Page 28 - 1957-01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 659

Unitatea ţărilor socialiste —factor C O M U N I C A T Memorandumul R, P. K. E. VOROŞILOV
Ungare adresat
principal în întărirea păcii cu privire la tratativele dintre delegaţiile statelor membre va vizita
R. P. Chineza
Partidului Comunist Cehoslovac şi ale O. N. U.
Oamenii muncii din lumea în­ de pregătire a războiului dusă cauzei păcii şi socialismului. As­ Partidului Muncitoresc Romîn
treagă au păşit în noul an cu d,e lagărul imperialist în frun­ tăzi forţele păcii sînt destul de NEW YORK (Agerpres). — MOSCOVA (Agerpres). —
Secretariatul O.N.U. a difuzat TASS : In timpul vizitei dele­
speranţa ca pe arena internaţio­ te cu grupările imperialiste puternice ca să înlăture agre­ In zilele de 17-19 ianuarie 1957 au avut loc la Bucureşti tratative cu gaţiei guvernamentale chineze
următoarea scrisoare adresată în Uniunea Sovietică, şeful de­
nală, să se ajungă la o slă­ din S .U A , se află unitatea siunea imperialistă. Pe bună de reprezentantul permanent al
bire a încordării internaţionale, ţărilor socialiste care duc o po­ dreptate subliniază declaraţia so- privire Ia unele probleme de colaborare economică între delegaţia Partidu­ R. P. Ungare la O.N.U., secre­ legaţiei guvernamentale a R.
la întărirea păcii care să asigu­ litică de apărare a păcii. De yieto-chineză că „orice acţiuni lui Muncitoresc Romîn condusă de tov. P. Borilă, membru al Biroului Po­ tariatului general datată 15 ia­ P. Chineze, Ciu En-lai, a re­
litic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, şi delegaţia Partidului Comu­ nuarie 1957. mis la 8 ianuarie preşedintelui
re buna desfăşurare a unei asemenea, în Asia şi Africa o provocatoare ale forţelor agre­ nist Cehoslovac condusă de tov. J. Dolansky, membru al Biroului Politic Prezidiului Sovietului Suprem
munci oreatoare şi plină de roa­ serie de state independente în sive imperialiste care urmăresc al C.C. al Partidului Comunist Cehoslovac.
de. frunte cu India, duc o luptă subminarea ţărilor socialiste, „Am onoarea să vă trimit a- al U.R.S.S., K. E. Voroşilov,

Ca întotdeauna, şi de data a- susţinută pentru pace şi liberta­ vor primi riposta cea mai ho­ Discuţiile s-au desfăşurat în spiritul prieteniei frăţeşti şi ajutorului re­ lăturat memorandumul cu pri­ următoarea scrisoare din par­
ceasta ţările lagărului socialist
au fost acelea care şi-au mani­ te. Alături de popoarele iubitoa­ tărîtă“. ciproc ce caracterizează relaţiile dintre ţările socialiste, care se călăuzesc vire la cetăţenii ungari care au tea preşedintelui Republicii
festat dorinţa de a contribui la
întărirea încrederii între popoa­ re de pace, sînt şi alte state din Atît guvernul U.R.S.S. cît şi după ideologia comună marxist-leninistă. plecat în străinătate în legătu­ Populara Chineze, Mao Ţze-
re, la întărirea păcii în lume.
Această dorinţă s-a concretizat Europa care preţuiesc pacea şi cel ial R.P. Chineze, iau la bazia Reprezentanţii celor două partide exprimă convingerea comună că adîn- ră cu evenimentele din 23 oc­ dun :
prin întîlnirile şi tratativele to­
vărăşeşti oare iau avut loc recent neutralitatea. politicii lor externe, traducerea cirea neîntreruptă a colaborării între statele socialiste întăreşte economia fie­ tombrie 1956. Preşedintelui Prezidiului Sovie­
între o serie de conducători ai In însăşi lagărul imperialist in viaţă a principiului coexis­ cărei ţări şi lagărul socialist în totalitatea iul. Reprezentanţii celor două
statelor socialiste. tenţei paşnice a statelor cu sis­ partide au pornit de Ia convingerea că interesele vitale ale ţărilor socialiste V-aş fi recunoscător dacă aţi tului Suprem al U.R.S.S.
