilor. ■ „■ Crăciun, V. Costea, au aj.âtat
s