Page 30 - 1957-01

—’
Cooperativele de consum
trebuie să-şi îmbunătăţească
radical activitatea
Rezoluţia Plenarei C .C. al
P.M.R. din 27-29 decembrie
1956 a fost primită cu multă
bucurie de către toţi lucrătorii
cooperativei din Şibot. In ca-
. drul unej şedinţe am dezbătu­
t-o capitol cu capjtol, analizînd
în acelaşi timp posibilităţile pe
care le avem pentru a îndeplini
sarcinile de mare răspundere
pe care acest important docu­
ment al partidului ni le pune
in faţă.
Rezoluţia cere cooperativelor
de consum să-şi îmbunătăţeas­
că radical activitatea, să-şi
schimbe metodele de muncă
fiindcă numai" aşa îşi vor putea
îndeplini sarcinile ce le revin.
Socotim că în această privinţă
are multe de făcut şi conduce­
rea cooperativei noastre. Este
indiscutabil faptul că cooperati­
va noastră a obţinut multe rea­
lizări în domeniul aprovizio­
nării ţăranilor muncitori cu
produse industriale. S-a îmbu­
nătăţit mult activitatea coope­
rativei în ceea ce priveşte buna
deservire şi în ce priveşte stu­
dierea şi satisfacerea cerinţelor
acestora. Dar pe lîngă toate a-
cestea considerăm că am avut
şi o serie de lipsuri. Ne-am o-
cupat nesatisfăcător de atrage­
rea ţăranilor muncitori în jurul
cooperaţiei nu numai ca consu­
matori ci şi ca producători. Am
privit îngust şi unilateral sarci­
nile şi rolul cooperaţiei, crezînd
că datoria noastră este doar de
a aduce mărfuri industriale de
la Uniunea raională şi de a le
desface la sate. Acest lucru a
dat cooperativei un aspect de
simplu magazin comercial. Or,
cooperativa nu este o simplă
prăvălie. Ea este o largă or­
ganizate de masă care are sar­
cina de a educa ţăranii munci­
tori în spiritul muncii în comun
şi de a-i atrage să ia parte ac­
tivă la activitatea cooperaţiei.
Ne revine deci sarcina de a ne
îmbunătăţi metodele de muncă
cu cooperatorii.
Va trebui în primul rînd să
dăm atenţia cuvenită adunări­
lor generale ale cooperatorilor,
precum şi adunărilor obşteşti.
Prin organizarea la timp a a-
cestor adunări şi prin pregăti­
rea lor cu toată răspunderea,
vom da posibilitate cooperatori­
lor să controleze mai bine ac­
tivitatea consiliului de conduce­
re şi a fiecărui lucrător din coo­ sporim eforturile pentru a tra­
peraţie în parte şi să critice
lipsurile ce se ţnanifestă. Ţine­
rea regulată a adunărilor gene­
rale va stimula iniţiativa crea­
toare a maselor de cooperatori
şi le va uni strîns în jurul coo­
perativei.
BINE AR FI DACĂ . . .
...în comuna Gurasada, raio­
nul ilia şi satele aparţinătoare
acesteia s-ar deplasa mai des
organele de control ale oficiu­
lui raional P.T.T.R. şi ar con­
stata defecţiunile care există în
deservirea populaţiei cu zia­
rele şi scrisorile, pe care le îm­
parte factorul poştal Vaier Far-
caş. Mulţi abonaţi din Gurasa-
da nu-şi primesc ziarele la care
sînt abonaţi. Printre aceştia se
pot aminti tov. Lazăr Farcaş,
Angliei Buda, Sabin Josan şi
Gheorghe Euţa. Asemenea ca­
zuri se întîmplă şi în satele
porirea producţiei agricola — sarcină centrală
Plenara C.C. ial P.M.R. din 27-
29 decembrie 1956 .a stabilit că
rămînerea în urmă a producţiei
agricole-miarfă creează greutăţi
în dezvoltarea celorlalte ramuri
ale economiei naţionale şi con­
stituie o firînă în oalea îmbună­
tăţirii continue ia traiului popu­
laţiei. In vederea înlăturării a-
,cestui neajuns, plenara a adop-
.bat măsuri de o deosebită irnpor-
Ţanţă care au drept scop dezvol­
tarea masivă ia agriculturii. In
anul 1957 industria noastră so­
cialistă va fabrica de trei ori
mai multe maşini agricole faţă
de anul 1956 ,maşini care vor
permite executarea lucrărilor a-
gricole cu mijloace mecanizate
pe suprafeţe mult mai mari faţă
de anii trecuţi.
