Page 31 - 1957-01

Infr-o fobri€i de fueáifimírile :
•rjc
Colectivul fabricii de încălţă­
minte pentru femei „Ardelea­
nă" din Alba-Iulia a obţinut
succese remarcabile în cursul
anujui' trecut, După hotărîrjle
plenarei din decembrie, el şi-a
intensificat eforturile în lupta
pentru- a da încălţăminte mai
multă, mai bună şi mai ieftină.
Feţe pregătite peste plan
In secţiile croi şi pregătire,
munca se desfăşoară cu multă
însufleţire. Bucăţile mari de
jsfete' se prefac în mîinile croi­
torilor în zeci şi sute de forme,
cjfe vor da naştere viitoarelor fe­
ţe ale ghetelor şi pantofilor
pentru fem ei.1La croi se aplică
metoda lui Vasile Militaru — de
folosire raţională a pielei. In
prlmlele 21 de zile ale lunii ia­
nuarie 1957, s;au obţinut în­
semnate economii, deocamdată
însă necontabilizate.
, Una dintre cele mai bune
croitorese de piele este tovară­
şa Ana Moldovan. Din mîinile
ei harnice şi pricepute ies nu­
mai modele frumoase. De altfel
pentru "rezultatele ei deosebite
a fost nu. de mult decorată cu
„Ordinul Mttncii“ clasa IlI-a.
De sigur că mai sînt şi alţi
fruntaşi4în această secţie ca, de
pildă, Francisc Maiyas şi Ana
fugaci, După ce modelele sînt
qroite, sîqt controlate după
metoda Lidiei Savelieva aşa că
tnai departe, spre secţia pregă­
tite merg numai cele corespun­
zătoare, Evident, controlul pro­
ducţiei după metoda Lidiei Sa­
velieva este aplicat pe fiecare
fază de operaţie pînă la produ­
sul finit, fapt care contribuie în
rupţi şimţitpr la calitatea produ­
selor şl la accelerarea ritmului
de excpuţig, La secţia pregătire,
se fac mai multe lucrări. Enu­
merăm pe cele mai principale:
tăierea feţelor, tăiatul pînzei, pun pe treabă, or să se ducă multe femei şi fete din Bucu­ fost încredinţată acelor tovarăşi
şerc.nitul, îndoitul, cusutul deco­ unde-or vedea cu ochii, că noi
rului şi încheierea feţelor. De n-avem nevoie de trîntori“, o-
remarcat că muncitoarele sec­ bişnuieşte să spună maistrul
Răspund prin fapte grijii partidului
Zilele trecute, colectivul de
muncitori’ al secţiei O. S. M.
4jh Combinatul siderurgic Hu-
edoata,;S-a adunat într-o adu­
lare generală pentru a dezbate
ezoluţia. plenarei C.C. al P.M.R.
lin 27-29 decembrie 1956. Cu
iceaştă ocazie, întreg colectivul
si-a manifestat bucuria şi sa­
tisfacţia pentru importantele mă­
suri adoptate de partid, în scopul
ridicării continue a nivelului de
Rezultatele concursului de vitrine
Comitetul executiv al Sfatu­ cursuL Referatul a scos în evi­ în valoare de 600 lei, I-a pri­
lui popular al oraşului Deva, denţă faptul că, concursul a dus mit colectivul bufetului „Ceta­
a- organizat prin secţia comer­ la expunerea estetică şi îngri­ tea”, premiul II a fost atribuit
cială. în trimestrul IV al anu­
lui trecut, un concurs de vi­
trine la care au participat co­
lectivele. a 27 unităţi comerciale
din oraşul nostru.
