Page 27 - 1957-01
P. 27
Nr 659 DRVMUL SOCIALISMULUI Pa or X
LA 3 FEBRUARIE <xx>ooooc><>ooo<x>o<xv 24 3-ammzit O O O O O O O O C 'O O yvy,
ALEGERI Se împlinesc 98 de ani de la actul Istoric al unirii Mun Napoleon al III-Iea urmărea să creeze în această parte a
teniei cu Moldova, act care stă In baza întemeierii şl dez Europei un stat naţional tampon între Rusia şl Turda, şi
PENTRU INT1LNIRI între CANDIDAŢI şi ALEGATORI voltării statului naţional romîn. totodată o piaţă de desfacere pentru mărfurile franceze.
El se arătă însă dispus să dea pe mina Austriei ţările
MAREA ADUNARE Tov. Vladimir Gheorghiu s-a întîlnit •Unirea, care a însemnat înfringerea împotrivirii boie romîneşti, dacă aceasta ar fi consimţit să cedeze Galiţia
NAŢIONALA cu alegătorii din oraşul Deva rimii reacţionare din Interiorul ţării şi asupririi turceşti în vederea unor manevre politice ale Franţei. Imperiul
din afară, a fost rezultatul unul îndelungat proces Isto austriac era împotriva unirii, deoarece se temea că prin
CANDIDAŢI In cursul dimineţii de duminică 20 velului de trai al oamenilor muncii, de canalizare şi să se treacă la pa- ric, al unor Îndelungate lupte pentru independenţă naţio crearea unui stat centralizat s-ar putea împiedica pianu-
F. D. P. ianuarie, sala cinematografului „Fili- se bucură de un sprijin deosebit din varea străzilor mărginaşe. nală şl progres social. Încă în cursul revoluţiei din 1848, rile de cotropire a ţărilor romîne. La rîndul ei, sprijini
mon Sîrbu" din Deva a cunoscut o a- partea maselor de oameni ai muncii. elementele revoluţionare cele mal înaintate luptau pentru toare a Imperiului otonian, aservit el, Anglia se împo
. GRIGORE MUREŞAN nimaţie deosebită. Tovarăşul Vladimir Propuneri interesante au mai făcut crearea unui stat romîn unitar, \^ în d în aceasta o con trivea ferm creării unui stat naţional cu tendinţe de In
propus candida* al F.D.P. tn cir Gheorghiu-secretar al C.C. al P.M.R., „Cooperaţiei de consum — a spus şi tovarăşii Eugen Pîrvu, Irimie Nis- diţie a eliberării ţării de sub jugul turcesc şi a dobîndirii dependenţă în regiunea gurilor Dunării.
cumscripţia electorală nr. 13 Alba candidat al F.D.P. pentru circumscrip tovarăşul Ştefan Irimie, preşedintele tor, E. Ghişoiu şi alţii. Independenţei naţionale, un pas înaijg^ ÎJi lupta împotriva
ţia electorală nr. 1 — Deva, s-a în Uniunii regionale a cooperativelor de tiraniei boierilor, pentru asigurarea de libertăţi democra Cum era şl firesc, T urcia opunea o rezisten ţă în d îr-
Iulia. tîlnit cu alegătorii. Din cei aproape consum — îi revine în această pe A luat apoi cuvîntul tova jită realizării unirii.
1.000 participanţi la întîlnire, nume rioadă sarcini multiple şi importante. răşul Vladimir Gheorghiu care a tice pentru popor.