Printre alte măsuri de mare
însemnătate este şi cea privitoa­
re la înlocuirea sistemului de
cote obligatorii prin dezvoltarea
sistemului contractărilor şi achi­
ziţiilor. Această măsură va duce
la o mai mare cointeresare a ţă­
rănimii muncitoare în sporirea
producţiei agricole.
Cooperativizarea agricultorii—
condiţie esenţială
în ce priveşte mărirea
producţiei agricole
Rezolvarea problemei cereale-
lor-miarfă şi a aprovizionării sa- cele ale gospodăriilor individu­
tisfăcăioare a populaţiei, precum
.şi creşterea nivelului de trai al
rnnamcas»
Dacă vom şti să atragem pe
toţi cooperatorii să ia parte la
activitatea cooperativei, atunci
fără îndoială că nu ne va fi
greu să realizăm sarcinile pe
care rezoluţia ni le pune în fa­
ţă. Sarcina valorificării produ­
selor agricole prin cooperaţie a
căpătat o şi mai mare însemnă­
tate după desfiinţarea sistemu­
lui de colectare. Trebuie să re­
cunoaştem că în anii trecuţi ne­
am ocupat slab de această pro­
blemă, ba chiar am subaprecia­
t-o. Acest lucru reiese şi din
faptul că planul de achiziţii pe
1956 nu a fost realizat decît
în mică măsură. După studierea
rezoluţiei din 27-29 decembrie
1956, ne-am dat seama că pro­
blema achiziţiilor este o proble­
mă centrală ce stă în faţa coo­
peraţiei şi că avem obligaţia de
a lua toate măsurile pentru ca
planul de achiziţii şi contrac­
tări să fie realizat la fiecare
sortiment în parte. Avem posi­
bilităţi destul de mari pentru a
realiza acest lucru. Ţăranii
muncitori îşi vor valorifica cu
bucurie produsele prin coopera­
tivă dacă le vom arăta avanta­
jele ce le au în urma acestui
fapt şi dacă le vom stimula in­
teresul prin a-i aproviziona la
timp cu mărfurile cerute.
Aşi vrea să arăt şi cîteva din
greutăţile ce ni le face uniunea
raională. In anul trecut, de e-
xemplu, uniunea raională nu ne-a
trimis totdeauna marfa pe care
noi am cerut-o prin notele de co­
mandă. Unele mărfuri le pri­
meam cu întîrziere, după ce tre­
cea sezonul lor. Altele erau de.
proastă calitate sau deteriorate.
Cooperativa nu poate distribui
însă niciodată la timp făina din
cauză că o primim cu mare în­
tîrziere de la uniunea raională.
Trebuia, de exemplu, să primim
făină la 5 ianuarie a.c. dar, nu
am primit-o nici pînă la 19 ia­
nuarie. Toate acestea ne-au îm­
piedicat să satisfacem într-o
măsură corespunzătoare cerin­
ţele consumatorilor şi ne-au
provocat greutăţi în realizarea
planului de desfacere şi achizi­
ţii. Cerem uniunii raionale să
ia măsuri pentru a înlătura a-
ceste lipsuri.
Sîntem hotărîţi să înlăturăm
lipsurile ce s-au manifestat în
activitatea noastră şi să ne
duce în viaţă hotărîrile plenarei
C.C. al P.M.R. din 27-29 de­
cembrie 1956.
EUGENIA BORZA
preşedinta cooperativei
„Şiboteana“ din Şibot
Vişca, Boiu de Jos şi Boiu de
Sus.
P.. LAZĂR
corespondent
-k
...şcoala medie din Orăştie,
care numără peste 600 de elevi,
ar avea o infirmerie sau un
post sanitar. In acest caz un
elev din internat care se îmbol­
năveşte n-ar fi nevoie să se
interneze în spital.
Organele în drept să ia mă­
surile cuvenite.