cresc şi se adîncesc contradic­ teme sociale diferite. Alături cer intensificarea continuă a colaborării multilaterale între aceste ţări, în
Cu o deosebită atenţie a fost ţiile şi divergenţele capitaliste, de U.R.S.S. şi R. P. Chineză, scopul obţinerii unui avînt general al economiei şi ridicării continue a transmite acest memorandum K. E. VOROŞILOV
urmărită de oamenii cinstiţi de în timp ce lagărul socialist creş­ nivelului de trai al oamenilor muncii.
pretutindeni, vizita pe care a fă- te şi se întăreşte zi de zi. şi celelalte ţări de democraţie statelor membre ale O.N.U. ca Stimate tovarăşe K. E. Voro*
cut-o recent tov. Ciu En-lai, Aşa cum se arată în declaraţia populară, se pronunţă împotriva In perioada actuală iniţiativele bilaterale ale ţărilor prietene au o im­ document oficial şi aţi atrage şilov,
premierul Consiliului de Stat al comună „este suficient ca toate blocurilor militare agresive, portanţă deosebită pentru întărirea colaborării întregului lagăr socialist. atenţia guvernelor şi înaltului
R. P. Chineze, în Uniunea So­ „Permiteţi-mi ca în numele
vietică, R. P. Polonă şi R. P. cwnisar pentru problemele refu­ Republicii Populare Chineze şi
Ungară. Aceste tratative care giaţilor asupra chestiunilor im­ al poporului chinez, să vă invit
s-au desfăşurat într-o atmosferă portante ridicate în acest me­ din toată inima, stimate tova­
cordială, sinceră şi prieteneas­ forţele potenţiale ale păcii de pe cerînd crearea unui sistem de Reprezentanţii celor două partide au ajuns de comun acord Ia concluzia
că, s-au soldat prin semnarea de arena internaţională, să se adu­ că pentru dezvoltarea mai departe a relaţiilor economice recomandate de Con­ morandum. răşe preşedinte, să vizitaţi ţa­
declaraţii comune, străbătute de ne laolaltă, să-şi unească efor­ securitate colectivă, care să ducă siliul de Ajutor Economic Reciproc, în scopul obţinerii unei eficacităţi con­
o adevărată unitate de vederi în turile în luptă hotărîtă pentru ca siderabil ridicate în construcţia economică şi grăbirii ritmului de dezvol­ •¡V ra noastră.
toate problemele interne şi inter­ orioe planuri ale cercurilor im­ la întărirea păcii şi încrederii tare a forţelor de producţie ale ţărilor prietene, este necesară adîncirea cola­
naţionale. perialiste agresive să fie fără borării, mai cu seamă în sensul coordonării construcţiilor capitale de pers­ In memorandum se arată că Sînt profund convins că vizi­
doar şi poate dejucate“. între popoare. i pectivă — în primul rînd în ramura industriei chimice — precum şi crearea Prezidiul Republicii Populare ta dv. va contribui la consoli­
Declaraţia sovieto-cfiineză, do­ condiţiilor pentru a da o mai mare extindere schimbului reciproc de mărfuri. Ungare a decretat o amnistie darea şi dezvoltarea strînsei
cument de mare importanţă po­ Declaraţia sovieto-chineză, de­ In cursul tratativelor între­ generală pentru cetăţenii um colaborări şi a marei prietenii
litică şi istorică, este o vie re­ mască adevărata ţintă a „doc­ prinse de Ciu En-lai la Mos Ambele părţi au căzut de acord asupra unor măsuri concrete care să guri, care se vor înapoia în dintre cele două ţări ale noas­
flectare a elementelor, noi care trinei Eisenhower“ care nu ur­ cova .cît şi la Varşovia şi Bu­ ducă pină la sfîrşitul primului semestru al acestui an la încheierea unui patrie. tre.
caracterizează relaţiile actuale măreşte altceva decît o expan­ dapesta, s-a pus un accent deo­ acord economic de lungă durată. Acest acord ar urma să cuprindă în afară
dintre ţările socialiste, relaţii siune colonială în Orientul a- sebit pe faptul că în actualele de recomandările adoptate la cea de-a V il-a sesiune a Consiliului de Ajutor Totuşi din păcate, ţările care Dacă sînteţi de acord vă rog
între state egale în drepturi, condiţii cînd cercurile agresive Economic Reciproc, măsuri pentru coordonarea planurilor de investiţii de au primit cetăţeni unguri pun să ne comunicaţi data care vă
unite prin ţelul măreţ al luptei imperialiste intensifică activita­ piedici plecării acelora ce do- convine pentru vizită“.
pentru comunism, pentru pace tea de subminare în ţările soci res'' să se înapoieze în patrie.