roşi cetăţeni au luat cuvîritul scoţînd Noi, cooperatorii, ne angajăm să de arătat că sprijinul de care se bucură Rldlcînd steagul luptei pentru unjire, marele patriot de Dintre marile puteri europene singură Rusia s-a do
în evidenţă realizările deosebite ob punem toate forţele pentru îndeplinirea noile măsuri ale partidului privind vedit a fi sprijinitor al unirii: guvernul ţarist era inte
ţinute în întreaga regiune şi în spe cu succes a sarcinilor privind achizi ridicarea nivelului de trai al oame mocrat şl revoluţionar Nicolae Bălcescu scria în 1850: resat să slăbească puterea imperiului turcesc şi să oprea
cial în oraşul Deva. Ei au arătat că ţionarea produselor agricole şi des nilor muncii dovedeşte unitatea de ne „Revoluţia viitoare... nu se va mărgini a cere libertatea scă expansiunea habsburgică spre răsărit. Semnificativ In
în anii de democraţie populară oraşul facerea mărfurilor industriale la sate". clintit dintre partid, guvern şi popor. dinlăuntru, care e peste putinţă a o doblndi fără liberta această privinţă este răspunsul dat de către prinţul Gor-
Deva a înflorit continuu. S-au repa El şi-a exprimat convingerea ca mun tea din afară, libertatea de sub domnia străină, cl va ciakov în problema uniri), răspuns in care se arăta că
rat şi pavat numeroase străzi de la Au mai luat cuvîntul toavrăşii Pe citorii, ţăranii şi intelectualii circum cere libertatea şl unitatea naţională. Deviza ei va f i : Rusia „considerînd dorinţa locuitorilor Moldovei şi Va-
periferie, s-au construit blocuri de lo tru Secsko, Constantin Croitoru, Ioana scripţiei nr. 1 — Deva, vor da votul dreptate, frăţie, unitate. Ea va fi o revoluţie naţională“. lahiei ca legitimă de a forma în viitor un singur trup,
cuit, s-a extins canalizarea cu apă Maria şi alţii. lor candidaţilor Frontului Democraţiei nu numai că încuviinţează aceste vederi, ba încă la oca-
potabilă pe un însemnat număr de Populare, pentru consolidarea pe mai Revoluţia de la 1848 nu şl-a atins ţelul, deoarece bur ziune Ie va sprijini cu putere“.
străzi, s-a construit un cinematograf Numeroşi vorbitori au făcut pro departe a regimului democrat-popu ghezia a trădat mişcarea revoluţionară, luînd parte astfel
de vară, s-au deschis numeroase ma puneri pentru înfrumuseţarea oraşului la sugrumarea ei de către reacţiunea moşierească spriji Adevăraţii reprezentanţi din acele vremuri al poporului
gazine alimentare şi textile, se cons şi îmbunătăţirea gospodăririi lui. To lar, pentru satisfacerea în condiţii tot nită de armatele cotropitoare ale putredului imperiu oto rus, luptătorii revoluţionari democraţi în frunte Cu Cer-
truieşte un stadion şi alfale. Vorbito man. Credincios însă marilor idei ale revoluţiei de la nîşevski şi Dobroiiubov, grupaţi în jurul revistei „So-
rii au subliniat că recentele hotărîri varăşul Petru Jurconi a propus să sa mai bune a nevoilor poporului mun 1848, poporul Munteniei şl Moldovei a desfăşurat larg vremenik“ („Contemporanul") scriau următoarele în Ia
ale partidului, privind ridicarea ni nuarie 1859 : „Rusia simpatizează cu dorinţa poporului
construiască un ştrand şi să se termine citor. lupta pentru unire. romîn de a se uni într-un singur stat. Simpatia se pre
Amploarea pe care o lua In jurul anului 1850 mişca face în speranţă. In timpul conferinţelor de la Paris,
cît mai repede construirea stadiomu In încheiere, tovarăşul Vladimir publicul nostru a căpătat siguranţa că, prin convorbiri
rea pentru unire a silit pînă şi pe Grigore Alexandru diplomatice, dorinja romînilor de a forma un stat unit m
lui de lîngă Cetate. Tovarăşul Aurel Gheorghiu i-a asigurat pe alegători Ghica să scrie intr-un memoriu adresat marilor puteri: va realiza“.