ION JOSAN
corespondent
ţărănimii muncitoare nu sînt
posibile fără trecerea de la mica
producţie individuală la marea
gospodărie socialistă în oare
poate fi utilizată agrotehnica
înaintată. De aceea, sarcina prin­
cipală a organizaţiilor de par­
tid, a sfaturilor populare, a or­
ganelor agricole şi a tuturor in­
stituţiilor de cultură şi învăţă-
mînt din regiune, este de a
munci neobosit pentru dezvolta­
rea şi întărirea continuă a sec­
torului socialist din agricultură
prin organizarea de noi gospo­
dării colective, cooperative agri­
cole de producţie şi întovărăşiri,
precum şi lărgirea celor existen­
te prin înscrierea de noi mem­
bri.
Superioritatea gospodăriilor
colective şi a întovărăşirilor
constă în aceea că producţia a-
cestora creşte an de an, depă­
şind mult pe cea a gospodării­
lor individuale în care posibi­
lităţile de ridicare continuă a
producţiei sînt limitate. Recol­
tele medii la ha. obţinute de
gospodăriile colective din raio­
nul Hunedoara de exemplu, sînt
mai mari cu 490 kg. grîu la ha.;
cu 502 kg. porumb la h a .; cu
2.800 kg. cartofi la ha. decît re­
coltele medii obţinute la ha. de
gospodăriile individuale din a-
cest raion. In raionul Orăştie,
producţiile medii la ha. obţinu­
te de sectorul socialist întrec pe
ale, la grîu cu 320 kg. la ha.
TO’" ” ??” ’“
( W S /N ^ /N /V
Nu se ştie cînd...
tr^ e multă vreme s-a tot
î s planificat introducerea
curentului electric In atelierul
de cizmărie al cooperativei
muncitoreşti din Dobra. S-au
făcut planuri multe, apoi a
trecut pe acolo tov. Bereny, de
la Uniunea regională a coope­
rativelor meşteşugăreşti, pen-.
tru a se interesa de procura­
rea materialelor. Dar aşa cum
a trecut tov. Bereny a trecut
şi timpul. Şi nici unul, nici
altul n-au lăsat nimic în ur­
mă : atelierul de cizmărie a
rămas tot fără curent. Mun-.
citorii acestui atelier ştiu că
lucrarea de electrificare a ate­
lierului se poate face fără
multă cheltuială, dacă ar
veni cineva de la U.R.C.M.
Deva şi va rezolva şi aceas­
tă cerinţă a lor. Nu se ştie
însă cînd se vor hotărî to­
varăşii de la U.R.C.M. Deva
să treacă pe la Dobra.
A. BARBU
corespondentă
Ar fi suficientă
puţina bunăvoinţă
J a Brănişca, raionul lila ,
-®-/ sala de aşteptare a gă­
rii C.F.R. nu este întreţinută
Jurnal electoral A nul 1936în condiţiuni corespunzătoare.
Pe lîngă faptul că duşu­
meaua şi pereţii nu au mai
fost curăţaţi de timp înde­
lungat, la uşile sălii de aştep­
tare nu există minere. De
aceea, atunci cînd se închide
uşa, călătorii sînt puşi în si­
tuaţie să scape trenul, nepu-
tînd părăsi sala de aşteptare.
Rezolvarea acestor treburi
gospodăreşti, nu necesită nici
timp nici oboseală multă. Pu­
ţină bunăvoinţă din partea to­
varăşului şef al gării. C.F.R. pentru ocuparea unui loc doi. 2 AUGUST. Zi-sărbătoare. Aa- titudine faţă de consumatori în timp ce anumite persoane
Brănişca ar fi suficientă (şi
în acelaşi timp necesară).
B. AURELIA
corespondentă
Pe bună dreptate
5fătul popular al comunei
Almaşul Mare, raionulţ
( Alba, a prevăzut încă
>acum doi ani construirea unui j
ş pod peste valea din Cib-Chei, i
z1care aparţine acestei comune.