şi fericirea popoarelor,- propiat şi mijlociu. Guvernele aliste, întărirea unitâţ!i ţărilor K. E. Voroşilov a trimis ur­
lungă durată, în scopul dezvoltării industriei chimice, a producţiei agricole, Guvernul Republicii Popu­ mătorul răspuns lui Mao Ţze-
Tratativele sovieto-chineze, cît Uniunii Sovietice şi Republicii socialiste, trebuie să fie tot mai folosirii stufului din Romînia, folosirii mai bune a porturilor romîneşti, dez­ lare Ungare este informat că dun :
şi semnarea declaraţiei comune, Populare Chineze condamnă a- anumite ţari sancţionează pe
au avut loc într-un moment cînd ceastă politică a S. U. A. şi mare. voltării extracţiei lignitului din Republica Populară Romînă. cei ce doresc să se înapoieze, Preşedintelui Republicii
întreaga omenire este îngrijo­ în care scop iau împotriva lor Populare Chineze,
rată de pericolul ce apasă asu­ îşi exprimă hotărîrea că sînt Prietenia sovieto-chineză oare Pentru a putea satisface mai bine nevoile de trai ale populaţiei celor măsuri poliţieneşti sau le in­ tovarăşul MAO ŢZE DUN
pra ei prin noile manevre răz­ gata să continuie să acor­ se dezvoltă neîncetat, unitatea două ţări vor fi elaborate mai amănunţit măsuri îndeosebi în ceea ce priveşte tentează procese, le iau am­ Stimate tovarăşe
boinice ale puterilor imperialis­ de sprijinul necesar popoa­ care leagă cele două popoare, sporirea schimbului de mărfuri de consum. prentele şi îi fotografiază pen­ Mao Ţze-dun,
te. Această îngrijorare a popoa­ relor din Orientul apropiat şi constituie un reazim important tru intentarea de procese, sau
relor este pe deplin justificată mijlociu pentru a împiedica a- al păcii în întreaga lume Ciu Delegaţiile celor două partide au căzut de acord să recomande guver­ de îndată ce aceşti oameni plea­ „Permiteţî-mi ca în numele
de actele agresive la care s-au gresiunea şi amestecul în trebu­ En-lai, într-una din cuvîntările nelor ţărilor lor crearea unor grupe mixte de specialişti din cele două ţări, că, le interzic să mai intre vreo­ Prezidiului Sovietului Suprem
rile ţărilor din această regiune. sale cu ooazia vizitei în U.R.S.S. care să pregătească materialul ce urmează să constituie obiectul acordului dată în acea ţară. Repatriaţi al Uniunii Republicilor Sovie­
a sp u s: „Noi, poporul chinez, economic de lungă durată între Republica Cehoslovacă şl Republica Popu­ din lagăre austriace au relatat tice Socialiste şi din partea
In cursul tratativelor sovie­ lară Romînă. că mulţi dintre acei ce şi-au mea personal să vă mulţumesc
exprimat dorinţa să se înapoie­ sincer pentru amabila dv. invi­
to-chineze ambele părţi au con­ înţelegem pe deplin, importan­ Poporul polonez a votat ze în Ungaria au fost arestaţi taţie de a vizita Republica
statat că blocurile imperialiste ţa acestei unităţi. Considerăm că pentru socialism, pentru 8-14 zile. Populară Chineză. Accept cu
nu renunţă la activitatea lor unitatea celor 800 mi'isane de pentru pace recunoştinţă invitaţia dv. si
subversivă în ţările socialiste. oameni ai Uniunii Sovietice şi Tinînd seama de aceste îm­ sînt gata să vizitez Republica
Cele două delegaţii au ajuns la Chinei, unitatea celor 900 mili­ prejurări serioase şi în spiri­ Populară Chineză frăţească <n
concluzia că rebeliunea arma­ oane oameni ai ţărilor socialiste, tul principiilor unanim accepta­ perioada 15 aprilie—5 mai 1957
dacă acest timp vă va conveni“.