„Trebuie să se mulţumească una din cele dinţii dorinţe
Jula a propus să se extindă reţeaua că va sprijini propunerile făcute de ei. ale populaţiei lor (Munteniei şl Moldovei - n. n.) în Conducătorii proletariatului internaţional, Marx şl ţn-
trunind ambele ţări în una singură, înlăturîndu-se astfel gels, au contribuit la mobilizarea opiniei publice progre
Candidatul în mijlocul alegătorilor pentru viitor multe frămintărl şi multă nesiguranţă". siste europene în favoarea unirii naţionale a Romîniei
Duminică dimineaţa, ţăranii munci gerea acesteia în pîrîul Streiul Mic, şune întrucît ne este foarte necesară Acţiunile grupărilor înaintate care luptau pentru în Unirea n-a adus însă milioanelor de clăcaşi care lupta
tori din comuna Băcia au primit în unde sînt adăpate vitele comunei. pentru mărirea şeptelului de animale. făptuirea unirii, conduse de Alexandru Ioan Cuza, Ml- seră pentru ea şi o înfăptuiseră, împroprietărirea, nu le-a
mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Că- hail Kogălniceanu, Vasile Alecsandrl şi alţii, corespun adus eliberarea din lanţurile robiei. împotriva lui Ale
tană. candidat al F.D.P. pentru cir — Şi noi cei din satul Tăutia avem Au mai luat cuvîntul şi alţi alegă deau năzuinţelor maselor şl se bucurau de tot sprijinul xandru Ioan Cuza şi a lui Kogălniceanu s-a ridicat, ca
cumscripţia electorală nr. 5 Călan. o propunere I — a spus cetăţeanul Ni tori, care pe lîngă unele propuneri do lor. şi în 1848 împotriva lui Nicolae Bălcescu, monstruoasa
Intîlnirea cu alegătorii a avut loc în colae Borsei. Vrem ca şi satul nostru ordin gospodăresc s-au angajat să dez coaliţie a burgheziei şi moşierimii. Acel care uneltiseră
sala căminului cultural, unde s-au sfă să fie electrificat şi radioficat. Dacă volte continuu şeptelul de animale şi In zilele şl nopţile care au precedat istoricei zile de împotriva creării statului naţional, care uneltiseră şi con
tuit asupra unor probleme gospodă sîntem sprijiniţi, pentru ducerea la în să contracteze cu statul însemnate 24 ianuarie 1859, o mare parte din populaţia Bucureşti tinuau să uneltească împotriva independenţei naţionale
reşti care trebuie realizate în comuna deplinire a acestei acţiuni, noi ne an cantităţi de lapte şi alte produse a- lor, — meseriaşi, lucrători, intelectuali — alături de mii se ridicau acum împotriva reformei agrare, garanţia pro
gajăm ca prin muncă voluntară să gricole şi animale. de ţărani clăcaşl din jurul Capitalei au înconjurat dealul păşirii tînărului stat abia născut. Ca şi in 1949, folosind
Băcia. dăm tot sprijinul. Mitropoliei, unde-şi ţinea lucrările Adunarea electivă ajutorul străin, monstruoasa coaliţie reuşeşte să Împie
Printre cei care au luat cuvîntul a Referindu-se la propunerile alegă pentru alegerea noului domnitor al Munteniei. După cum dice înfăptuirea unei adevărate reforme agrare, iar Ia 10
— Mai avem încă o problemă, to torilor, tovarăşul Nicolae Cătană, a mărturisea consulul englez din acea vreme la Bucureşti, februarie 1868 11 detronează pe Alexandru Ioan Cuza,
fost şi ţăranul muncitor Nicolae Stîr- varăşe candidat — a intervenit ţăranul arătat că acestea îşi vor găsi rezol „acea mulţime era gata în orice moment a porni asupra domnul Unirii.