ţn.. ziua de 23 ianuarie, a a-
vut loc o adunare în cadrul că-
r.
reia tov. Iqan Ploscă, şeful sec­
ţiei comerciale orăşeneşti, a
prezentat un referat asupra fe­
lului cum s-a desfăşurat con-
ria. Ei nu au dus o muncă sus­
ţinută în rîndul ţăranilor mun­
citori pentru >a-j lămuri asupra
folosirii raţionale a gunoiului de
In regiunea noastră există
unele gospodării colective oa cele
din Pianu de Sus, Dobîroa, O-
breja, Bretea Mureşană, Rîu-
Băr.hat şi aletle, care nu au gu-
noit de mai mulţi ani o parte
din teren. Din aoeastă cauză ele
obţin producţii slabe la ha. A-
ceste gospodării, colective trebu­
ie îndrumate şi ajutate să-şi
mărească numărul de animale
pentru a-şi mări astfel şi posi­
bilităţile de gunoire a terenu­
lui,
. Acum este timpul cel mai in­
dicat pentru transportul guno­
iului de grajd la cîmp şi aran­
jarea lui în platforme la mar­
ginea terenulpi. Cu cît se va
transporta mai mult bălegar la
cîmp în această perioadă, cuatît
fi uşurate muncile în primă­
vară. Revine deci ca o sarcină
a sfaturilor populare şi organe­
lor agricole să tnansfcvme a-
eeasta acţiune într-o adevărată
campanie.
In gospodăriile agricole, unde
bălegarul de grajd lipseşte sau
se găseşte în cantităţi reduse fa­
ţă de necesar, trebuie să capete
o mai mare întrebuinţare în-
grăşămintele chimice. Organele
însărcinate cu repartiţia şi livra­
rea îngrăşămintelor chimice au
obligaţia de a satisface fără în-
tîrzi’ere cerinţele în această di­
recţie.
Trifoul ocupă, în regiunea
noastră, un loc important iatît
în gospodăriile individuale cît
ţiei s-au specializat în toate o-
peratiunile de prelucrare a feţe­
lor. in plus, au învăţat să coa­
se feţele la maşinile de cusut
acţionate de curent electric.
Printre fruntaşele secţiei se nu­
mără brigăzile utemiste condu­
se de Maria Roşea şi Viorica
Haţegan. Feţele executate de
ele sînt din cele mai bune, iar
maşinile la care lucrează sînt
în perfectă stare de funcţiona­
re. La anumite faze de operaţie
se remarcă muncitoarele Zam­
fira Beldean, Iolanda Mărgi­
nean şi Eugenia Ferentzi.
In primele două decade ale
lunii au fost croite şi pregătite
700 de fete peste prevederile
sarcinilor de plan.
Unde feţele se trag pe calapod
Feţele minuţios pregătite şi
riguros controlate sînt duse la
secţia unde urmează să fie tra­
se pe calapod. Această fază de
lucru este executată la nume­
roasele maşini, care împînzesc
secţiia de la un capăt La altul.
Fiecare faţă trece pe la 3 ma­
şini diferite. La prima maşină
se execută vîrful, la cea de-a
doua se trage în părţi, iar la a
treia se execută călcîiul. Cei
mai buni lucrători sînt tov.
Ioan Opreaţi II, Simion Cosma şi
Vasile Ruja. Maşinile lor, deşi
vechi, sînt foarte bine întreţi­
nute şi utilizate la maximum în
timpul schimbului. Cît despre
calitatea produselor, ea este ire­
proşabilă. Lucrul acesta l-au
învăţat de la maistrul secţiei,
de altfel şi veteranul fabricii,
tovarăşul Dumitru Ciobanii.
Maistrul Ciobanu împărtăşeşte
cu dragă inimă din îndelungata
sa experienţă, felul de a munci
tinerilor care predomină în sec­
ţia lui. Chiulangii nu au sorţi
de izbîndă în secţia lui. „Or se
scsS S s e î»
trai ai celor ce muncesc. Nume­
roşi muncitori, tehnicieni şi in­
gineri şi-au luat angajamentul
să sprijine prin fapte noile hotă«
rîri ale partidului. întregul co-
ectiv s-a angajat în faţa parti­
dului şi guvernului să realizeze mentul său profund faţă de poli-
anual peste 640 şarje_rapide pe ' tica partidului nostru, şi expri­
iecare schimb, dînd-'tiţtel de bu-’ mă convingerea muncitorilor,
nă calitate. De asemenea, s-a tehnicienilor şi inginerilor de
angajat să mărească producti­ acolo, că noile măsuri adoptate
vitatea muncii cu 6% faţă de de partid vor fi traduse în fapte.
jită a mărfurilor în vitrinele ex­
terioare, interioare, rafturi şi
tejghele şi că el a influenţat
în mod pozitiv îndeplinirea şi
depăşirea planului de desface­
re.