tă în Ungaria a fost provooată constituie o garanţie de nădej­ VARŞOVIA. — Corespon­ ¡(din cele 116 existente) au fost
de a victoriei cauzei socialis­ dentul Agerpres transm ite: aleşi în Seim toţi candidaţii ca­
de cercurile imperialiste agre­ mului şt a apărării păcii în în­ re figurau în primele locuri pe
sive şi de elementele contrare­ treaga lume“. La 20 ianuarie s-au desfăşu­ listele Frontului Unităţii Naţi­ te al* dreptului internaţional,
voluţionare ungare care au fo­ rat în întreaga Polonie alege­
losit nemulţumirea maselor de Alături de celelalte popoare, rile pentru noul Seim. Acest onale. al idealurilor umanitare şi al
dedat puterile imperialiste îm­ oameni ai muncii ungari şi a poporul nostru salută rezultatul important eveniment, pentru In cele peste 15.000 de centre rezoluţiilor corespunzătoare ale Mineri japonezi

potriva Egiptului cît şi de acti­ tineretului, provocată d î greşe­ tratativelor sovieto-chineze, po- care opinia publică poloneză de vot ale Poloniei, votul a în­ O.N.U., este de dorit ca ţările recrutafi pentru
vitatea de subminare a regimu­ lile fostei conduceri. Forţele con­ lono-chineze şi ungaro-chine- s-a pregătit de aproape două ceput la şase dimineaţa. Foarte
lui de democraţie populară din ze. El este hotărît să-şi lărgeas­ luni, a fost caracterizat prin mulţi alegători au venit la lo­ care primesc cetăţenii unguri Germania occidentală
Ungaria. Comploturile imperia­ trarevoluţionare însă au fost că şi pe mai departe priîtenia de calmul şi maturitatea politică a calurile de vot încă înainte de să respecte dreptul tuturor oa­
liştilor însă, au suferit o în zdrobite de către poporul ungar nezdruncinat cu U.R.S.S., R.P. poporului polonez, prin masiva ora de începerea votului, iar
frîngere categorică. Cu toate sub conducerea Partidului Mun­ Chineză, cit şi cu celelalte ţări participare la vot a alegători­ majoritatea a votat în timpul menilor la înapoierea de bună DUISBURG (Agerpres). —
acestea, ele nu vor să renunţe citoresc Socialist Ungar şi a ale lagărului păcii, democraţiei lor şi prin Larga adeziune de dimineţii. Potrivit unor date
la planurile lor agresive. guvernului revoluţionar munci- care s-au bucurat candidaţii preliminare în capitala Poloni­ voie în patrie. A.D.N. transmite:
toresc-ţărănesc şi cu ajutorul U- si socialismului, pentru o putea Frontului Unităţii Naţionale, ei procentul celor care au parti­
După cum se subliniază în niunii Sovietice. Această înfrîn- contribui şi mai mult la întări­ în frunte cu Partidul Muncito­ cipat la ~vot pînă la ora 21 a In cadrul acordului semnat
declaraţia sovieto-chineză, în gcre nu constituie numai o vic­ rea păcii şi fericirii întregii o- resc Unit Polonez. fost de , aproximativ ,95 , la su­ la începutul lunii ianuarie între
calea politicii de agresiune şi torie a poporului ungar ci şi a meniri. tă, iar în voevodatele Varşo­
Potrivit rezultatelor parţiale via şi Krakovia de peste 90 la 0 delegaţie a Sovietului Asociaţia patronilor din indus­
A ju M oamenilor muncii din R. P. Romînă pentru fraţii lor unguri date publicităţii în cursul zi­ sută. In întreaga ţară numărul Suprem al ii. R. S. S. tria mineră a Ruhr-ului, amba­