cu, care a propus ca la uzinele Călan Ioan Hălălaie. Este vorba de cele 20 varea cu sprijinul sfatului popular co adunării ţării în care se făcea alegerea în caz că aduna
să se construiască un canal care să ha. de păşune care erau destinate pen munal, al organelor raionale şi cu rea ar fi refuzat să înfăptuiască unirea celor două prin Cea mai arzătoare dorinţă a poporului romîn, crearea
capteze murdăria provenită din spăla tru a fi desţelenite. Noi cerem ca a- participarea efectivă a maselor de a- cipate". statului naţional independent, legat strîns de speranţa eli
rea cocsului, pentru a se evita scur ceastă suprafaţă să rămînă tot pă legători din comuna Băcia. berării de sub jugul feudal, a fost zădărnicită de monstru
Sub presiunea maselor, după 3 zile de discuţii aprinse, oasa coaliţie a burgheziei şi moşierimii care, aducindu-I
In satele Brănişca şi Fnrcşoara Adunarea electivă care avea în rindurile el numeroşi bo în ţară ca domn pe Carol de Hohenzolern, a deschis in
ieri reacţionari, antiunlonişt! şi reprezentanţi ai burghe istoria ţării una din cele mai negre pagini de jaf şi asu
La Brănişca, tovarăşul Romulus de 220 ha. să fie ferită de inundaţii, nat cu un spectacol dat de elevii şco ziei liberale, a fost nevoită să aleagă ca domnitor al prire.
lii elementare din localitate. Ţării Romîneşti pe Alexandru Ioan Cuza, acelaşi care la
PETRE LUPO Zăroni, candidatul circumscripţiei elec să se dea ajutor material pentru elec 5 ianuarie fusese ales şi ca domn al Moldovei şi prin Unii oameni politici şi comentatori ai posturilor de ra
Cu o' zi înainte, tovarăşul Romulus aceasta să proclame Unirea principatelor romîne sub con dio din occident se supără la fiecare 24 Ianuarie cînd,
< propus candidat al F.D.P. în cir- torale nr. 2 Ilia, s-a întîlnit duminică trificarea satelor Boz şi Tîrnăviţa, să Zăroni s-a întîlnit cu alegătorii din ducerea unuia şl aceluiaşi domnitor. Miile şl miile de oa respectînd adevărul istoric, poporul nostru aminteşte fap
Furcşoara. La întîlnire au participat meni care din stradă au Impus Adunării elective ale tele aşa cum s-au petrecut ele. Dar istoria rămîne istorie
< cumscripţia electorală nr. 14 — Brad. după-amiază cu alegătorii din comună. se grăbească radioficarea satului Tîr- peste 100 de cetăţeni. Cei care au luat gerea Iul Alexandru Ioan Cuza şi prin aceasta Unirea, au şi adevărul nu poate fi falsificat. Adevărata explicaţie a
La întîlnire au participat aproape 250 nava şi altele. De asemenea alegăto cuvîntul —- Lazăr Albu, Ioan Bîc şi al făcut-o nădăjduind că actul istoric al unirii va duce la acestei supărări „istorice" se găseşte însă nu în trecut
ţii, — au propus înfiinţarea unui punct înfăptuirea Idealurilor de eliberare naţională şl socială, a ci în prezent. Ca şi crearea statului naţional romîn odi
de cetăţeni. Printre cei care au luat rii din Boz şi Tîrnăviţa au propus sanitar în Furcşoara şi acordarea de drepturilor şi libertăţilor pentru care luptaseră revoluţio nioară, crearea regimului democrat-popular în zilele noa
sprijin pentru terminarea construcţiei narii de la 1848. Cu doi ani înainte de unire, deputaţii clă- stre şl prin aceasta dobmdirca adevăratei independenţe
C etăţenii propun... cuvîntul se numără Gheorghe Tomes- I schimbarea păşunii lor care se află şcolii şi căminului cultural. caşi în frunte cu Constantin Tănase şl moş Ioan Roată
cu, loan Simion, Petru Jtţşca, Miror^ la 8 km. depărtare, cu alta msfi a- cereau „desfiinţarea boierescului, dreptul la două treimi naţionale a poporului romîn îi supără pe toţi exploatatorii
din trecut ai ţării ş4 poporului nostru. Dar orlcît ar vroi
Matei şi alţii. Vorbitorii au subliniat proape de ambele sate. din marile moşii, desfiinţarea bătăii, înlocuirea tuturor duşmanii libertăţii şi independentei noastre naţionale el nu
impozitelor în muncă şi a fiscului pe cap, printr-un Im vor putea opri mersul istoriei, marşut victorios al poporu