^ Şi nu s-ar putea spune că
nu s-a făcut nimic Au fo s t'
<aduse lemnele necesare, fierul)
/ şi betonul. Au fost făcute >
s găurile pentru puşcarea <
<■stîncii, — cu un cuvînt'ţ
t au fost luate toate măsurile)
^de începerea construiri podu-\
< lui. Dar pînă ta urmă totul t
<. a fost abandonat din cauza \
<neglijenţei Comitetului exe-\
ţ cutiv al sfatului popular, în
'runte cu tovarăşul preşedin­
te Petre Hancheş.
Cetăţenii se întreabă pînă >
cînd va mai dura această sta- f
re de lucruri? Şi pe bună
<. dreptate.
O. P.
corespondent ■'
şi la porumb cu 428 kg. la ha.
Aceste cîteva cifre dovedesc că
în G.A.C. şi întovărăşiri există
posibilităţi mari- de sporire a
producţiei la ha. şi tocmai de a-
ceea ţăranii muncitori sînt mai
cîştigaţi dacă vor intra în dife­
rite forme de cooperare în pro­
ducţia agricolă.
O mare importanţă în lupta
pentru transformarea socialistă
a agriculturii o are întărirea or-
ganizatorico-economică a gospo­
dăriilor agricole colective şi a
întovărăşirilor existente, în aşa-
fel ca ele să devină exemple
demne de urmat pentru ţăranii
muncitori cu gospodării indivi­
duale. Practioa a demonstrat că
acele gospodării colective care
au dezvoltat mai multe ramuri
de producţie, au realizat şi ve­
nituri mari în natură şi în bani,
devenind astfel cei mai buni a-
gitatori în munca de transfor­
mare socialistă a agriculturii.
In regiunea noastră sînt mul­
te gospodării colective c:a cele
din Pricaz, Deva, Apoldu de
Sus, Miercurea şi altele, oare
folosesc o parte însemnată din
venituri pentru dezvoltarea fer­
melor de animale şi păsări, e-
xecutarea de construcţii şi culti­
varea plantelor tehnice şi a le­
gumelor. In aceste unităţi bra­
ţele de muncă sînt folosite în
tot timpul anului, iar avutul ob­
ştesc creşte mereu şi odată cu el
creşte şi nivelul de viaţă al co­
lectiviştilor. In fjeoare gospodă­
/ "DRUMUL 'SOCIALISMULUI
Printre cei ce vor vota prima o a ră calendar
Cele ce vreau să le spun nu
sînt luate din lumea basmelor şi
nu sînt nici măcar lucruri deose­
bite, cu fapte simple oare se pe­
trec zi de zi. Bunacuviinţă spune
că nu-i frumos să asculţi ce
discută doi oameni ce stau de
vorbă. Dacă m-am făcut vino­
vat de încălcarea acestei regu­
li, sper că mă veţi ierta după ce
vă voi relata cele desprinse din
discuţia cu două tinere pe care
le cunoaştem mai de mult.
Nu s-au mai văzut pînă atun­
ci, deci nu se cunoşteau, Una
venise din Rîu Bărbat, unded
felceriţă şi veghează la sănăta­
tea sătenilor. Cealaltă, venise
mai de aproape — numai de la
Sîntămăria Orlea— şi e conta­
bilă la sfatul popular al comu­
nei. Amîndouă sînt utemNte şi
bune propagandiste în cadrul în-
văţămîntului politic. S-au cunos­
cut la Haţeg' unde fuseseră che­
mate la instruirea propagandişti­
lor. De cum au intrat în sală
s-au aşezat pe cele două scaune
rămase libere în faţa mea.
Ceva din înfăţişarea lor, poa­
te figurile tinereşti pline de
prospeţime, sau poate privirea
limpede şi luminoasă a ochilor
Eram membru al partidului
liberal. In alegerile din 1936, am
fost numit candidat al partidu­
lui. Spre amintirea posterităţii,
am notat pe cîteva file de car­
net, peripeţiile candidaturii şi a-
legerii mele. Iată-le:
13 IUNIE. Mare animaţie la
sediul partidului. Şperţurile
merg strună pentru ocuparea
unui loc fruntaş pe listă. Mituit
cu un vagon grîu pe preşedinte
Alegere aproape sigură.
16 IUNIE. Organizat „oame­
ni" electorali. Căpetenie: Tache
Spătos zis Ciomăgită. Oameni
unul şi unul.