lei de luni, W. Gomulka, prim alegătorilor care au participat sada vesl-germană din Tokio şi
BUDAPESTA (coresponden­ Pe vagoane, în limbile romînă preşedintele C.C. al Sindicatu­ secretar al C.C. al Partidului Ia alegeri a depăşit procentul vizitează Iranul autorităţile responsabile japo­
Muncitoresc Unit Polonez, a de 90 la sută, în unele voevo- neze , la 21 ianuarie a sosit in
TEHERAN (Agerpres). — regiunea Ruhr un număr de 59
ţă specială Agerpres) : şi ungară, era scris : „Trăiască lui muncitorilor din transpor­ fost ales deputat în Seim cu dafe la vot au luat parte între tineri mineri japonezi. Acesta
TASS este primul grup din cei 500
Marţi dimineaţa a sosit la Bu­ solidaritatea dintre sindicatele turi, care va preda muncitorilor 226.348 voturi adică cu 99,44 91 — 96 la sută din alegători. mineri japonezi care au fost re­
La .invitaţia parlamentului crutaţi să lucreze pe o perioadă
dapesta trenul care a adus aju­ din Republica Populară Romînă unguri darurile trimise de mun­ la sută din voturi. Au fost aleşi Pînă la ora 22 cînd urnele iranian, a sosit la Teheran de­ de trei ani în minele din Ger­
toarele pe care oamenii muncii şi sindicatele din Republica citorii romîni. de asemenea A. Zawadski, pre­ s-au închis, desfăşurarea votă­ legaţia Sovietului Suprem al mania occidentală.
din Republica Populară Romînă Populară Ungară“, „Trăiască şi şedinte al Consiliului de Stat rii în Varşovia şi în satele din U.R.S.S. în frunte cu M.P. Ta­
le-au trimis, prin organizaţiile să se întărească prietenia dintre La sosirea trenului şi a dele­ al R.P. Polone, J. C.yrankiewicz, împrejurimi a fost. caracteriza­ rasov, vicepreşedinte al Pre­ Grupul de mineri japonezi va
lor sindicale, fraţilor lor unguri. poporul romîn şi poporul frate gaţiei oare va preda darurile au preşedintele Consiliului de Mi­ tă de linişte şi optimism. Edi­ zidiului Sovietului Suprem al lucra pentru „Friedrich Thyssen
Din sumele de bani adunate de ungar“. fost de faţă reprezentanţi ai con niştri, precum şi membri ai Bi­ ţiile speciale de seară ale ziare­ U.R.S.S. şi preşedinte al Prezi­ Mining Company“ din Duis­
muncitori, organizaţiile sindica­ roului Politic şi ai Secretaria­ lor varşoviene au anunţat că în diului Sovietului Suprem al burg-Hamborn.
le au cumpărat articole de îm­ Totodată a sosit la Budapes­ ducerii sindicatelor din R.P. Un­ tului C.C. al P.M.U.P., condu­ întreaga ţară alegerile au de­ R.S.F.S.R.
brăcăminte, încălţăminte, ţesă­ ta şi o delegaţie alcătuită din gară, numeroşi oameni ai muncii.
reprezentanţi ai sindicatelor, ai curs normal într-o atmosferă Intr-un articol de fond in­ M A G A ZIN
In cursul după-amiezii, dele­ titulat „Oaspeţii noştri“, ziarul
„Ettelaat“ aminteşte că în tim­ Vineri 25 ianuarie 1957.
turi, medicamente, sare, alimen­ Comitetului Femeilor Democrate gaţia romînă a făcut o vizită cători ai Partidului Ţărănesc sărbătorească, plină de opti­ pul vizitei de anul trecut a de­
legaţiei parlamentare iraniene
te şi altele oare toate la un loc şi ai Crucii Roşii a R.P. Romîne, la conducerea sindicatelor un- Unit şi ai Partidului Democrat. mism, lipsită de incidente.