realizările locale înfăptuite în ultimul Tovarăşul Romulus Zăroni, i-a asi pozit proporţional cu averea fiecăruia şi alegerea dregă lui nostru spre socialism ! Clasa muncitoare, în alianţă
torilor stafului.de către săteni". Cuvintele Iul moş Ion cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea încercată a
L La Intllnirllc care au avut loc între > timp şi au făcut numeroase propuneri gurat pe cetăţeni că-i va sprijini în Roată şi ale lui Constantin Tănase. rostite în numele mi partidului ei revoluţionar, a înscris în cartea de aur a
lioanelor de ţărani asupriţi şl flămînzl din cele două Romîniei, victorii măreţe care au depăşit cu mult visurile
£ candidaţii F.D.P. şi alegătorii din re- de viitor. S-a propus construirea unui realizarea propunerilor făcute. principate, au constituit un act de acuzare la adresa ce cele mai îndrăzneţe ale luptătorilor noştri progresişti din
L giunea noastră s-au făcut pînă în pre- 1 dig de 2 km. pentru ca o suprafaţă Intîlnirea de la Brănişca s-a terml- lor care de veacuri Ie storceau vlaga, le furau de Ia gură trecut. Masele populare din ţara noastră strîns unite în
şl ultima bucată de m ăm ăligă: „Cît îi Dunărea de mare jurul partidului şi guvernului ţării, participă tot mai ac
L zent 596 de propuneri privind electri- -j Alegătorii din Rapoltu Mare s-au întîlnit cu candidatul şl de largă curge rîul sudorilor noastre, se duce peste tiv la conducerea statului şi acum se pregătesc cu însufle
mări şi peste hotare, Acolo se preface in rîuri de aur şi ţire pentru alegerile din februarie — strălucită manifes
r ficarea de sate şi comune, construirea "] La şcoala elementară din Rapoltu — Comuna' noastră, duca lipsă şi au cerut prelungirea liniei de autobus de argint şi curge iarăşi înapoi de se revarsă în ţara tare a democratismului regimului nostru.
L -î noastră; iar noi de lâ ele nici că ne îndulcim“.
L de cămine culturale, şcoli şi altele. In ţara noastră se făureşte azi o economie puternică,
Unirea a întîmpinat împotrivirea înverşunată a boie o reală bunăstare a poporului-. Dintr-un obiect de dis
E De pildă, alegătorii din comuna Po- -j Mare s-au adunat peste 320 de cetă de un dispensar medical — a inter de pe ruta Deva—Simeria, pînă la Ra rimii reacţionare care vedea în făurirea statului naţional preţ şi batjocură, dintr-o colonie înapoiată a sultanilor
o primejdie de moarte pentru vechile rînduieli feudale şl furci şi a monopoliştilor din apus, ţara noastră, pentru
t iana Sibiului au propus să se termine 1 ţeni, pentru a se întîlni cu tovarăşul venit tovarăşul Silviu Filimon. Pentru poltu Mare. o armă împotriva jugului turcesc, jug care ajuta la men prima oară în istoria ei cu adevărat suverană şî inde
Ilie Chişărău, candidatul lor în ale aceasta cerem sprijinul candidatului O altă parte din alegătorii care au ţinerea acestor rînduieli. pendentă, are prieteni leali şi de nădejde în marea fa
L construirea căminului cultural Iar cei ^ nostru. In ceea ce priveşte şcoala, milie a ţărilor lagărului socialist in frunte cu Uniunea
gerile de deputaţi pentru Marea Adu luat cuvîntul şi-au exprimat dorinţa Creşterea luptei pentru unire in principatele romîne a Sovietică.
atras în acelaşi timp şi atenţia tuturor statelor din Eu
L din Ohaba au cerut ca în comuna -j nare Naţională. vrem să se studieze posibilităţile cons de a se construi în comuna lor un te ropa. Unirea Moldovei cu Muntenia a devenit o problemă Sărbătorind cea de a 98-a aniversare a Unirii Princi
litigioasă a diplomaţiei europene — după cum spunea patelor Romîne, poporul nostru muncitor, păstrător al
lor să înceapă lucrările pentru ridl- .1 După o scurtă expunere asupra rea truirii unui nou local, sau renovarea ren de fotbal şi unul de volei. Marx în articolele in care analiza problemele Orientului glorioaselor tradiţii progresiste din trecutul ţării noas
scrise între 1853-1880 — nu atît din cauza neînţelegerii tre, păşeşte cu încredere înainte pe drumul socialismului.