17 IUNIE. început campania
electorală. Ţinut discurs. Decor:
un butoi vin, unul bere, treizeci
cetăţeni I Urlat trăiască candi­
ddeaS;tuela. raB,eţtir.imCiăszuteţilegjorsa.mă cen­ pierdere deputăţia, Măsuri grab­
tru : „Mulţimea entuziastă stop.
Strigat trăiască liberaliit Victo­ . ritate covîrşitoare. Sărbătoare.,
rie sigură"
21 IUNIE. Zi neagră. 'Ţără­ 1opoziţia. 'Căzut sub 'masă.
nistul făcut 217 ciomege. îm ­ r ? a ■ 2 ■î. * a 3
prăştiat şi ciomăgit ascultătorii Deputat Bucureşti Parlament.
(a se citi beţivii). Dat ordin Ta­ Opoziţia insultat personal. Zis
che clomăgească simpatizanţii hoţ. Insultat reciproc. Vacarm.
ţărănişti.
24 IUNIE. Tache et Co. exe­ afaceri. Prima victorie. Primit
cutat ordin. Bătut lh comună. acont 50.000 lei pentru propunere
Patru indivizi spital. Nici o pa­ proiect leg e: „Majorarea chirii­
gubă. Opincari. Ciomăgit şi fra­ lor"...
tele primarului ţărănist. Protest
opoziţie.
>i
25 IUNIE. Operativitate. Ple­
cat candidat opoziţie pentru a-
s ghici cu siguranţă. Bani, acţiuni,
planat incident. Primit priete­
neşte. Ciocnit vin Malaga. Des-
legat limbile. Pupat. Convenit
ciomăgirea de opoziţie 'L comu­
nă rămasă neciomăgită.
27 IUNIE. Ţărăniştii bătut
rău. Şapte indivizi spital Unul
stare comă. Folosit personal
primul discurs. Acuzat ţărăniştii.
rie colectivă din regiune există
posibilităţi mari de dezvoltare a
mai multor ramuri anexe de pro­
ducţie oare ar putea transforma
fiecare gospodărie colectivă ră­
masă în urmă într-o gospodărie
multilateral dezvoltată şi cu o
mare putere economică. Rău este
că sfaturile populare, şi mai ales
organele agricole, nu s-au preo­
cupat cu toată răspunderea pen­
tru a îndruma şi ajuta gospodă­
riile colective să înfiinţeze şi
să dezvolte acele ramuri anexe
pentru care au posibilităţi reale.
Organizarea producţiei într-o
gospodărie colectivă sau întovă­
răşire nu se poate face decît pe
baza unui plan de producţie îm
tocmit cu chibzuială care să ţină
seama de nevoile şi posibilită­
ţile reale şi de perspectivele de
dezvoltare. In planul de produc­
ţie trebuie să se stabilească toa­
te măsurile de sporire continuă
a producţiei vegetale şi anima­
le. Dar nu este de ajuns numai
fltît. îndată după ce planul a
fost aprobat de adunarea gene­
rală, trebuie să se treacă siste­
matic la realizarea lui. In acea­
stă privinţă o mare sarcină le
revine sfaturilor populare şi or­
ganelor agricole. Ele trebuie să
urmărească îndeplinirea planu­
lui, să analizeze cauzele neînde-
plinirii la timp a unor sarcini pre­
văzute în ei şi să ajute gasno-
dăriile colective pentru a înlă­
tura aceste cauze, pentru a în­
drepta situaţia.
Rolul S. M. T.-urlIor
Folosirea naţională a bazei-
tehnico materială pusă la înde-
Mr. 6606 4tgr o aB »ga ciag uw» MB^
7o v a a m aratoi:gwr.nw wi
•. r* . Ay . - -Vi
care oglindeau o mare bucurie împlinit 18 ani, sîntem chemaţi 25 ianuarie 1957
să hotărîm prin votul nostru ros­
sufletească, m-au impresionat ho- turile ţării, Ce m inunat!... • Astăzi se împlinesc 8 ¡ani
tărîndu-mă şă le urmăresc cu de lia înfiinţarea Consiliului de
atenţie discuţiile. — Mioara, hai să facem un le- asistenţă economică, ihutuală-,
gămînt — zise Neli — în cin­ expresie a relaţiilor internaţio­
— Pe mine mă cheamă Cor­ stea alegerilor să dăm cel puţin nale de tip nou existente între
nelia, dar prietenele îmi spun pîte două programe artistice cu ţările din lagărul socialismului.