au încărcat 7 vagoane de marfă. condusă de tov. Ion Mitarcă, gare. In 115 circumscripţii electorale Poporul polonez şi-a mani­ în Uniunea Sovietică, deputaţii CINEMATOGRAFE
festat în ziua alegerilor pentru Sovietului Suprem al U.R.S.S.
oooooo^ oooooooooooooooooocoooooooo^ oooooooooooooooooooo oocxxxxx>oo<x>ooo<xxx>oc>oooooo<ooo<xxxxx>o<x>oooooooo Seim înţelepciunea politică şi precum şi alte persoane oficiale DEVA: Feroviarul (film ita lia n );
patriotismul său, hotărîrea de sovietice au făcut oaspeţilor ALBA 1ULIA: Dreptul de a te naşte
0 Izvorînd din partea de sud- pe atunci că ei sînt iniţiatorii glinzile noilor lacuri de acu­ efectivul marii ofensive a oa­ a merge neabătut pe calea con­ iranieni o caldă primire. Spe­ (film cubanez) ; PETROŞANI: Papa
o est a Poloniei, din podişul Roz- unor vaste lucrări de amelio­ mulare — adevărate surse con­ menilor muncii din voievodatul struirii socialismului în Polo­ răm, scrie „Ettelaat“, că „vi­ Dolar (film m aghiar); SEBEŞ : Papa
o toeze, el se îndreaptă spre mta- rare a solului în această regiu­ siderabile de umiditate în caz Lublin, ofensiva dusă împotri­ nia, pe calea prieteniei frăţeşti zita delegaţiei parlamentare Dolar (film m aghiar); HAŢEG: Su­
£ zânoapte. Uneori este îngust ne a Poloniei. de secetă şi supape de siguran­ va naturii şi care se desfăşoa­ cu popoarele ţărilor socialiste, sovietice în ţara noastră va du­ flete împietrite (film e n g le z ); SIME*
ţă pentru prevenirea inunda­ ră cu succes. Rîul Wieprz “a Oo pe calea luptei pentru pace şi ce la rezultate favorabile şi va RIA : Othelo (film sovietic în culori) ;
cît un pîrîiaş, cu numeroase Lingă Borowica, rîul Wieprz ţiilor odată cu viiturile de pri­ fi prins in capcana forţei ma- g securitatea popoarelor. contribui la întărirea prieteniei ORAŞTlE: Aii Baba şi cei 40 de
meandre, alteori se revarsă, se a căzut pe neaşteptate în cap­ măvară. Capacitatea acestor la­ şiyilor şi a spiritului ingenios o dintre popoarele U.R.S.S. şi hoţi (film francez, cokrat) ; BRAD:
avîntă printre mlaştini, străba­ cană. Puternice excavatoare şi curi artificiale va fi de 90 mi­ Iranului“. Bigamul (film italian) : LONEA : în­
te lunci, alungă seceta şi curge buldozere, numeroase betonie­ lioane de metri cubi. al omului, in prezent maşini -
mai departe spre a se vărsa în re şi tractoare constituie o măr­ cu o forţă de 60.000 de cai pu­

fluviul Vistula. Acesta curge turie că în legile străvechi şi Fiecare hectar de luncă va tere lucrează pe malurile ma­ Locuitorii Barcelonei continuă lupta drăgostiţii (film francez) ; ZLATNA :
o astfel de veacuri şi nu aducea statornicite ale naturii şi înfă­ da cîte 40 chintale de fineţe cu relui canal, le sapă. le adin- Poemul Pedagogic (film so v ie tic);

$ nimănui nici un folos, deşi ar ţişării acestei regiuni au pă­ o valoare nutritivă superioară, cesc şi le îndreaptă cu tena­ TE1UŞ: Othelo (film sovietic în cu­

b fi trebuit să aducă, iar ogoa- truns cuceririle tehnice ale în loc de 15 chintale de fîn citate spre miază-noapte, spre — De 9 zile, transporturile urbane sînt boicotate lori) ; IL IA : Cea de-a 12-a noapte
o rele fertile ale voievodatului veacului nostru. Aici s-a sfîr- slab cit dădea pînă acum. Da­ celălalt rîu, spre Krzna. Cupele — Pe străzi patrulează detaşamente de poliţişti înarmaţi (film so vietic); APOLDU DE S U S :
6 Lublin contnuau să dea recolte şit cu tihna dezordonată a rîu- că se înmulţeşte indicele aces­ de oţel ale excavatoarelor au Bancnota de 1.000.000 lire sterline

£ neîndestulătoare, prea mici fa- lui Wieprz. tei cantităţi cu suprafaţa tere­ deplasat pînă acum peste PARIS (Agerpres)'. — tatea din Barcelona este închi­ (film englez, colorat); BARU MARE:
g ţâ de cît ar fi putut să dea. Nodul hidraulic de Ungă Bo­ nului irigat, adică cu 70.000 1.500.000 de metri cubi de pă- Potrivit ştirilor sosite din să de o săptămînă, întrucît stu­ Ana Zacheo (film italian).