Pentru succesele obţinute în
cadrul concursului, au fost pre­
miate cu bani şi diplome 13
unităţi comerciale. Premiul I,
şi în gospodăriile colective. Trep­ comunele Foit, Geoagiu, Homo-
tat, locul în asolament al bor-
caagului şi măzărichii a fost
luat de trifoiul roşu. Faţă de
anul 1951, în anul 1956 supra­
faţa cultivată cu borceag şi
măzăriche a fost redusă cu 38
la sută, iar a trifoiului a cres­
cut faţă de acelaşi an cu 47 la
sută. Valoarea mare a trifoiului
a crescut faţă de acelaşi an cu
47 la sută. Valoarea mare a tri­
foiului constă în aceea că repre­
zintă nu numai un furaj preţios,
dar este considerat ca cea mai
bună plantă premergătoare pen­
tru cerealele de toamnă. Creşte­
rea suprafeţelor cultivate cu tri­
foi sînt totuşi necorespunzătoa­
re în oadrul regiunii noastre fa­
ţă de valoarea mare a acestei
culturi.
Dezvoltarea
pomiculturii şi viticulturii
Directivele celui de-al II-lea
Congres al partidului, trasează
sarcini pentru dezvoltarea po-
miculturii şi viticulturii prin ex­
tinderea plantaţiilor existente şi
prin replantarea celor îmbătrî-
nite sau complectarea golurilor.
Avem în regiune excelente con­
diţii naturale pentru cultura po­
milor şi a viţei de vie. Sarcina
ce revine sfaturilor populare şi
organelor tehnico-agricole, este
de a folosi cu toată priceperea
aceste daruri ale naturii. In afa­
ra suprafeţelor existente cu li­
vezi şi vii, avem şi suprafeţe în­
tinse care îndeplinesc toate con­
diţiile pentru a fi plantate, unele Almiaşul Mic, Almaşul Mare, Ce-
cu pomi iar altele cu viţă de vie.
Asemenea suprafeţe se găsesc în
Din aGiivifatsa
Ciobanu, cînd întîlneşte vre-un
asemenea caz.
In momentul de faţă, secţia
şi-a depăşit cu 2 la şută sarci­
nile de plan ce-i reveneau pe
primele două decade.
Pe banda glisantă
De la secţia tras pe calapod,
produsele se execută în conti­
nuare pe. banda glisantă. Aşa­
dar, să vedem care sînt fazele
principale de lucru pe bandă.
Mai întîi se coş ramele la ma­
şină. Fruntaş în această direc­
ţie este Ştefan Gani. Cusutul
tălpii se face tot la maşină de
experimentaţii tălpuitorii Tudor
Drăghici şi Eugen Simu. Odată
cusută, talpa este prelucrată la
maşina de gletuit de tovarăşul
Matei Lidian. In sfîrşit, încep
operaţiile de finisat. Se execută
frezatul tălpii şi fixatul tocurilor
de către Ioan Madrosca şi Au­
relia Holban. Acum ghetele şi
pantofii pentru femei de diferite
modele, sînt gata. Şi totuşi mai
e ceva de făcut. Trebuiesc cu­
răţaţi cu benzină, imprimaţi cu
emblema fabricii şi împachetaţi
în cutii. De lucrul acesta se o-
cupă tovarăşele Eva Mânuţă şi
Maria Opreanu.
Iată, pe scurt, cum s-au năs­
cut din pieile tăbăcite care au
intrat pe poarta fabricii 5 mo­
dele de ghete şi pantofi pentru
femei. In curînd fabrica va tre­
ce să producă încă 7 modele
noi, spre satisfacţia miilor de
cumpărătoare din patria noas­
tră.
Cînd sirena anunţă sfîrşitul
lucrului, muncitorii şi muncitoa­
rele îşi curăţă maşinile şi locul
de muncă, apoi se îndreaptă
plini de mîndrie spre casele lor.