cercurile noastre politice şi cu
Neli, sparse tăcerea contabila, tinerii din sat. Te prinzi ? • La 25 ianuarie 1935 a murit
V. V. Kuibîşev, eminent activist
întinzîndu-i celeilalte mina. 7— Da. Şi încă ceva, de azi al P.C.U.S. şi al statului so­
încolo să fim cele mai bune,.. vietic' (n. 1888).
Şi pe mine Maria Vlad ;
—■ Ssst I... uite tovarăşul lec­ • Cu 198 ani în urmă (25 ia­
poţi să-mi zici Mioara, răspun­ tor se uită la noi. ...Aşa s-au nuarie 1759) s-ia născut poetul
cunoscut. Pînă la urmă au deve­ scoţian Robert Burns, care a
se felceriţă. nit prietene. Le-a unit aceleaşi luptat prin versurile sale îrnpo-
năzuinţe, aceleaşi drepturi pe trivia nedreptăţilor sociale (m.
— Unde eşti propagandistă î care numai regimul nostru de­ 1796).
mocrat-popular le poate asigura.
— La Rîu Băr.baf. Dar tu ? —o — O'i
Instruirea continuă. Eu mă
— La Sîntămăria. Ai cţtit ?.., gîndeam cum să fac cunoscută Un grup de scriitori
tutpror oamenilor, tinerilor, a- în mijlocul elevilor
Şi contabila îi arată celeilalte ceăstă discuţie. Scăparea, veni
ţot de la ele. Privind la pagina deveni
pagina unui ziar. ziarului „Drumul socialismului“
pe care-1 lăsaseră în jos, am des­ Miercuri dupâ-amiază, elevii
„Bucuria celor 18 ani“, citi fel- luşit un titlu : „Bucuria celor 18 şcolilor medii din oraşul Deva
ani“.., s-au întîlnit cu un grup de scri­
ceriţa. •• . itori care se află în regiunea
Aşa am ajuns să scriu cele po­ noastră.
— Da, parcă ar scrie despre vestite.
Cu acest prilej scriitorul Eu­
mine, şi eu am 18 ani. La 11 Şi atuqci, fără să-I văd, mi- gen Frunză a citit cîteva poezii
am închipuit bucuria ce-i încear­ apărute în volumul „Versuri
martie anul trecut, cînd sora mea că şi pe alţi tineri ca Paul Zo- alese". Alţi scriitori,, printre care
rescu din Rîu de Mori, Gheor­ Eronim Sîrbu, han Horeai Ale-
Nuţa s-a dus la vot, eu m-am ghe Mureşan din Reia, Gheor­ cu Popovici, Mircea Padina şi
ghe Farcaş din Bertheiqt, Lau- Constantin Beiu au citit frag­
întristat. Ea era chemată şă-şi mente din lucrările tor.
renţiu Diconi şi mulţi alţii, care
spună părerea şi eu nu. Şi de Intilnirea dintre scriitori ‘Şi
pentru prima oară în viaţă vor elevi a contribuit la strîngerea
ciudă, la program am cîntat o legăturilor între scriitori şi ci­
introduce la 3 februarie votul lor
„Haţegană“ de m-a lăudat tot
în urnă.
şatul. ;
•i-n-. îmi povestea mama că fe?
meile înainte nu aveau drept de
vot. Nu le dădea nimeni nici o
atenţie. Azi, eu, ţu, N e li d e care
scrie ziarul, sorăda Nuţa şi toa­
te fetele, toţi tinerii,, care am
PAVEL ROMANECO titori, la cunoaşetrea lor recipro­
— corespondent că.