£ Rîul acesta — căci despre de hectare, se poate uşor ob­ mint, dar o cantitate egală de Spania, populaţia Barcelonei denţii au participat activ la re­
o un rîu e vorba — se cheamă rowica, în care au fost captate ţine o cifră impunătoare. pămînt urmează de asemenea boicotează de nouă zile trans­ centele manifestaţii antiguver­ Selecţiuni din programul
o Wieprz. apele rîului Wieprz, permite să fie deplasată. Lucrările se porturile urbane. In oraş sînt namentale. de radio
dirijarea cursului apei spre ca­ Fînul este un bun nutreţ,

g Ţinutul pe unde trece rîul nalul care va putea iriga şi fer­ iar creşterea cantitativă şi ca­ desfăşoară într-un ritm tot mai răspîndite manifeste care cer Ziarele pariziene scriu că au­ Programul 1 : 6,15 Emisiunea agra­

o Wieprz este şes, dar şi mlâşti- tiliza terenuri cu o întindere litativă a nutreţului duce la rapid. să se continue boicotul, iar la torităţile franchiste încearcă ră ; 6,30 Cum să îngrijim iepurii de

£ nos. Aproape 40 la sută din Reportaj din R. P. Polonă Marele canal Wieprz— nevoie să se recurgă la grevă prin toate mijloacele să silea­ c a s ă ; 9,30 „Povestea gheţarului“ —
luncile şi păşunile din bazinul Krzna urmează să fie gata pi­ generală. scă pe locuitorii Barcelonei să scenariu radiofonic de Dan Costescu
acestui rîu sînt necultivate şi In voievodatul Lublin nă la jumătatea anului 1957. înceteze boicotul. Aşa, de pildă, şi Radu A lbala; 11,25 Mari ansam­
slab folosite. Abia se puteau Pe acest front de luptă nu Pe străzile Barcelonei patru­ potrivit unei ştiri transmise de bluri corale; 13,10 Arii şi duete ce­
strînge 15 chintale de fîn de de peste 70.000 de hectare. De creşterea şeptelului de anima­ există o clipă de repaus, lează detaşamente de poliţişti corespondentul agenţiei France lebre din operete; 16,15 Emisiunea
slabă calitate ta hectar. Nu de­ aici apele rîului Wieprz vor le. S-a evaluat că inventarul îndărătnicul rîu Wieprz luptă înarmaţi cu puşti. In dimineaţa Presse, funcţionarii publici sînt pentru copii şi tineret: „Iubiţi cartea";
parte de satul Borowica, rîul străbate prin şapte raioane ale viu din cele şapte raioane ale cum poate şi el împotriva bri­ zilei de 21 ianuarie, soldaţi „Eneida" de Virgiliu; 18,15 Oameni
Wieprz face un cot şi după ce voievodatului Lublin, printr-o voievodatului Lublin ce urmea­ găzilor de constructori. Rîul ba înarmaţi cu pistoale automate obligaţi să prezinte administra­ în alb (partea U-a) emisiune reali­
trece de aceste locuri se în­ albie de şapte metri lăţim e; ză a fi irigate de apele cana­ face să se scurgă apele subte­ patrulau în cartierele populate. zată de Ştefan lacob ; 20,15 Teatru la
dreaptă spre apus. El curge îndreptîndu-se spre miază lului Wieprz—-Krzna, se va rane, ba zgilţîie zăgazurile, ba ţiei biletele de călătorie ca dova­ microfon: „Volpone“. Comedia de Ben
mai departe îndărătnic şi fără noapte, după ce vor parcurge - mări cu peste 120.000 de ca­ se revarsă în împrejurimi. Pe Agenţia France Presse anunţă dă că au călătorit cu tramvaiul. Janson (traducere şi adaptare radio­
nici un rost şi nici nu se aş­ un drum de 140 de kilometri pete de vite. Aceasta înseam­ malurile canalului se pot înlîlni că în oraş au fost operate noi Insă, subliniază corespondentul, fonică de Mihnea Gheorghiu).