Şi cum să nu fie mîndri cînd
ghetele şi pantofii executaţi aici
sînt aşteptate cu nerăbdare de
reşti, Constanţa, Arad sau Tîrgu
Mureş.
CLI. TAUTAN
• ■ •. - ” ' Î V '
anul 1956 şi să mărească du­
rata de funcţionare a cuptoare­
lor prin aplicarea tehnicii noi
a repararea lor.
Angajamentele colectivului
secţiei O. S. M. dovedesc ataşa
colectivelor magazinelor ali­
mentare nr. 1, nr. 2 şi maga­
zinului textil nr. 1, primind fie­
care colectiv cîte 400 lei, pre­
miul HI a fost acordat colecti­
velor magazinelor Aprozar nr. 7,
alimentar nr. 8 şi magazinului
de articole de menaj, primind
fiecare cîte 250 lei. Colectivele
altor 6 magazine, au primit di­
plome.
rod, Băcăinţi, Vinţu de Jos, Sîn-
timbru, Gîrbova, Dobîrca, Zanv
Durjuc, Gurasada şi altele.
Avem create condiţii pentru a-
sigunarea materialului săditor
pomicol şi viticol. Capacitatea
de producţie a pepinierelor po­
micole raionale a fost mărită cu
peste 100 la sută. La fel a fost
mărită oapacitatea pepinierelor
viticole din gospodăriile colecti­
ve şi asociaţii.
Să redăm agriculturii
terenurile neproductive
şi slab productive
Nevoile oreseînde de oereale-
mârfă impun mărirea suprafeţe­
lor cultivate eu grîu şi porumb.
Acest lucru poate fi făcut în re-,
giunea noastră prin ameliorarea
terenurilor neproductive. In zo­
nele de deal ale raioanelor Ilîa,
Orăştie, Alba, Brad şi Hune­
doara, anual procentul de ero­
ziune a solului îşi face loc tot
mai adînc acUKudd după sine
simţitoare pagube.
In prezent avem în re­
giune peste 5.000 ha. teren ne­
productiv care odinioară ena fo­
losit în mare parte oa arabil,
fîneţe sau păşune. Sarcina noas­
tră este -de a reda din nou acest
teren agriculturii, de a-l face fer­
til. Peste 3.000 ha., teren arabil
este cultivat, din cauza eroziu­
nilor, odată la 2 ani, aşa cum
este cazul în comunele Balşa,
ru-Băcăinţi ,Visea, Lelese - şi-n
alte părţi.
Acest mod de folosire a tere­
nului arabil contribuie, ce-i
Contribuţia noastră Pe urmele
materialelor
gazetelor de oerata la aprovizionarea populaţiei
publicate
..... »• i » Convorbire cu tov. Carol Nagy preşedintele
cooperativei meşteşugăreşti „Moţul“ Baia de Criş „Cînd calitatea pîinii
O gazetă de perete
cu activitate...
Inţelegînd rolul pe care îl au Cooperatorii meşteşugari sînt ciale locale, noi am mal putea lasă de dorii“
în campania electorală gazetele chemaţi să-şi aducă o contribu­ produce obiecte de uz casnic,
de perete, colectivul de redacţie ţie tot mai mare la complec- din argilă, cum ar fi, de exem­ Sub acest titlu, la rubrica
al gazetei de perete de la Sfatul tarea fondului de mărfuri, re­ plu, cratiţe, oale, străchini, ghi­ „Mai multă atenţie grijilor de
nopular al comunei Băcia, des­ partizat din fondul centralizat vece pentru fiori, farfurii, cas­ zi cu zi ale oamenilor muncii“
făşoară o muncă intensă. al statului. Pentru a cunoaşte troane etc. Iar dacă am avea a apărut în nr. 655 al ziarului
cu ce va contribui cooperativa material lemnos am putea exe­ „Drumul socialismului“ din 10
In articolele apărute sînt larg cuta şi diferite obiecte de uz ianuarie a.c., o sezisare în care
poularizate realizările regimului meşteşugărească „Moţul“ din casnic din lemn. era criticată întreprinderea de
democrat-popular înfăptuite în Baia de Criş, raionul Brad, la panificaţie din Deva, pentru ca­
comuna Băcia, documentele ple­ complectarea acestui fond de întrebare: Planul repartizat litatea necorespunzătoare a pîi­
narei C.C. al P .M .R . din 27-29 mărfuri, am adresat cîteva în­ pe acest an acoperă în întregi­ nii pe care o pune în vînzare.