L carea unul dispensar medical de care - lizărilor regimului de democraţie celui existent. Noi ne angajăm cu a- Cele propuse de participanţii la în între miniştrii diferitelor mari puteri, ci tocmai din cauza In frunte cu partidul clasei muncitoare, el luptă pentru
ceastă ocazie că pentru îndeplinirea tîlnire au fost notate de către tova amploarei pe care a luat-o această luptă. Marile puteri au făurirea unei vieţi noi, din ce în ce mai bune şl mai îm
duc lipsă. populară, făcută de către tovarăşul Ioan propunerilor pe care le-am făcut pînă răşul Ilie Chişărău, care în cuvîntul fost silite de desfăşurarea evenimentelor din principatele
acum, vom participa în mod efectiv romîne să ia atitudine faţa de unire, iar poziţia pe care belşugate, aşa cum a fost dorită cu atîta ardoare de
Buciuman, a luat cuvîntul cetăţeanul prin muncă voluntară. de încheiere a arătat că toate propu au adoptat-o le-a fost dictată de interesele lor de stat. zeci de generaţii.
ţ In comuna Păuca, alegătorii au pro- ^ nerile sînt realizabile, dar pentru a-
Pentru uşurarea transportului mun
Toma Branea care a propus ca în co
L pus ca satele lor să fie trecute de la j muna lor să se introducă ctt mai cu-
circumscripţia sanitară Ludoş, la cir- ^ rînd lumină electrică şi să se facă ra-
L cumscripţia sanitară Roşia de Secaş, ] dioficarea. Propunerea lui a fost sus citorilor din Rapoltu Mare. care lucrea ceasta este necesară o contribuţie efec
^ întrucît acesta este mal aproape de el. ^ ţinută şi de alegătorul Beniamin Dan- ză la Simeria şi Hunedoara, mai mulţi tivă din partea cetăţenilor şi a orga
L Alegătorul Lăscuţ Tătunae din co- j ciu şi alţii. cetăţeni prezenţi la această adunare nelor locale.
£ muna Zeicani a propus la Intîlnirea ^ Pesie 30.700 cetăţeni au participat la întîlnirile
t care a avut loc cu candidatul Ioan ) cu candidaţii F. D. P. In urma plenarei C.C. al P.M.R. din 27-
29 decembrie 1956, cooperatorii de la
Moza, ca în satul lor să se construias- ^ Pînă la data de 21 ianuarie a. c., alegerile de deputaţi în Marea Adu- cooperativele meşteşugăreşti „Munc? Cooperatorii meşteşugari din bine amenajat şi încadrat cu specia
nouă" şi „Progresul“ din Alba-Iulia lişti. Conducerea atelierului a fost în
L că un cămin cultural. La Sarmlsege- -j au avut loc în regiunea noastră nare Naţională şi au făcut în acelaşi s-au angajat să sporească producţia Alba îulia se ţin de cuvînt credinţată tovarăşului Ludovic Csaki,
bunurilor de larg consum şi să exe un radiofonist experimentat, atras nu
£ fuza, cetăţeanul Augustin lllşeu a ce- J 113 întîlniri între candidaţi şi ale- timp im portante projmneri menite cute lucrări de calitate. de mult în cooperativă. Acum posesorii
de aparate, nu vor mai fi nevoiţi să
[ rut, în numele alegătorilor din comună ^ gătorl. La aceste întîlniri au p a rtid - să ducă la îmbunătăţirea activităţii Mobilă peste plan mea a realizat două garnituri şi ju meargă în alte localităţi să-şi repare
mătate peste planul lunii ianuarie. aparatele, atunci cînd se defectează.