28 IUNIE. Primit vizita ţără­ Mai mulfă afenfie grijilor de zi cu zi
nistului. Procedat identic 25 iu­ ale oamenilor muncii
nie. împăcat. Organizat conti­
nuarea acţiunilor. ■ ........................ ........ — - i ★ ★ ★ :
29 IUNIE—30 IULIE. Dis­ Atitudine necuviincioasa
cursuri. Promis alegătorilor ma­ La Simeria, pe strada Vînă- rare cazurile cînd orele de ser­
rea şi sarea (s-aştepte mult şi tori, există un punct pentru viciu sînt fixate după bunul
bine). Aprovizionat din plin cu distribuirea pîinii. Aici serveşte plac al tovarăşei Pleter, din
argumente electorale ( ciomege- tovarăşa Maria Pleter, a cărei
alcool). Cumpărat conştiinţa co­ această cauză îormîndu-se cozi
misiei.
. 7 « 7 7 v t s 7 7 7 -,
tegeri. Tache primit instrucţiuni lasă foarte mult de dorit. Une­ sînt servite pe sprinceană.
speciale. Aşezat ciracii faţa sec­ ori, tovarăşa Pleter, nu dă res­ Faţă de această situaţie, cen­
ţiei votare. Ordin: Scuturat cio­ tul de bani, iar alteori se poar­
mag cei cu făină pe spate. (Spre tă necuviincios cu muncitorii trul de panificaţie din Simeria
explicaţie: cei ce votează cu o- care se aprovizionează cu pli­ va trebui să ia măsuri.
poziţia). înţeles candidat ţără­ ne de la acest centru. Nu sînt
nist. Bătut cei fără făină. CONSTANTIN IONESCU
corespondent
„N-avem, tovarăşe!“
...Nenorocire .Majoritatea alb Majoritatea celor care Intră minte de sezon. Gestionarul
pe spate. Tache obosit. Pericol în cooperativa din comuna cooperativei, în loc să se inte­
Săsciori, raionul Sebeş, ies fără reseze de buna aprovizionare cu
nice. Furat urna. Shimbaţ., vo­ să cumpere nimic. Din lipsă de tot ce este necesar, se mulţu­
turile. Cîştigat liberalii: majo- preocupare faţă de aprovizio­ meşte să răspundă mereu-, „n-a­
narea cooperativei cu toate pro­ vem, tovarăşe“.
dusele solicitate de cumpără?
Banchet acasă. Băut. Pupat cu tori, aici nu se găseşte sare, Pînă cînd ?
petrol şi articole de îmbrăcă­ AXENTE NICULA
Seară la Bretea corespondent
Mureşană
Coridoare agitate. Aranjamente,
Restul filelor carnetului le-am Un cititor al ziarului nos'tru,
pierdut. Regret că nu vă pot in­ tovarăşul Octavlan Olarlu, ne in­
forma despre restul „activităţii” formează. că seara comuna Bre­
mele. Cu puţină imaginaţie, şi tea Mureşană, raionul llia, este cu­
un pic de efort de memorie, veţi fundată în întuneric. Aceasta din cau­
ză că pe reţeaua iluminatului public
afaceri etc. Stop. Am întrecut lipsesc aproape toate becurile.
măsura.
In legătură cu aceasta cititorul nos­
Deputat V. CARAMALNICEANU tru ne-a trimis caricatura de nai jos,
pe care ne-a rugat s-o publicăm.
ptr. conformitate
T. SILVESTRU E seară. Pe uliţele comunei Bre­
tea Mureşană se aprind... lumiuile.