decembrie 1956, precum şi can­ trebări tovarăşului Carol Nagy, me capacitatea de producţie a
didatul Frontului Democraţiei preşedintele acestei cooperative. cooperativei ? Pentru remedierea acestor lip­
Populare pentru Marea Adunare suri, direcţia întreprinderii re­
Naţională, propus de cetăţenii întrebare: Ce sortimente de RĂSPUNS : Nu. Planul re­ gionale de panificaţie ne infor­
din circumscripţia nr. 5-Călan, partizat cooperativei noastre de mează că a luat următoarele
tov. Nicolae Cătană. încălţăminte veţi produce în a- către U.R.C.M. Deva nu acope­ măsuri: frămîntătorilor Ion Albu
cest an ? ră în întregime capacitatea de şi Mihai Ganţ li s-a imputat
Semnificativ este faptul că producţie a secţiilor de încălţă­ întreaga cantitate de pîine fră-
membrii colectivului de redacţie RĂSPUNS: Cooperativa noa­ mîntată de ei în ziua de 5 ia­
al gazetei de perete, în frunte cu stră a fost planificată de minte, care fiind semimecaniza- nuarie a.c. (430 kg), pentru că
tov. Ioan Şotîngă, au desfăşurat U.R.C.M. Deva să producă bo­ te au o capacitate mult mai ma­ nu i-a pus sarea necesară, Lar
o bogată activitate şi în trecut. canci pentru mineri, bocanci ci­ re de producţie. Deci noi am pentru evitarea impurităţilor în
Despre felul cum s-a muncit vor­ vili, pantofi pentru bărbaţi '(cu putea produce mai mult decît pîine s-a dispus înlocuirea sitei
besc nenumăratele ariicole care talpă de cauciuc), pantofi pen­ mecanice, care er,a defectă.
sînt păstrate cu grijă în dosarul tru femei (cu talpă de cauciuc) sîntem de iapt planificaţi să
ce poate fi găsit Ia secretarul co­ şi sandale pentru brigadieri, în producem. „Trei neajunsuri“
lectivului de redacţie al gazetei secţia de covoare vom produce
de perete. Articolele ce au aoă- 600 m.p. covoare romîneşti, iar De asemenea, dacă s-ar da In numărul 657 din 17 ianua­
rut în trecut tratează diferite în secţia olăric vom produce mai multă atenţie de către
probleme legate de viaţa satu­ creuzete pentru laboratoarele U.R.C.M. aprovizionării coope­ rie a.c. al ziarului nostru, sub
lui, precum şi probleme ce s-au minelor de aur. titlul „Trei neajunsuri“ a apă­
dovedit a fi un factor activ în rativei noastre cu materiale de rut o notă critică la adresa coo­
mobilizarea ţăranilor muncitori întrebare: Ce veţi produce în care are nevoie, noi nu numai
la toate acţiunile întreprinse de afară de plan ? perativei „Solidaritatea“ din
organele de partid şi de stat din că putem să ne realizăm sar­
RĂSPUNS : In afară de sor­ Deva (secţia cizmărie), oare e-
comună. timentele prevăzute în planul cinile de plan în mod ritmic,
de producţie, pe anul în curs, dar putem să Ie şi depăşim cu xecută lucrări de calitate slabă
...şi altele rămase în urma vom mai produce încălţăminte şi cu foarte mare întîrziere.