Ltr ca cinemat,ograful existent sa fie re- ] rpat rp e s t e 30.700 de cet,ă, ,ţeni,. Dintre cultural-educative a oamenilor mun- la „Munca nouă“ de care se bucură zugravii cooperatori
d i, la lărgirea atnbutinm lor orga- — Şi crezi că stai mai bine ca este dovedit de faptul că sînt solici La cooperativa „Progresii “
j O dimineaţă geroasă de ianuarie. In mine, Ioşca ? taţi în multe părţi ale regiunii. De
atelierul de confecţionat mobilă de pildă echipele conduse de Vasile Rusu Aici, producţia de încălţăminte se
^ deschis pentru ca Getăţenii să aibă J aceştia, au luat cuvîntul 1.418 ale- neloŢ locale ?. dg gt(Jt la reaXiza. bucătărie tip „Păltiniş“, focul pîlpîie In afară de cele 5 garnituri de mo şi Nicolae Tănăsescu lucrează la desfăşoară pe faze -de operaţii. Iată
monoton în sobă. Tîmplarii din echi bilă pentru bucătărie, tîmplarii au mai blocurile muncitoreşti din Hunedoara, cum se procedează^: de pildă, la croi
L posibilitatea vizionării diferitelor filme, -j gătorl. Ei au susţinut cu căldură rea unor importante probleme de pele conduse de losif Kaynak şi An executat peste plan, binale, uşi şi fe iar cea condusă de Remus Tulea e- tul pielii lucrează doi dintre cei mai
drei Hiinger muncesc cu însufleţire. restre pentru locuinţe. De remarcat xecută zugrăveli la gospodăria co experimentaţi cooperatori — tovarăşii
i ~ J l __ ! V_/ '--t I--/ '-- t Urni V .......... i candidaturile celor propuşi pentru ordin gospodăresc. Cei doi şefi de echipă s-au oprit pen că produsele executate în această sec lectivă din Galda. In primele decade Carol Covaci şi Traian Munteanu. De
► 9 -4 tru o clipă din lucru şi încep să dis ţie sînt mult apreciate de cumpără ale lunii ianuarie ei şi-au depăşit nor pregătirea feţelor se ocupă tovarăşele
cute aprins despre ceva. tori. Succesele tîmplarilor se datoresc mele de producţie cu 60 la sută. Şi, Anisia Biriş, Silvia Popa şi Lucreţia
Contribuţia industriei loca e la aprovizionarea populaţiei unei aprovizionări ritmice cu placaj de bineînţeles, au executat zugrăveli de Niculaş. Următoarea fază principală
— In cît avem astăzi, Andraş ? către O.C.L. Alba Iulia, cît şi dorin calitate. este tălpuitul. Zilnic, din acest sector
Hotârîrile Plenarei C.C. al Convorbire cu tov. consum specifice regiunii noas — 21 ianuarie. Dar de ce întrebi ? ţei cooperatorilor de a-şi respecta cu pleacă la finisat cel puţin 10 perechi
tre. 1 — Ştii cît am realizat din planul vîntul dat. S-a deschis un nou atelier încălţăminte peste plan. Printre cei
P M.R. din 27-29 decembrie EUGEN PIRVU de pe luna asta ? mai buni tălpuitori se. numără tova
1956 pun în faţa colectivelor ÎNTREBARE: Ce economii — Ba bine că nu 1 < Zugravii la treabă In oraşul Alba Iulia se simţea de răşii Wilhelm Pleşa, Gheorghe Magda,
întreprinderilor de industrie lo directorul întreprinderii „1 Mai“ veţi realiza în 1957 ? — Ei, află că pînă astăzi echipa mult nevoia deschiderii unui atelier Petru Avram, Tănase Lăpăduş şi Cor
cală sarcina de a-şi intensifica Cu toate că sîntem în plină iarnă, de reparat radio. In acest scop, coo nel Făgădaru,
activitatea. Ele trebuie să pro Deva RĂSPUNS: In privinţa eco zugravii lucrează cu intensitate: e- perativa „Munca nouă" a deschis un
ducă mai multe bunuri de larg nomiilor cred că un singur exem xecută zugrăveli interioare. Prestigiul atelier de reparat aparate de radio, De încălţămintea la comandă se o-
corisum, menite să contribuie la nizatorice, noi vom produce, in plu este edificator. Numai prin cupă o echipă condusă de cel mai
ridicarea nivelului de trai al ce plus faţă de anul trecut, 320 înlocuirea lemnului cu cărbune vechi meseriaş al cooperativei, tovară
lor ce muncesc. garnituri de bucătărie, 250.000 li- (extracţie proprie) la arderea
iri apă minerală de Boholt, 5.000 varului în cuptoarele Hoffman, şul Maxim Haţegan. Aşa se explică
In legătură cu aceasta, un kg. carne, 15.000 kg. preparate vom realiza anul acesta o eco
redactor al ziarului nostru a de carne şi 100.000 kg. gheaţă nomie de cel puţin 1.300.000 lei. faptul că încălţămintea executată în
ar tificială.