mîna agriculturii de către partid tractoarelor. Pentru a se putea stat trebuie să-şi organizeze
şi guvern, contribuie nemijlocit întocmi un plan de lucru bun şi munca cu mai multă răspundere
şi să aplice cu mai multă com­
la creşterea producţiei agricole. pentru a se putea stabili precis petenţă măsurile agrotehnice
necesare pentru oa seminţele
In această privinţă, rolul prin­ itinenariile brigăzilor de tractoa­ produse în gospodăriile raionale
sau pe alte suprafeţe să fie can­
cipal . revine S.M.T.-urilor. Fie- re, trebuie ca S. M. T.-urile să titativ şi oalitativ la nivelul sar­
oare S.M.T. trebuie să devină cunoască din timp suprafeţele cinilor. In anul 1956 în gospo­
dăria raională pentru înmulţi­
un adevărat organizator şi în­ ce urmează a fi lucrate de ele. rea seminţelor de !a G.A.S. Gal-
tiu, datorită nivelului agroteh­
drumător al producţiei din Dar acest lucru nu se poate nic slab ce a fost aplicat, s-au
obţinut rezultate nesatisfăcă­
gospodăriile agricole colecti­ şti numai în cazul cînd contrac­ toare. Conducerea gospodăriei
de stat din Apoldu de Sus a pri­
ve şi întovărăşiri. Condu­ tările au fost făcute la timp. vit cu multă uşurinţă problema
producerii seminţei de porumb
cerile S. M. T. din regiune tre­ hibrid. Din această cauză se­
minţele ce trebuie să le pună la
buie să înţeleagă că sarcina lor Grija deosebită dispoziţia unităţilor socialiste
din agricultură şi a sectorului
nu este numai aceea de a exe­ individual, sînt cu totul insufi­
ciente atît cantitativ cît şi ca­
cuta lucrările contractate. Ele faţă de calitatea sem inţelor litativ.
trebuie să ajute cu competenţă şi îngrăşarea solului Folosirea îngrăşămintelor na­
şi răspundere gospodăriile co­ turale şi chimice are de aseme­
nea mare importanţă în spori­
lective şi întovărăşirile pentru a O condiţie esenţială în ce pri­ rea producţiei ’agricole. între­
găsi cele mai bune căi .de spo­ veşte mărirea producţiei la ha. o buinţarea completă a gunoiului
rire a producţiei la ha. Mecani­ constituie punerea în cultură a de grajd trebuie să fie o preo­
zatorii nu trebuie să uite că unor seminţe de înaltă producti­ cupare de seamă a comitetelor
sînt direct răspunzători de pro­ vitate. In următorii doi ani cul­ executive ale sfaturilor populare
ducţia din G. A. C. şi întovără­ tura porumbului hibrid va tre­ şi a organelor tehnice agricole.
şiri şî că planul lor nu poate fi bui să fie introdusă pe toate su­ Avem comune unde pregă.lirea
considerat realizat decît în- ca­ prafeţele ce se cultivă cu această sau folosirea gunoiului se face
zul cînd a fost realizat şi planul plantă î-n cadrul, regiunii noastre
de producţie al unităţilor socia­ şi, în primul rînd, pe suprafe­ defectuos. Cantităţi însemnate
liste pe oare le deservesc. ţele cultivate cu porumb de că­ de bălegar, uneori bine. fermen­
tat, alteori mai puţin, sînt trans­
In anii trecuţi, staţiunile de tre gospodăriile de stat, gospo­ portate şi împrăştiate pe teren
în grămăjioare mici care sînt lă­
maşini şi tractoare din regiune dăriile colective şi întovărăşiri, sate vreme îndelungată (1-2
luni) timp în care valoarea lui
nu au executat cu toată răspun­ întreaga sămînţă de grîu ne­ este mult redusă. De aci rezul­
tă că tehnicienii agronomi ele
derea lucrările de reparaţii, lu- ■ corespunzătoare trebuie să fie la sate nu-şi fac pe deplin dato-
cru ce a dus la utilizarea incom- înlocuită de asemenea cu să­
plectă a rwrculuf de maşini şi mînţă recunoscută din soiurile
tractoare, ţa întîrzierea unor lu­ cele mai productive şi oare se
crări, ceea ce a avut drept ur­ pretează pentru a Ii cultivată în
mare obţinerea de, producţii sla­ condiţiile regiunii noastre.
be pe anumite terenuri. Ih acest In vederea înmulţirii seminţe­
an nu trebuie să se mai repete lor, rolul gospodăriei raionale,
asemena cazuri. al loturilor seminciere din G.A.S.
Conducerile S. M. T.-urilor au şi gospodăriile colective, trebuie
obligaţia ca de pe acum să des­ să crească simţitor. Ele au sar­
făşoare o susţinută muncă pen­ cina de a asigura sectorul so­
tru încheierea contractelor de lu­ cialist cu seminţe recunoscute şi
cru în vederea asigurării condi­ sa creeze fondul de schimb pen­
ţiilor pentru folosirea întregii ca­ tru sectorul individual.
pacităţi de lucru a maşinilor şi Conducerile gospodăriilor de