din deşeuri (sandale), serviete mult. De aceea, consider că
vieţii tip diplomat, serviete şcolare şi este necesar ca U.R.C.M. Deva, In scrisoarea sa de răspuns,
rucsacuri. conducerea U.R.C.M. ne infor­
In Călan sînt multe gazete să dea mai multă atenţie apro­ mează că a pus în vedere con­
de perete a căror activitate a întrebare: Ce alte bunuri de vizionării tehnico-materiale, a ducerii cooperativei „Solidarita­
larg consum aţi mai putea pro­
duce ? cooperativei noastre, pentru a tea”, ca reparaţiile mici (bătu­
tul placheelor, a şpiţurilor sau
RĂSUNS : Dacă am avea co­ nu mai ajunge în situaţia de a mici cusături) să se execute în
decurs de cel mult o zi şi de
menzi de la organizaţiile comer- avea goluri de producţie la calitate cît mai bună.
unele faze de operaţie, situaţie
în care ne găsim şl în prezent
Ia fazele croi şi rictuit.
care s-au considerat că sînt cei O paralelă grăitoare
mai indicaţi să muncească în
această direcţie. Rău este însă
că aceştia nu s-au străduit să In regiunea Hunedoara, unde ...la Hunedoara, un staţionar deosebi în regiunile muntoase
traducă în viaţă sarcinile ce le pe vremuri erau mulţi latifun­ medical-sanitar al combinatului ale ţinutului, macină încet sănă­
stau în faţă. De pildă, gazetele diari, se desfăşoară azi, o viaţă cu o capacitate de 305 locuri, un tatea ţărănimii noastre.
de perete din secţiile turnătorie, prosperă şi luminoasă. Să lă­ staţionar medico-sanitar al
şi mecanică, ale uzinei „Vic­ săm să vorbească doar cîteva ci­ I.C.S.H. cu .60 locuri, un spital In privinţa sărăciei, e destul de
toria”, precum şi cea de la se- fre de azi şi de ieri. de pediatrie cu 50 locuri un spi- elocventă o statistică din anii
micocserie nu desfăşoară nici o taj T.B.C. etc., vor îngriji de să­ 1936 mai mult sau mai puţin mi­
activitate. Nici una din aceste Spicuiri din presa nătatea oamenilor muncii. nuţioasă: în 32,5% din gospodă­
gazete nu publică articole care riile ţărăneşti nu se găseşte ni­
să vorbească despre campania anului 1956 ...în Valea Jiului au mai fost ci o vacă cu lapte; în 36,8% nu
electorală, despre realizările regi­ construite 13 cămine cu peste se găseşte nici o vită de plug; în
mului democrat-popular, despre La gospodăria agricolă colec­ 3.000 locuri, 5 cluburi, 2 şcoli 46,2% nu se află nic5 o oaie, în
plenara C. C. al P. M. R. tivă din Miercurea s-au realizat medii, 4 cantine, o şcoală profe­ 48,1% nu se găseşte nici un porc
din 27-29 decembrie 1956, sau următoarele venituri: sională cu 1.000 locuri, 2 fabrici de Crăciun. Nici nu mai vorbim
despre alte acţiuni. Unele din de pîine şi o mulţime de noi spi­ de multele gospodării unde lip­
aceste gazete, ca cea de la se- ...din vînzarea brînzei de oaie tale, dispensare T.B.C., sanatorii sesc chiar şi găinile.
micocserie, sînt folosite ca afi- — 12.000 Iei ; din vînzarea lînei de noapte, precum şi 6 cabinete
şiere pentru diferite anunţuri, — 18.000 l e i ; din vînzarea lap­ stomatologice şi 313 unităţi co­ In privinţa analfabetismului
avize sau decizii ale admini­ telui de oaie — 12.000 l e i ; din merciale de desfacerea produse­ este de prisos să se mai vor­
straţiei. In aceeaşi situaţie se vînzarea celor 8 boi contractaţi lor alimentare şi industriale. bească. „Prostimea este doar da­
află şi gazeta de perete centra­ — 45.000 l e i ; din vînzarea le­ toare să învîrtă căciula în mină
lă de la uzina „Victoria”, unde gumelor şi zarzavaturilor — ...în anul 1956, prin unităţile cînd vorbeşte cu prea fericiţii
în loc de articole sînt afişate 15.000 l e i ; din vînzarea paielor Aprozar au fost desfăcute mari ştiutori de carte”.
lozinci. — 15.000 lei. In total s-au fă­ cantităţi de fructe şi legume, car­
cut vînzări de 117.000 lei. tofi, ceapă, fasole şi alte produse. ☆
...colectiviştii din Draşov, un­ Spicuiri din presa Exemplele sînt concludente; ele
de se întindeau pe vremuri mo­ nu au nevoe de nici uu comentar.