adresat to-varăşului Eugen Pîr ÎNTREBARE: Ce greutăţi în- acest sector, pe lîngă că este frumoasă,
vu, directorul întreprinderii in- De asemenea, pentru lucrări
ierraionale de industrie locală de construcţie vom da in plus tîmpinaţi în direcţia lărgirii pro e şi durabilă.
„1 Mai” Deva, cîteva întrebări: ţaţă de anul trecut 16.000 tone
piatră de construcţie, 4.000 to ducţiei de bunuri de larg con Pînă la sfîrşitul lunii cooperatorii
ÎNTREBARE : Ce v-aţi pro ne pavele, 2.400 m.l. borduri şi s-au angajat ca în afara planului lu
pus să produceţi în anul 1957 ? 30.000 tone nisip şi balast. Pe sum ? nar cart se bazează pe sortimentul
lîngă acestea vom produce noi RĂSPUNS: Noi am putea bocanci p.ntru mineri, să mai execute
RĂSPUNS: Însufleţiţi de sortimente de bunuri de larg 100 perechi- ghetuţe pentru copii, 100
consum, neprevăzute în plan, şi produce şi alte bunuri de larg perechi pantofi bărbăteşti şi 50 perechi
kotărîrile adootaie de plenara anume: jgheaburi şi burlane consum. Avem posibilităţi să pantofi pentru fenv.i. De pe acum o
C.C. ai P.M.R. din 27-29 de 1.000 m.l. fotolii-pat de tip nou realizăm unele produse care se
cembrie 1956, colectivul de mun 100 bucăţi; bucătării tip Si bucură de mare căutare. Printre v ,9
citori, ingineri şi tehnicieni al biu 300 garnituri şi 100.000 bu acestea amintim aragaze, butelii,
întreprinderii interraionale de căţi cărămizi prefabricate, exe bniia parte din aceste angajamente au
cutate prin o nouă metodă ra precum şi diferite lucrări de lă- fost deja îndeplinite.
industrie locală „1 Mai"-Deva pidă de carbonatare şi ia un cătuşerie, tinechigerie şi repara
este ferm hotărît să dea pro preţ de cost mai redus decît că ţii auto. In realizarea acestor GH. TAUTAN
produse şi lucrări noi întîmpi-
duse mai multe, mai bune şi rămida obişnuită. La cererea or năm însă o greutate care s-ar
mai ieftine decît anul trecut. putea uşor înlătura repartizîn-
ganizaţiilor comerciale noi vom du-ne spaţiul ce-l ocupă în ora
In acest scop, pe baza studie şul Deva atelierele Trustului 4
rii amănunţite a posibilităţilor produce şi alte bunuri de larg construcţii Hunedoara, spaţiu
care în prezent este complect ne-
întreprinderii noastre şi a pla
folosit.
nului de măsuri tehnico-orga-