tepta ca în apropiere de satul — atîta este lungimea marelui nă la rîndul său milioane de li­ acum numeroase grupuri de arestări în rîndul populaţiei. toate eforturile autorităţilor n-au
Borowica va fi supus unor canal ce se află în prezent în tri de lapte în plus, mii de ki­ oameni, care sînt locuitori ai Au fost arestate peste 30 de Programul II : 14,40 Din inimă-ţi
mari casne, deoarece omul, curs de construcţie — ele se lograme de carne şi de gră­ satelor învecinate. Ei lucrează persoane, printre care 8 jurişti dat pînă în prezent nici un re­ cînt, ţara m ea; 16,45 Note de lector
înarmat cu tot ce-i poate da vor uni cu un afluent zglobiu sime în plus, mii de blănuri cu avînt şi se gîndesc cu bu­ cunoscuţi din Barcelona. Din zultat. Populaţia oraşului de pe marginea volumelor pentru copii şi
tehnica de azi, a hotărît să-l şi primejdios al Bugului, cu şi piei în plus. Tot astfel recol­ curie la viitorul apropiat Şi 1.500.000 de locuitori continuă tineret: „AAică e vacanţa mare“ de
subjuge, să-l înhame la muncă în timpul acesta, rîul Wieprz, ordinul autorităţilor, universi­ cu dîrzenie lupta. M. Stoian şi „Cireşarli” de C. Chi-
tulbure ,murdar şi încăpăţînat riţă : 19,25 Emisiunea „Meridiane";
o în folpsul său. Rîul Wieprz nu încheierea lucrărilor Congresului P.C. 21,40—24,00 Opera „M anon Lescaut“
din Danemarca

g se aştepta ta toate acestea. De rîul Krzna; astfel va lua naş­ ta de plante prăşitoare va creş­ curge mai departe şi nu price­ COPENHAGA (Agerpres). cer îmbunătăţirea condiţiilor de de Puccini,
altfel cu vreo doi ani în urmă, tere marele canal Wieprz— te cu peste 1.000.000 de chin­ pe nimic din ce se întîmplă în — La 20 ianuarie şi-a încheiat trai şi de muncă.
în toamna anului 1954, nici lo­ Krzna. tale, iar cea de cereale — cu furul lui El nu ştie că în cu­ lucrările cel de-al XlX-lea Con­ RADIOJURNALE Şl BULETINE
cuitorii satului Borowica, cînd 200.000 de chintale. gres extraordinar al Partidului In rezoluţie se subliniază că DE ŞTIRI
au ieşit cu lopeţile şi tîrnâcoa- In acelaşi timp, pe traseul rînd va deveni un rîu „înţelept" ^ Comunist din Danemarca. numai pacea poate asigura in­
pele pe cîmp, râspunzînd ta marelui canal se vor construi Un număr de 11 şantiere, dependenţa ţării. 5,30; 7,00; 8,15; 11,00; 13,00;
chemarea locuitorilor satului poduri noi, iazuri artificiale, 1.500 de muncitori, zeci de mii şi că forţa apelor lui va fi pusă o La şedinţa de închidere, Con­ 15,00; 17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (pro­
Dorohucza, nu-şi închipuiau conducte şi „sifoane" hidrauli­ de ore-muncă — acesta este gresul a adoptat rezoluţia poli­ Congresul a hotărît să adre­ gramul I); 14,00; 16,00; 18,00; 20,00;
ce. Aici vor luci în curînd o- total în slujba binelui şi a fe- g seze telegrame de răspuns la 21,00 şi 23,00 (programul II).
tică în care se subliniază că oa­ mesajele de salut •pe care le-a
ricirii omului. $ menii. muncii din Danemarca primit.

0<>0000<><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><>0000<><><><><><><>0000cr><><>c><><><>0^.':-0(><><>00<><><><>0000<><>000000<>000<>00<>c0<><>0c<><><><>00<><><><><><>^

‘-'V Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr.9, Telejon: 188-189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale R.T.TR nr 25« " n dh> * noiemb ie 1949 - Tiparul întreprinderea Poligrafică de Slat Deva.