şiile grofului Teleky, pregătesc o anului 1956
fermă de gîşte, o fermă de vaci,
vor mări ferma de oi şi vor tran­ Revista „Viaţa ilustrată” nr.
Organizaţiile de bază şi co­ sforma o mlaştină ce se întin­ 8-9 din august-septembrie 1936, Viaţa mereu mai înfloritoare a
mitetul de partid al uzinei vor de pe zeci de hectare, într-un făcînd o statistică a situaţiei ţă­ cetăţenilor patriei noastre, este o
trebui să tragă la răspundere eleşteu pentru peşte. ranilor, e nevoită să recunoască mărturie vie a grijii permanente
colectivele de redacţie ale gaze­ următoarele:
telor de perete care desfăşoară ...în şcoala nou construită de pe care puterea populară o
la Blăjeni vor învăţa anul acesta ...populaţia din judeţul Hune­ poartă celui mai de preţ capital-
peste 130 elevi, cuprinşi în cla­ doara se zbate în sărăcie şi bez­
o activtate nesatisfăcătoare, să sele I-VII. nă. Bolile şi nutriţia slabă, în- omul..
le ajute pentru a-şi îmbunătăţi in activitatea cercurilor agro-zootehnice - _
activitatea.
IOSIF CRAŞCA
corespondent | Un cerc venţa este slabă. Acest lucru tehnic, îţi răspunde că totul
nici nu este de mirare întreit merge bine. Insă informîndu-te
drept, într-o măsură oarecare l cu activitate rodnică nici chiar tov. Ioan Andrâşel, mai amănunţit despre acest lu­
ţ preşedintele gospodăriei colec­ cru, vei constata că n-ai pu­
la stăvilirea eroziunilor, dar în In comuna Roşia de Secaş, tive, nu participă la lecţii. Mai tut afla nimic. Tov. Horvat, nu
^ mult chiar, privind cu uşurin­ ştie decît că tov. Victor Marx,
acelaşi timp scoate din circuitul () raionul Sebeş, funcţionează un ţă importanţa învăţămîntului directorul şcolii, este lector,
productiv jumătate din suprafa­ 4 cerc agro-zoolehnic, în care de masă el nu antrenează nici altceva nu cunoaşte nimic des­
ţa anabilă. Atenţia tehnicienilor § sînt înscrişi 27 de ţărani mun- pe alţi colectivişti. pre activitatea cercului (nici
şi inginerilor trebuie să fie în­ V citări. Tov. Petru Fojică, lec- măcar cîţi sînt înscrişi sau cîte
dreptată înspre studierea redă­ § torul acestui cerc, se străduieş- Este de datoria organizaţi­ lecţi s-au ţinut pînă în pre­
ilor de bază din gospodăria co­ zent). Rău este că nici secre­
rii- circuitului productiv a aces­ | te să predea lecţiile prevăzute lectivă şi din întovărăşire să tarul organizaţiei de bază de
tor terenuri. Şi acest lucru poa­ ▼ în plan, în aşa fel îneît să fie arate colectiviştilor şi întovă- la întovărăşire, tov. Ambrozie
te fi făcut prin îmbunătăţirea | înţelese de to ţi' participanţii. râşiţilor necesitatea frecventă­ Cozma nu ştie cu nimic mai
sistemului de lucru al solului şi Y Ca urmare a acestui fapt, la lec- rii regulate a cercului agro­ mult decît preşedintele sfatu­
consolidarea lui prin plantaţii de f ţii participă de multe ori şi alţi zootehnic. lui popular. Şi fiindcă tov. V.
pomi fructiferi şi alte lucrări f ţărani muncitori. Astfel, în ziua Marx era plecat din comună şi
Doar pe liîrtie n-am putut să aflu nici măcar
speciale. I de 12 ianuarie a.c., cînd s-a ţi-
Pe oricine ai întreba la Sfa­ dacă s-a ţinut prima lecţie,
In raioanele Sebeş, Alba şi § nut lecţia a VII-a cu tema: tul popular al comunei Cristur,
Orăştie există peste 4.700 ha. te­ ^ ,.Dăunătorii animali şi vegeta- raionul Hunedoara, (chiar şi credem că este bine să ne in­
ren neproductiv sau slab produc­ § li ai culturilor şi lupta împo- pe tov. Horvat, preşedintele
tiv din cauza stagnării apei. Tre­ $ triva lor", au participat, pe comitetului executiv), despre formeze despre acest lucru
buie luate chiar de acum mă­ § lîngâ cei înscrişi, încă 8 ţărani activitatea cercului agro-zoo-
suri oa pe aceste terenuri să se $ muncitori. secţia agricolă a raionului Hu­
execute lucrări de asanare, în­ § După terminarea lecţiei s-a
diguire, drenări etc. cu scopul 4 prelucrat rezoluţia plenarei nedoara.
de a fi fertilizate.
0 C.C. al P.M.R. din 27-29 de-
Î cembrie 1956 .In discuţiile care Pentru obţinerea celor mai înalţi
Locul inginerilor şi tehnicie­ au urmat mulţi dintre par­
nilor agronomi şi zootehnişti nu ticipanţi printre care Ion
^este în birouri aşa cum se prac­ ? Barboş, Gheorghe Gogîţa, indici de utilizare
tică î-n multe locuri, ci în prime­ | Gheorghe Radu şi alţii au ară-
le rînduri ale luptei pentru spo­ tat că vor aplica în practică
rirea producţiei vegetale şi ani­ | cele învăţate pentru a putea ^ Zilele trecute, furnaliştii care le m ăsuri: ciuruîrea calcarului
Îmale. Ei trebuie să fie alături obţine recolte bogate la hectar. Adeservesc furnalul nr. 1 din (eliminarea măruntului sub 25
IULIAN IONAŞ |Hunedoara, în urma studierii mm), ciuntirea cocsului, prăji-
de ţăranii muncitori pentru a-i
ajuta cu toată priceperea în corespondent !posibilităţii de creştere a produc­ rea sideritei şi eliminarea steri­
lupta lor pentru a smulge pă- ♦ ţiei de fontă pe baza îmbunătă­ lului pentru a se ajunge la un
Participare slabă ţirii indicelui de utilizare al vo­ procent minim de 44 la sută
|mîntului recolte bogate.' lu m u lu i util al furnalului, s-au fier, repartizarea uniformă a
Dîndu-ne tot interesul pentru
oa pe ogoarele regiunii noastre d Din cei 28 colectivişti şi în- |a n g a ja t să îmbunătăţească a- materialelor în furnal şi menţi­
să crească un rod cît -mai bogat, v tovărăşiţi înscrişi în cercul a- ^cest indice cu cel puţin 10 la nerea încărcăturii La un nivel
vom contribui la ridicarea nive­ r gro-zootehnic din Sîntandrei, ¿sută faţă de media realizată în constant, descărcarea zgurei şi
lului.de trai al celor ce muncesc,
la îndeplinirea sarcinilor trasate la lecţii participă în medie nu­ .anul trecut. fontei conform graficului şi al­
de rezoluţia plenarei C.C. al
P.M.R. din 27-29 decembrie mai cîte 17 cursanţi. Deşi to­ In scopul sprijinirii acestei tele. acelaşi timp, au fost sta­
varăşul inginer Maxim Poena- ) iniţiative a fost întocmit şi a- In
ru îşi dă tot interesul să expli­
1956. ce cît mai clar problemele le- |probat un plan de măsuri tehni- bilite răspunderile pe partici­
In«. E. MANllGHEVlCl
directorul Direcţiei agricole  gate de practica agricolă, frec- Vco-'organizatorice, plan ce cu­ panţii direcţi la procesul de
regionale1
prinde printre altele următoare­ producţie.